1,249 matches
-
general al comunei era de 297.804 lei iar școala a primit 7.300 de lei, în 1936 bugetul general a crescut la 324.140 de lei din care școala a primit 8.600 lei. Mai mult pentru repararea școlii păstorite de Gh. Rădășanu s-au alocat alți 3.070 de lei în 193656. În 1936 s-a integrat structurilor organizației pentru tineret Straja Țării. Deși naționalistă și cu un ascuns scop politicianist, organizația străjerească a avut succes atât în rândul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
tot de Hasdeu, care spune că „biograful lui Neagoe Basarab, scriind pe la 1520, califică mai pretutindeni Țara Românească: Panonie” (Icr, 73). În letopisețul lui Grigore Ureche, păstorii au descoperit Moldova „pogorând după vânat den munții ungurești (p. 75), „între acei păstori fost-au și Dragoș, care au venit de la Maramorăș” (p. 76), care era parte a Ungariei. Dacă luăm în considerație și introducerea de către Simion Dascălu în cronica lui Ureche a „craiului unguresc Laslău”, care a gonit pe tătari din Moldova
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
-o Într-un strict perimetru estetic, ca o acceptare a morții, o moarte colectivă, a comunității de limbă și cultură! - și, aidoma ciobanului vrâncean, o proiectam pe un fundal cosmic, ca o nuntă la al cărui ritual participau elementele ambientului păstoresc anarhaic, pădurea, stelele, turmele... De ce nu admirăm, de ce nu ridicăm alte balade pe tronul unei admirații ce depășește stricta evaluare estetică sau etnologică? De ce nu Toma Alimoș, Pintea-Viteazul sau de ce nu formidabila istorie icariană a Meșterului Manole?! De ce nu una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
naționalități și nici din alte puncte de vedere. Aflăm apoi din lucrarea «Viața bisericească a românilor din Țara Oltului» a lui Ștefan Meteș, Sibiu 1930, pag. 89, că în 1750 la Oprea Cârțișoara slujeau doi preoți la o biserică ortodoxă păstorind 450 de credincioși, după cum despre aceeași parohie, Ștefan Meteș ne informează că peste 11 ani, adică în 1761 preotul acelei vremi păstorea 77 familii. Nu ni se mai comunică numărul de suflete, dar dacă împărțim numărul de suflete de 450
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Meteș, Sibiu 1930, pag. 89, că în 1750 la Oprea Cârțișoara slujeau doi preoți la o biserică ortodoxă păstorind 450 de credincioși, după cum despre aceeași parohie, Ștefan Meteș ne informează că peste 11 ani, adică în 1761 preotul acelei vremi păstorea 77 familii. Nu ni se mai comunică numărul de suflete, dar dacă împărțim numărul de suflete de 450 la 77 de familii, ni se confirmă calculul adoptat pentru populația anului 1750. Tot din această sursă mai aflăm că în anul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în anul 1805 slujea aci preotul ortodox Iosif Matei Done, având biserică cu 98 de familii. Deducem deci, că Oprea Cârțișoara avea atunci 98 ori 6, egal 588 de suflete. Despre Streza Cârțișoara, aceiași lucrare ne spune că la 1750 păstoreau aici doi preoți având 355 de credincioși. În 1761 erau trei preoți cu o biserică și 71 de familii, număr pe care dacă-l înmulțim cu 7, aflăm că satul avea 497 suflete. Niște cifre destul de concludente ne comunică preotul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
săi consăteni. El va veni în sat, se va achita cu cinste de sarcina de dascăl, în sensul pedagogic al cuvîntului, dar nu s-a mulțumit cu atât și curând va obține și calificarea de preot în baza căreia va păstori obștea, multe decenii, până la adânci bătrăneți. Printre alți copii, popa Monea va avea o fiică pe numele ei Ecaterina ce la 06.05.1907 se va căsători cu profesorul Literat Valeriu. Cam după 20 de ani, acelaș for de cultură
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
frații orfanii, iar pe mama, pentru a doua oară văduvă. Gheorghe, fratele mai mare a urmat Academia Teologică din Sibiu, la absolvire a fost repartizat la Sfântul Gheorghe, de unde la cedarea Ardealului a fost expulzat, angajat la Brașov, unde a păstorit până la sfârșitul zilelor sale. Eu am urmat liceul până în clasa a V-a, iar după ce am fost siliți să părăsim Gheorghienii, am dat examen de diferență și am continuat la Școala Normală Andrei Șaguna pe care am absolvit-o în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la conducerea episcopală și s-a dedicat promovării grupurilor sacerdotale (grupurile de Amicizie sacerdotali). Scopul acestor Amiciții era ajutorul reciproc între preoți pentru păstrarea purității doctrinei catolice și realimentarea fervorii ascetice. Din aceste grupe, austerul benedictin Innocenzo Liruti (care a păstorit dieceza între 1807-1827), succesorul episcopului Avogadro, va scoate preoți «pentru a ridica via devastată a seminarului... Acela nu mai putea fi numit un seminar de disciplină și dreptate, ci un amestec de corupție și dezonoare». Dintre preoții pe care i-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Schröder, comandantul militar al Galiției, îi scria, în martie 1783, episcopului Dosoftei că, în schimbul renunțării la moșia Rădăuți, va primi o leafă și că împăratul a încuviințat ca în timpul verii să poată petrece câteva luni aici, la biserica unde a păstorit vreme de 30 de ani74. Toată activitatea lui Balș, din anii 1780-1783, ne îndreptățește să afirmăm că, în pofida neînțelegerilor avute cu șeful Administrației militare a Bucovinei, datorate intrigilor generate de interesul privat al unor persoane din cadrul administrației, între cei doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
actelor care normau activitatea didactică, depunerea jurământului de către învățători etc. În concepția noului episcop, preotul și învățătorul trebuiau să fie instrumentele furnizoare de ,,lumină” la sate, rolul acestora fiind ,,să răspândească în toate privințele lumină în sânul poporului ce-l păstoresc și-l conduc.” Miron Cristea era convins, ca și înaintașii săi, de rolul școlii confesionale la nivelul comunității, ea fiind un adevărat focar de cultură, de educație și luminare a oamenilor. Cel mai de preț sprijin al preoților și învățătorilor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
reuși să ies din această încurcătură. Am dus lipsă și de apa potabilă pe care o căram cu cobilița dintr-o văgăună foarte adâncă și cu alunecuș, iarna de ghiață și vara de ploaie sau de praf. La Strunga am păstorit șase ani. În acel timp mi s-au născut Suzana și Serafim. Gospodarii din Hăbășești mi-au dăruit o vacă, un cal, mi-au făcut căruță și șaretă. Am restaurat biserica și am refăcut casa parohială. Am construit un grajd
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Ungaria 250.000 români iar În 1927, 121.000. Se raportează 16 grădinițe cu 445 copii, 14 școli cu 1000 elevi, un liceu cu 150 elevi și 40 cadre didactice. Din 1997 funcționează Episcopia Ortodoxă Română cu sediul la Gyula păstorită de S. S. Sofronie. Câteva comune sunt majoritar românești: Michisenchi, Chitihaz, Aletea, Apateu. Există publicații În limba maternă, formațiuni artistice și cămine culturale cu programe În general bilingve. În realitate În școli limba română se predă două ore pe săptămână de către
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
nou cutremur de pământ s-a abătut asupra bisericii epicopale din Huși, în noiembrie 1940. Lucrările de restaurare și de consolidare a bisericii s-au desfășurat între anii 1941 și1945, în plin război mondial, perioadă în care eparhia a fost păstorită de episcopul Grigore Leu (1940-1949). Următoarele două mari cutremure - cel din 4 martie 1977 și cel din august 1986 - au provocat, ca și precedentele, mari daune. Biserica Sf. Petru și Pavel, construită de Ștefan cel Mare în 1495, deși nu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ci dimpotrivă. În 1598, înființa Episcopia Hușilor, fapt ce va avea importante consecințe cu privire la evoluția spirituală și economică a târgului medieval: vechea biserică a Hușilor primește rang episcopal, iar Hușii devin scaun episcopal, deci centru ecleziastic zonal, în cadrul căruia au păstorit și au scris cărturari, ca Dosoftei, autorul Psaltirii în versuri și al Psaltirei de-nțăles, episcopii Mitrofan, Varlaam, Veniamin Costachi, iar mai târziu, la sfârșitul secolului al XIX-lea, episcopul cărturar Melchisedec Ștefănescu. Din secolul al XVI-lea și până la sfârșitul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
favorit al împărătesei, numit Korick (apoi Kurick), care nu poate fi identificat, protestând contra falsei aureole a Ecaterinei a II-a, datorată „slugarnicilor noștri filosofi” etc. Era descrisă, totodată, sumar și aspru reședința episcopului Inochentie (1753-1782), care în acea perioadă păstorea la Huși. În același spirit, aghesmuirea călătorilor de către „o ceată de popi” care așteptau un bacșiș (!). După ce a trecut prin Bârlad și a parcurs un drum anevoios, D’Antraignes a sosit „într-un sat mare sau mai curând într-un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
octombrie 1646-ianuarie 1647), a întocmit o sinteză, datorită căreia aflăm amploarea răspândirii catolicismului aici, dar și despre credincioșii de acest rit din zona Hușilor: în cele 40 de localități vizitate, trăiau 5.937 de catolici, ce alcătuiau 1.051 familii, păstoriți de 10 preoți și 13 dascăli. Multe alte detalii se referă la curtea domnească, obiceiurile românilor. Pe toți aceștia îi considera catolici, unguri ori sași, dar recunoștea că printre ei trăiau și români. După ce a cunoscut așezămintele pe care urma
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
preoți și 13 dascăli. Multe alte detalii se referă la curtea domnească, obiceiurile românilor. Pe toți aceștia îi considera catolici, unguri ori sași, dar recunoștea că printre ei trăiau și români. După ce a cunoscut așezămintele pe care urma să le păstorească, episcopul Marco Bandini și-a exprimat dorința de a muta sediul Episcopiei catolice de la Bacău la Iași, în capitala țării, aproape de domnitor și cu posibilități mai mari de a activa eficient, dar papa nu a fost de acord. A încercat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la Huși, la 19 august 1777, prefectul Antonio Maria Mauro (și el italian după nume) arăta în raportul către Congregația Propaganda Fide că în parohia de aici exista o biserică și o locuință a preotului, ceea ce știm deja demult. Parohul păstorea 200 de credincioși în Corni și 10 suflete în Bârlad. Peste cinci ani, Mauro alcătuia un alt raport, ceea ce arată o periodicitate în activitatea sintetizatoare a catolicilor, care, desigur, istoricilor le-ar putea fi utilă. În raportul din 3 iunie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
oraș de reședință a județului Fălciu, avea următoarele instituții de stat: prefectura, sub conducerea prefectului județului, consiliul general și comitetul permanent, primăria, tribunalul județului condus de un președinte, trei membri și un procuror, trei judecătorii de pace pe ocoale, episcopia păstorită de un episcop și un consistoriu, protoieria, medicul primar, casieria generală, un oficiu telegrafo-poștal, o casă a creditului agricol. Corpul tehnic al județului era format din: un inginer-șef, doi conductori, doi picheri și 20 cantonieri. Din Corpul silvic făceau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și Vutcani. Vechea Episcopie și-a păstrat aici reședința; jurisdicția ei se întindea asupra județelor Fălciu și Tutova. Episcopia traversa o perioadă fastă, înregistrându-se o remarcabilă efervescență spiritual-creștină și culturală. Este suficient să amintim că în acești ani au păstorit la Huși Nicodim Munteanu, Iacov Antonovici, Nifon Criveanu, Veniamin Pocitan Bârlădeanul și Grigore Leu, personalități de prim rang ale Bisericii Ortodoxe Române. Conform recensământului din 1930, din totalul locuitorilor județului, 91,6% erau ortodocși. Județul cuprindea 76 parohii cu 126
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un stat liber din care fiecare poate pleca să-și caute mijloacele de existență unde își doresc. Partea proastă e că străinii nu ne pot înțelege și mereu ne trimit loturi de sute de oameni înapoi în țară, să-i păstorim noi, nu admit să fie ei furați. In timpul lui Ceașescu, aceștia nu erau lăsați să plece ca să nu ne compromită, dar atunci nu era democrația pe care "românul" nostru o confundă cu anarhia, haosul și nerespectarea legilor. Cea mai
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Mariana. Tatăl lor a plecat la Brașov unde a stat vreo săptămână, iar mama la București, câteva zile cu o delegație sindicală, iar fetele au rămas libere cu lumea lor de dor și dragoste. Cine a zis că mai bine păstorești un cârd de iepuri decât o fată, a avut mare dreptate.Numai că după ce au venit părinții, vecinii spionaseră toată activitatea lor, probabil au avut consemn de la tata sau mama și le-au pârât pe fete.Astfel părinții au aflat
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
școală pentru elevi și cu ceva cărți de la noi și se întâlniseră cu trimisul lui Dumnezeu, care le dădea sfaturi nebune. Din acest episod m-am inspirat și eu, crezând că voi fi ascultat de Prea-puternicul de sus, care ne păstorește și ne îndeamnă la lucruri bune, pe care unii dintre noi(dar foarte puțini) îl ascultă, însă majoritatea acționează invers. Eu însă, fac parte dintre cei puțini și sunt convins că voi ajunge acolo și am să-i duc și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
aducând cu ei tradițiile și obiceiurile proprii. Primele așezări ale evreilor din Iași datează din perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XV-lea și mijlocul secolului al XVI-lea. Un document din 1619 atestă existența unui Aroyo, rabin, care a păstorit comunitatea evreiască timp de 40 de ani, începând din jurul anului 1580. Aceste realități sunt confirmate de existența unei pietre tombale, datând din 1610, în fostul cimitir evreiesc Ciurchi. Cert este faptul că în 1657 comunitatea evreilor ieșeni era suficient de
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]