5,611 matches
-
paie și un altul trecea pe deasupra ei. Eu trebuia să împreun acele trei lanțuri cu inele la capete și să le țin unite cu ajutorul unei bucăți de bară din fier, ca să pot conduce acest „târâș” cum i se zicea, deoarece paiele erau târâte până pe șiră de cei doi boi, apoi aranjate de câteva femei acolo. În această operațiune, stăteam cu picioarele goale sprijinite pe lanțurile de jos și mă țineam cu o mână de lanțul de deasupra paielor și de bară
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
se zicea, deoarece paiele erau târâte până pe șiră de cei doi boi, apoi aranjate de câteva femei acolo. În această operațiune, stăteam cu picioarele goale sprijinite pe lanțurile de jos și mă țineam cu o mână de lanțul de deasupra paielor și de bară, ca să nu scap inelele. Într-o zi, am nimerit cu piciorul sub lanț și norocul a fost că, scăpând din mână drugul de fier, lanțurile s-au desfăcut și au alunecat fără să-mi rupă piciorul, accidentul
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
care abia așteptam s-o trăiesc. După vreo două ore, tata a terminat de spălat oile și trebuia să se apuce de cai și apoi de lână, mama luptându-se cu preșurile și cuverturile, frecând de zor cu peria de paie și clăbucind cu nădejde cu săpunul făcut în casă tot de ea. Leșia rămasă de la fabricarea săpunului o folosea în apa care fierbea pe pirostrii pentru dedurizare. După un timp, eliberat deocamdată de urgențele spălării oilor și cailor, tata m-
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
Pe deal expuse la feții cu soare hectare de podgorii cu viile-ncărcate cu purceluși de struguri de diferite soiuri, un elixir al vieții cu har de sănătate. Gutui, smochine și piersici aromate ce le-adunase moșul cu migală, în paie sub covercă adeseori găseam, că mă culcam cu el în fiecare seară. Era pândar la vie în fiecare toamnă. Făcuse o sfârlează cu multe ciocănele - sperietoare. Cădeau nori negrii graurii pe pârguiții struguri și ... multe coțofene. Trosneau de rod pe
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364208_a_365537]
-
este în tinerețe. Mult entuziasm și dorință de afirmare. Doar câțiva dintre profesorii mai vechi erau puțin mai vârstnici, restul sub treizeci de ani. - Și gazda? Erau tineri? Ai avut toate condițiile de locuit? Sau dormeai pe saltea umplută cu paie? - Ha, ha, glumești mama! S-a modernizat lumea, nu mai trăiește ca înainte. Aveam toate condițiile create, baie, lumină, radio, frigider, televizor, mobilă nouă și modernă, tot ce trebuie pentru un trai decent. Gazda este o văduvă în vârstă, însă
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VI PE FALEZA . de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364136_a_365465]
-
am bani, suspină Marinică, sunt doar un porcușor! - Păi, poate că, dacă te învoiești la ceva treabă în locul cocoșului, el va accepta să-ți fie profesor. - Cocoșul e cu nasul pe sus, se auzi un glas mic de lângă grămada de paie rezemată de gard. Un șoricel își arătă boticul roz din spatele ei, pufnind ușor. Oricum, cel mai bun profesor este măgărușul. Dar tariful lui e atât de piperat, că nu te poți apropia de el. Am auzit că fără zece morcovi
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
și baloanele agățate de grindă. Uimit de asistența adunată să vadă concertul, îl înghionti pe măgăruș. - O să se facă de râs la scenă deschisă, îi spuse Aurel cocoșului. Ce vom mai râde! - Liniște, strigară câțiva șoricei cocoțați pe baloții de paie ca să vadă mai bine scena împodobită cu buchețele de flori de câmp. - Bună seara doamnelor și domnilor, strigă veverița care purta o pălăriuță elegantă din paie, cu panglici pe margini. În această seară veți fi martorii unui talent deosebit. Marele
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
Aurel cocoșului. Ce vom mai râde! - Liniște, strigară câțiva șoricei cocoțați pe baloții de paie ca să vadă mai bine scena împodobită cu buchețele de flori de câmp. - Bună seara doamnelor și domnilor, strigă veverița care purta o pălăriuță elegantă din paie, cu panglici pe margini. În această seară veți fi martorii unui talent deosebit. Marele Marinică va concerta pentru dumneavoastră și numai pentru dumneavoastră, timp de DOUĂ ORE! În loc să primească aplauzele la care se aștepta, veverița fu întâmpinată de hohote de
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
facă pentru ca oaspetele să se simtă bine. Mare fu și uimirea Soarelui când văzu sărăcia lucie în care trăiau aceștia și se tot întreba ce îi făcea totuși atât de fericiți. Păși sfios și călcă lin Pe rogojina cea de paie, Și întreba, cu glas duios: -Atât aveți, doar o odaie? - Și-un pat, o masa și un horn, Asta e tot ce- avem, Dar suntem fericiți, sa știi, Și de la nimeni nu cerem. Dacă avem ce să mâncăm și noaptea
OM SĂRAC ȘI OM BOGAT de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368519_a_369848]
-
adunare... - Bun stăpân, ce-s vinovat Când alesa-i un tâlhar? N-ai avut nici ochi, nici cap, Și-ai crezut într-un flecar... Iar pe mine-ți verși mânia!... Că trudesc din zori în noapte, Iar ca hrană îmi dai paie?... Pentr-un laș primesc bătaie; Asta crezi că-mi e simbria? Dacă vezi că nu se poate, Schimbă neică pălăria! După schimbare Nea Sărac oftează-a jale, Nu mai știe ce să facă... Coborînd Dealu, la vale, Cu năduf măgaru
FESTIVAL NAŢIONAL DE MUZICĂ FOLK ADRIAN PĂUNESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368564_a_369893]
-
dirijare planifica numai indicatorii de raportare, cei de realizare rămânând în sfera amintitei demagogii. Acest triumfalism nerușinat la adresa nevoilor populației era infracționalitatea ridicată la nivel de regim politic, chiar dacă urmașii de astăzi, ascunzându-și cu nerușinare bârna, dau vina pe paiul lui Iliescu. Corneliu LEU București 19 decembrie 2014 Referință Bibliografică: Corneliu LEU - EXISTĂ UN SEMN DIVIN PENTRU CLASA POLITICĂ? (8) - O CULTURĂ INFRACȚIONALĂ (1) / Corneliu Leu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1453, Anul IV, 23 decembrie 2014. Drepturi de
O CULTURĂ INFRACŢIONALĂ (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367805_a_369134]
-
decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Moș Nicolae Ai trecut, Moș Nicolae Și în ghete ne-ai lăsat Mai nimic, o nici-o laie Și mult haos, deghizat... Ai trecut Moș Nicolae Cum trece, gâsca prin apă Și-ai lăsat, oameni de paie, Ce șampania-i adapă ! Ai trecut, Moș Nicolae Și în ghete ne-ai lasat Criza, haos, mare claie De dureri ce n-am sperat! Ai trecut, Moș Nicolae Și sperăm, la anul poate Ne aduci, o sfântă ploaie, Să ne
MOŞ NICOLAE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367859_a_369188]
-
putut intra într-un pom, sau, mai rău, într-un stâlp. Sărind în jurul meu ca un ied scos la pășune primăvara, abia reușesc să mă concentrez la comandă și să ne așezăm la o masă. Își umple gura cu cartofi pai și, în timp ce mestecă voinicește, îmi spune: - Să știi că asta e cea mai frumoasă zi din viața mea. „Aș vrea să fie și pentru mine, și să rămână tot așa până la final” Scoate dragonul de plastic din punga de cadou
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
Maria, Adu-mi-L azi pe Iisus, Nou-născutul divin, din suflet cu mir, Și numai de Domnul pătruns... Adu-ni-L azi pe Iisus, Desculț, cu părul bălai, Să măsurăm bunătatea din noi, Când el va privi în ieslea cu pai. Adu-ni-L pe Iisus, ca o putere, să îl slăvim, Și să privim spre Cerul deshis, Cuvântul lui Dumnezeu să rostim. Și întristarea-mai bună ne este, Și înțelepciunea-e o avere; Crăciunul e-o noapte de poveste, Când credem în
FECIOARA MARIA, ADU-NI-L PE IISUS de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367920_a_369249]
-
toate cele! Diblașii zdrăngăneau în sila, mult istoviți, cu mâini rebele... Cand pe cer se iviră zorii și-n geamuri răsunau cocoșii, în nori pieriră dansatorii - umbre-n răsărituri roșii... Diblașii-n somn căzură frânți și se treziră-n grajd pe paie... în săcui nu galbeni și arginti, bălegar doar și gunoaie... Vuia vânt prin geamuri sparte, ei de spate erau țepeni; de păcăleală-avură parte și-au rămas pe viață dreveni. Azi hanu-i moloz în câmpie, guzgani, șerpi, ciuvici furnică... istoria-i
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
nostru de vie, ca și pe cel al bunicilor din partea mamei, care aveau un hectar la 50 m distanță de al nostru, împreună cu bunica Floarea, în vârstă de 103 ani atunci. Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm și paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, pe care era așternută o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
50 m distanță de al nostru, împreună cu bunica Floarea, în vârstă de 103 ani atunci. Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm și paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, pe care era așternută o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
pat aveam ușa de la beci, pe care era așternută o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură , iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
se abăteau de la brazdă sau încetineau ritmul. O altă pățanie ce-mi vine pregnant în minte, este când eram la treierat la G.A.C. și eu eram desemnat să port fierul, care ținea cele trei lanțuri ce transportau grămezile de paie ieșite de la batoză, iar acestea erau trase de perechea de boi amplasați dincolo de șira cu paie. Două lanțuri înconjurau grămada mare de paie și un altul trecea pe deasupra ei. Eu trebuia să împreun acele trei lanțuri cu inele la capete
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
este când eram la treierat la G.A.C. și eu eram desemnat să port fierul, care ținea cele trei lanțuri ce transportau grămezile de paie ieșite de la batoză, iar acestea erau trase de perechea de boi amplasați dincolo de șira cu paie. Două lanțuri înconjurau grămada mare de paie și un altul trecea pe deasupra ei. Eu trebuia să împreun acele trei lanțuri cu inele la capete și să le țin unite cu ajutorul unei bucăți de bară din fier, ca să pot conduce acest
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
A.C. și eu eram desemnat să port fierul, care ținea cele trei lanțuri ce transportau grămezile de paie ieșite de la batoză, iar acestea erau trase de perechea de boi amplasați dincolo de șira cu paie. Două lanțuri înconjurau grămada mare de paie și un altul trecea pe deasupra ei. Eu trebuia să împreun acele trei lanțuri cu inele la capete și să le țin unite cu ajutorul unei bucăți de bară din fier, ca să pot conduce acest „târâș” cum i se zicea, deoarece paiele
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
paie și un altul trecea pe deasupra ei. Eu trebuia să împreun acele trei lanțuri cu inele la capete și să le țin unite cu ajutorul unei bucăți de bară din fier, ca să pot conduce acest „târâș” cum i se zicea, deoarece paiele erau târâte până pe șiră de cei doi boi, apoi aranjate de câteva femei acolo. În această operațiune, stăteam cu picioarele goale sprijinite pe lanțurile de jos și mă țineam cu o mână de lanțul de deasupra paielor și de bară
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
se zicea, deoarece paiele erau târâte până pe șiră de cei doi boi, apoi aranjate de câteva femei acolo. În această operațiune, stăteam cu picioarele goale sprijinite pe lanțurile de jos și mă țineam cu o mână de lanțul de deasupra paielor și de bară, ca să nu scap inelele. Într-o zi, am nimerit cu piciorul sub lanț și norocul a fost că, scăpând din mână drugul de fier, lanțurile s-au desfăcut și au alunecat fără să-mi rupă piciorul, accidentul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
care abia așteptam s-o trăiesc. După vreo două ore, tata a terminat de spălat oile și trebuia să se apuce de cai și apoi de lână, mama luptându-se cu preșurile și cuverturile, frecând de zor cu peria de paie și clăbucind cu nădejde cu săpunul făcut în casă tot de ea. Leșia rămasă de la fabricarea săpunului o folosea în apa care fierbea pe pirostrii pentru dedurizare. După un timp, eliberat deocamdată de urgențele spălării oilor și cailor, tata m-
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
moment peste copiii care dormeau toți într-un pat, de-a transversalul. Acoperișul, de mai mare mila, cred că și vântului îi era milă, altfel putea de mult să-l zboare cât colo. Jumătate era cu șindrilă, restul acoperit cu paie și stuf. Numai bună de muzeu! Directorul școlii era profesor de muzică. Îi plăcea să cânte la vioară, deci era un om sensibil și cu urechea dezvoltată, adică avea timpanul subțire, fîn. A auzit discuțiile profesorilor și a decis să
ŞI TOTUŞI... SÂNGELE APĂ NU SE FACE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367396_a_368725]