130,214 matches
-
pe bună dreptate, poate), rugându-se să zică: «O, de s-ar duce și sufletul o dată cu rugăciunea»”<footnote Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia a VIII-a, 1-2, traducere de Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu, în col. Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 34, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1992, p. 126-127. footnote>. Însă, dacă un astfel de om eliberat de povara celor trecătoare, ajuns la măsura desăvârșirii, curat și liber de
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
cu noi înșine, cu diavolul și cu atracția manifestată de materie asupra trupului material. În literatura patristică ni se relatează cu bogăție de amănunte formele diferite de manifestare a omului căzut de la ascultarea de Creator la robirea față de creatură. Sfinții Părinți au transpus ei înșiși mai întâi în viață sfaturile lor și așa au vorbit și au scris despre acest război nevăzut ca unii care au trecut prin el, câștigându-l. S-au îmbogățit în virtute, s-au iluminat și au
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Perrin, Paris, 2000, p. 176. footnote>. N-a fost sfânt al lui Dumnezeu care să nu fi trecut prin sumedenie de încercări și de ispite, ca biruindu-le să propășească pe calea binelui, până la capăt. Ispitele sunt înțelese de Sfinții Părinți ca niște probe la care este supus cineva spre verificarea credinței, nădejdii, dragostei, răbdării etc. Ele sunt încercări și tentații care ne ademenesc, ne împiedică de la cele bune și folositoare și ne îndeamnă la rău. Vorbind despre ispite, scriitorul filocalic
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
ispite, scriitorul filocalic Marcu Ascetul scrie că „a nu avea experiența momelii răului e propriu firii neschimbabile, nu celei omenești”<footnote Marcu Ascetul, Despre botez, trad. de Dumitru Stăniloae, Membru al Academiei, în col. Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, ilumina și desăvârși, vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 301. footnote>, iar Evagrie Ponticul ne descoperă că, dintre dracii care se împotrivesc urcușului nostru duhovnicesc, cei dintâi sunt cei încredințaȚi cu poftele
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
cei fără ispite sunt falși credincioși, care poartă îmbrăcămintea credinței, dar nu trăiesc cum cere credința”<footnote Avva Ammona, Cuvinte filocalice, în colecția Comorile Pustiei, vol. 3, trad. de Ierom. Ștefan Nuțescu, Edit. Anastasia, București, 1995, p. 90. footnote>. Același părinte ascetic adaugă: „Se spune despre copaci că, atunci când se clatină de vânturi, se adâncesc și se înalță mai mult. La fel se întâmplă și cu drepții”<footnote Ibidem, p. 91. footnote>, căci „ispitele sunt îngăduite de Dumnezeu pentru exercitarea noastră
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
cel mai mare propagator al filosofiei patristice din secolul al XVIII-lea și cel care a tradus Filocalia din limba greacă în limba slavonă („Dobrotoliubie”) în anul 1793, declanșând astfel o amplă mișcare de renaștere duhovnicească întemeiată pe întoarcerea la Părinții filocalici și rugăciunea lui Iisus, referindu-se la cauzele îngăduirii ispitelor de către Dumnezeu, învață că „după a Sa rânduială sloboade Dumnezeu spre suflete cercarea prin multe feluri de ispite și de suferințe, ca să fie arătat cel ce iubește pe Dumnezeu
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
lor. De altfel, așa cum am arătat mai sus, această influență este îngrădită, limitată de Dumnezeu, care nu-i permite Satanei să ne ispitească peste puterile noastre, și care ne dă și harul ca să-l biruim. În mare parte însă, spun Părinții, relele cugetări vin de la diavol, al cărui scop este să-l ducă pe om în păcat fie cu gândul, fie cu lucrul. Însă, Sfinții Părinți îl fac vinovat mai ales pe om pentru păcatul săvârșit. Cu toate acestea nul absolvă
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
noastre, și care ne dă și harul ca să-l biruim. În mare parte însă, spun Părinții, relele cugetări vin de la diavol, al cărui scop este să-l ducă pe om în păcat fie cu gândul, fie cu lucrul. Însă, Sfinții Părinți îl fac vinovat mai ales pe om pentru păcatul săvârșit. Cu toate acestea nul absolvă pe diavol pentru faptul că ispitește și îndeamnă la rău. Referitor la acestea, Sfântul Ioan Gură de Aur, a cărui operă a fost de nenumătrate
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
pe om pentru păcatul săvârșit. Cu toate acestea nul absolvă pe diavol pentru faptul că ispitește și îndeamnă la rău. Referitor la acestea, Sfântul Ioan Gură de Aur, a cărui operă a fost de nenumătrate ori sursă de inspirație pentru Părinții filocalici, precizează: „Noi admitem că la foarte mult păcate Satana ne ademenește; însă la cele mai multe noi înșine ne dedăm, prin trândăvia și lenevirea noastră. Nicăieri nu zice Sfânta Scriptură că, la fratricidul lui Cain, Satana ar fi fost în joc
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
mintea nu-i primește, vor fi rușinați. Cel ce gândește răul, păcătuiește cu gândul, iar cel ce face voia diavolului și își satisface poftele, păcătuiește cu lucrul; a făptui păcatul înseamnă, deci, a păcătui cu lucrul. Din acest motiv, Sfinții Părinți ne îndeamnă, cu o bogăție uriașă de amănunte și argumente, să prevenim păcatul prin alungarea lui încă din faza de momeală sau atac. Această momeală e venirea în minte a binelui sau a răului, ea neavând nici răsplată, nici ocară
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
mai demult; de la stânga, când tulbură sufletul prin patimile trupești și neînfrânate; și de la dreapta, când dau năvală asupra sufletului prin mândrie și slavă deșartă<footnote Idem, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, răspunsul 21, în Filocalia..., vol. II, p. 214. footnote>. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, precizează că omul poate fi ispitit prin cele lumești și prin cele rele, dar și prin virtuțile dobândite care-l pot face să se mândrească; la fel, și prin plăcere și prin dureri
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Iacob, zicând : „De nu greșește cineva în cuvânt, acesta este bărbat desăvârșit, puternic a-și înfrâna și tot trupul” (Iacob 3, 2)<footnote Nicodim Aghioritul, Războiul nevăzut, Tipografia Modernă, București, 1937, p. 82. footnote>. Când vorbesc despre războiul de noapte, Părinții ne sfătuiesc ca, de suntem ispitiți noaptea prin închipuire de împreunare, să ne păzim inima să nu cugete ziua la trupurile din închipuire ca să nu ne întinăm de plăcerea lor<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cuv. 4, cap. 3, p.
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
nu e îngăduit să facem metanii, să zicem cuvântul acesta în locul celor 49 de îngenungheri<footnote Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, răspunsul 168, în Filocalia..., vol.XI, Edit. Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 204. footnote>. Suntem îndemnați de Părinții cei duhovnicești să nu ne încredem niciodată în odihnă, atâta vreme cât ne aflăm în această lume. Nici să ne încredem în noi înșine atunci când observăm că ne-am liniștit pentru o vreme de războiul patimilor, pentru că „viclenii vrăjmași se ascund o
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
el, îl înjosesc fără milă cu orice fel de păcat. Îl înjosesc cu păcate mai rele ca cele ce le-a făcut mai înainte și pentru care a cerut iertare”<footnote Avva Ammona, op. cit., p. 122. footnote>. Ca remedii ispitelor, Părinții ne recomandă atenția la ispitele trupului, pe care, cu cât îl slujim mai mult, pe atâta ne pricinuiește mai multe ispite; apoi răbdarea, asceza, fiindcă dacă n-avem asceză, n-avem rugăciune curată, poate numai cea a buzelor, care e
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
a vâna sufletul și noi nu cunoaștem toate meșteșugirile lui, de aceea trebuie să ne trezvim”<footnote Sf. Paisie Velicikovski, op. cit., p. 160. footnote>. Pentru a ne feri de ispite și a discerne gândurile dumnezeiești de gândurile venite de la diavol, Părinții filocalici ne sfătuiesc ca, atunci când vrem să săvârșim o faptă și nu știm dacă e după Dumnezeu sau nu, să ne întrebăm ce-ar zice Dumnezeu despre acea faptă. Apoi să ne gândim ce va spune duhovnicul nostru, o va
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
săvârșim o faptă și nu știm dacă e după Dumnezeu sau nu, să ne întrebăm ce-ar zice Dumnezeu despre acea faptă. Apoi să ne gândim ce va spune duhovnicul nostru, o va aproba, sau nu? Ce vor spune iarăși, părinții noștri, sau prietenii noștri. Vor mai avea ei încredere în noi, sau își vor schimba părerea despre noi? Dacă la una din aceste întrebări se răspunde negativ, ar fi indicat să nu săvârșim acea faptă, cu excepția cazului în care părinții
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
părinții noștri, sau prietenii noștri. Vor mai avea ei încredere în noi, sau își vor schimba părerea despre noi? Dacă la una din aceste întrebări se răspunde negativ, ar fi indicat să nu săvârșim acea faptă, cu excepția cazului în care părinții sau prietenii nu sunt credincioși practicanți. Sfântul Ioan Carpatinul, sintetizând remediile contra ispitelor, ne spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri mai mari și mai înfricoșate
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
înfricoșate: rugăciunea, cântarea, privegherea, smerenia, slujirea aproapelui, mila, mulțumirea și ascultarea cuvintelor dumnezeiești<footnote Ioan Carpatinul, Capete despre mângâiere, cap. 51, în Filocalia..., vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, p. 139. footnote>. Dar, în relevarea remediilor, cel mai mult insistă Părinții pe rugăciune. Cursele diavolului și ispitele „pot fi învinse numai prin puterea lui Hristos, numai când, conștienți de propria noastră neputință, ne adresăm Lui cu smerenie și-I cerem ajutorul și protecția Sa atotputernică”<footnote Avva Ioan Colov, Viața, învățăturile
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
care mă fluierau admirativ, din ce În ce mai des, pe drumul spre școală. După ce am intrat la liceu, mi s-a spus din ce În ce mai des că sunt frumoasă dar eu nu mă vedeam deloc așa. Eram doar o fată timidă, crescută sever de doi părinți prea protectori și o bunică cu veleități de general de armată. Știam că sunt privită de colegii mai mari cu admirație; făceau deseori comentarii legate de fizicul meu, dar asta nu conta prea mult pentru mine. Eram ocupată să Învăț
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
Doru. Doru, idolul copilăriei și adolescenței mele... “Lidia, Li-di-aaaaaaaaaaa...”, o auzeam pe bunica strigându-mi numele În jurul blocului. O ignoram. Eram prea fericită ca să Îmi mai pese că, dacă nu Îi răspundeam În următoarele cinci minute, mi ar fi sunat părinții să se plângă, din nou, că am ieșit din casă și nu știe de mine. Părinții mei lucrau În alt oraș și, de câțiva ani, eram lăsată În grija bunicii a cărei severitate făcea cât a mamei și a tatei
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
În jurul blocului. O ignoram. Eram prea fericită ca să Îmi mai pese că, dacă nu Îi răspundeam În următoarele cinci minute, mi ar fi sunat părinții să se plângă, din nou, că am ieșit din casă și nu știe de mine. Părinții mei lucrau În alt oraș și, de câțiva ani, eram lăsată În grija bunicii a cărei severitate făcea cât a mamei și a tatei la un loc. Eu, insă, eram la Doru și aș fi preferat să Încetez a respira
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
Doru era considerat un bărbat cu fizic perfect. Sportul Îi sculptase trupul și mai frumos decât natura intenționase să-l creeze. În ciuda frumuseții sale și a succesului pe plan sportiv și feminin, Doru nu avea o situație familială prea strălucită. Părinții lui se războiau de ani de zile Într-un proces de divorț chinuitor. Doru era prins Între ei. Își iubea mama cu o patimă greu de Înțeles pentru pensionarele de la bloc care o bârfeau și o acuzau de “neglijare a
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
294. Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866; în afară de aceasta, pentru referințele la textele Sfântului Grigorie de Nyssa am folosit și traducerile românești publicate în colecția Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29 și 30, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, respectiv 1998. footnote>. Doctrina înrudirii spirituale (συγγένεια) este din nou dusă mult dincolo de ideea lui Platon de asonanță ontologică prin intermediul
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Anselmiana, 55, Roma, Libreria Herder, 1966), a se vedea R. Leys, L’Image de Dieu chez saint Grégoire de Nysse, Desclée De Brouwer, Bruxelles et Paris, 1951, Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 225. footnote>. În timp ce numeroși dintre primii Părinți Greci vorbiseră de participarea la Dumnezeu Însuși prin slava Duhului Sfânt, și deși Sfântul Grigorie de Nazianz pusese bazele acestui concept prin insistența sa asupra homoousion<footnote De o ființă. footnote> al Duhului Sfânt, Sfântul Grigorie de Nyssa a fost
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Moses»”, în Journal of Theological Studies, n. s. 33, 1982, p. 191. footnote>; dar i-a rămas Sfântului Grigorie să extragă întreaga bogăție din ideea aceasta<footnote C. W. Macleod, op. cit., p. 191. footnote>. Este bine cunoscut faptul că Sfântul Părinte Grigorie insistă asupra marii diferențe dintre Creator și creatură. Noțiunea platoniană a participării (μετοχή, μετουσία) este cea care, mai presus de orice, în concepția Sfântului Grigorie, împiedică omul de a fi separat total de Dumnezeu<footnote În general, a se
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]