1,051 matches
-
Acer negundo L. (arțar american), care la noi este cultivat mai ales în scop ornamental. Celelalte specii ale genului Acer cresc spontan pe teritoriul românesc: A. tataricum L. (arțar tătăresc), are frunze aproape întregi, cu nervație penată; A. platanoides L. (paltin de cîmp), A. pseudoplatanus L. (paltin de munte), A. campestre L. (jugastru). Sunt specii forestiere, întîlnite din silvostepă pînă în etajul montan inferior, avînd nervație palmată și diferind prin morfologia frunzelor și prin dispoziția aripilor fructelor Sunt specii lemnoase, cu
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
la noi este cultivat mai ales în scop ornamental. Celelalte specii ale genului Acer cresc spontan pe teritoriul românesc: A. tataricum L. (arțar tătăresc), are frunze aproape întregi, cu nervație penată; A. platanoides L. (paltin de cîmp), A. pseudoplatanus L. (paltin de munte), A. campestre L. (jugastru). Sunt specii forestiere, întîlnite din silvostepă pînă în etajul montan inferior, avînd nervație palmată și diferind prin morfologia frunzelor și prin dispoziția aripilor fructelor Sunt specii lemnoase, cu muguri de primăvară mari, acoperiți de
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
7, uneori chiar 3, în ultimul caz (Oltenia) legenda considerându-le pe fiicele lui Alexandru Macedon și numindu-le: Catarina, Zalina și Marina. Locuiesc în cete, în aer, pe stânci singuratice sau în munți, prin păduri sau anumiți copaci ca paltinul și nucul (preferați și pentru horele lor), rareori la răspântii. De obicei, nu sunt socotite genii rele: se răzbună doar când sunt stârnite, ofensate, sau văzute în timpul dansului, iar atunci pedepsesc pe culpabil pocindu-l, după ce l-au adormit cu
Iele () [Corola-website/Science/299510_a_300839]
-
de intrare cu pod peste șanțul de apă. În interior, castelul avea scări centrale din marmură de Dalmația, mobilier din lemn de trandafir, minuțios sculptat, sobe din teracotă, porțelan sau faianță, aduse de peste hotare, parchet cu intarsii din esențe de paltin, mahon, stejar și abanos, confecționat de meșteri austrieci și având motive geometrice și florale. Plafoanele și pereții interiori au fost pictați în ulei , pe ele aflându-se înscrise numeroase dictoane în limba latină. Părțile componente din lemn ale clădirii (uși
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
specii de foioase. -soluri: brune și brun-roșcate de pădure; -temperatura medie anuală în jur de 10 °C; -lumină care ajunge până la suprafața solului, filtrată printre coroanele arborilor; de aceea există numeroase plante erbacee și arbuști. -arbori : carpen, ulm, tei, frasin, paltin de câmpie, arțar, cireș sălbatic; -arbuști: măceș, păducel, șoc, lemn câinesc, corn, porumbar, gherghinar; -plante erbacee: golomăț, păiuș etc. -animale nevertebrate: viermi, paianjeni, melci, insecte, etc. -animale vertebrate:brotăcel, șopârla, șarpe, cuc, lup, vulpe, etc Pădurile de fag (numite și
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
se întâlnesc însă și la altitudini mai mici, pe versanți umbriți (400m) sau la altitudini de 1500 m, pe versanții însoriți. -soluri: brun-acide, brune de pădure și soluri podzolice; -temperatura medie anuală de 6-8 °C; -lumină slabă -arbori: fag, mesteacăn, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, molid, brad; -arbuști: alun, mur, corn; -plante erbacee: feriga, mușchi, licheni, mierea-ursului, păiuș; -animale nevertebrate: insecte (cărăbuș de pădure, croitorul fagului); -animale vertebrate: ciocănitoare, gaița, huhurez, cerb, urs brun, jder, râs, veverița, mistreț
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
pădurilor de molid atinge, în unele locuri, 600 m. -soluri: podzolice brune; -temperatura medie anuală de 3-5 °C; -precipitații de 800-1300 mm anual; -lumină foarte slabă, pădurile sunt întunecoase; -vânturi, uneori, puternice. -arbori: molid, zada, zâmbr, pin, brad, fag, mesteacăn, paltin de pădure, etc. -arbuști: afin, merișor, zmeur, coacăz de munte; -plante erbacee: ciuperci, mușchi, licheni (mătreața bradului), feriga; -animale nevertebrate: insecte (omida, viespe ,etc); -animale vertebrate: șopârla de munte, năpârca, pițigoi de brădet, cocos de munte, ciocănitoare, veverița, jder, mierla
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
foarte izolat, fiind accesibil doar pe creastă, dinspre Vârful Godeanu sau pe una din văile râului Lăpușnicul Mare. Pentru a ajunge pe Vârful Gugu, una dintre rute pornește de la Câmpușel, de sub vârful Retezatul Mic, apoi se urcă panta spre Șaua Paltinul, se merge către Vârful Paltinul, de aici către Platoul Borăscu și se ajunge pe Vârful Gugu. Vârful Gugu este cel mai ascuns vârf din Carpați, fiind situat la o distanță apreciabilă de orice infrastructură. Este alcătuit din roci amfibolite și
Vârful Gugu, Munții Godeanu () [Corola-website/Science/311330_a_312659]
-
pe creastă, dinspre Vârful Godeanu sau pe una din văile râului Lăpușnicul Mare. Pentru a ajunge pe Vârful Gugu, una dintre rute pornește de la Câmpușel, de sub vârful Retezatul Mic, apoi se urcă panta spre Șaua Paltinul, se merge către Vârful Paltinul, de aici către Platoul Borăscu și se ajunge pe Vârful Gugu. Vârful Gugu este cel mai ascuns vârf din Carpați, fiind situat la o distanță apreciabilă de orice infrastructură. Este alcătuit din roci amfibolite și de gnaise. Vârful se află
Vârful Gugu, Munții Godeanu () [Corola-website/Science/311330_a_312659]
-
constituită din arbori și arbusti cu specii de brad ("Abies alba"), molid ("Picea abies") zadă ("Larix"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus bacata"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix "), iovă ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
specii arboricole de: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"). Specii de foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
Unul dintre aceștia a fost ciobanul Ioța Văegariu care era cu oile în 1858, cînd a auzit minunea săvârșindu-se în văzduh, Apoi a auzit cântările îngerești din nou tot pe acel loc și a pus o icoană într-un paltin. Într-una din “cronicile sale, ieromonahul Paisie Răileanu, face referire la două dintre minunile întâmplate la Mănăstirea Călugăra: “S-a remarcat, cu curgerea timpului, diferite minuni și anume: o femeie oarbă și-a căpătat vederea, complectă, cari era din naștere
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
Aceste soluri se întâlnesc în „Butinei", „Coprine”, „Căldare” precum și pe „Valea Lupului” și „Racovicioară”. Pădurile satului sunt formate în majoritate din fag montan , care în „Braniște” coboară până la altitudinea de 600m. Lui i se asociază: carpenul, plopul, mesteacănul, salcia broștească, paltinul și sporadic, ulmul, frasinul și jugastrul. În „Cioru”, alături de speciile menționate mai sus, cresc stejarul și teiul. Dintre arbuștii întâlniți pe liziera pădurilor, prin luminișuri sau prin pășunat, se remarcă: alunul, „sălghișul” (crușanul), cornul, „măcieșul”, mărăcinul, socul și ienupărul(numit
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
În cadrul vegetației un loc deosebit îl ocupă pădurile ce se întind pe o suprafață de 2542 ha după cum urmează: Predomină pădurile de amestec (rășinoase - fag) localizate la altitudinile de 800-1200 m, apoi urmează cele constituite din molid și fag, apărând paltinul și frasinul uneori. Compoziția stratului ierba-ceu este reprezentat prin: Lupula albida, Dentaria elondulea, Oxalea acetosela, Vacccinium murtilus, etc. în sub zona fagului, cuprinsă între 600-1000 m, predomină arboretele de fag pe lângă care apare carpenul, frasinul, paltinul, molidul, socul și alunul
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
molid și fag, apărând paltinul și frasinul uneori. Compoziția stratului ierba-ceu este reprezentat prin: Lupula albida, Dentaria elondulea, Oxalea acetosela, Vacccinium murtilus, etc. în sub zona fagului, cuprinsă între 600-1000 m, predomină arboretele de fag pe lângă care apare carpenul, frasinul, paltinul, molidul, socul și alunul. Pe locurile pădurilor de fag s-au format pajiști secundare și terenuri agricole, constituind prețioase rezerve de fânețe și pășuni. Pe versanții umbriți, pădurile de molid coboară până în albia Văii Mogoșului, iar din cauza inversiunilor de temperatură
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
comunei, prelungindu-se pe toată partea estică a acesteia și survenind sub formă de petice, acolo unde condițiile permit apariția lor, în interiorul comunei. În unele cazuri ele apar în amestec cu pădurile de gorun sau brad. Secundar mai apare carpenul, paltinul, ulmul, frasinul și altele. Pădurile de gorun apar sub forma de petice la sud de Reșita, la est de Ciudanovița și la sud de Caraș. În cadrul pădurilor, pajiștile și terenurile agricole ocupă suprafețe mici. Ele predomină în podișul calcaros al
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
o structură verticală pe mai multe straturi distincte. Stratul arborescent are înălțimea medie de 18-22 m, cu o acoperire de 80-95% și este constituit aproape exclusiv din molizi Picea abies, rar apărând exemplare de brad Abies alba, sorb Sorbus aucuparia, paltin Acer pseudoplatanus, fag Fagus sylvatica și altele. Stratul arbustiv al pădurii de molid este slab dezvoltat, acoperind 5% din suprafață, și fiind format din exemplare tinere ale speciilor menționate anterior, mai cu seamă molid Picea abies, precum și exemplare rare de
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
a țării, la contactul cu extremitatea nordică a Peninsulei Balcanice. Dealurile sunt pline de pruni (soiuri obișnuite), meri, peri, cireși, gutui, nuci, viță de vie. În lungul văilor unde se observă “patria pădurilor de fag”, stejar, gorun, frasin, tei, salcâm, paltin, iar pe malul apei: răchită, salcă, arini și plopi. Fauna se remarcă prin specii diverse în funcție de vegetație astfel: în pădurile mari și dese se ascund mistrețul, urși din loc în loc, lupi, veverițe, dihori, spre deosebire de apă unde întâlnim: latite, porconi, iar
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
industriale, pentru exploatarea lemnului și în scopuri turistice. Vagoanele pentru turiști pot fi vagoane terasă sau vagoane de clasă. Există și vagoane pentru materiale, platforme și lemn. Trenurile turistice regulate, cu abur, circula in lunile mai-octombrie, pana la stația turistica Paltin. Trenurile charter circula pe toata durata anului, destinatiile fiind la cerere sau la evenimentele culturale precum "Noptile Muzicale" sau "Sărbătorile de Iarnă". În anul 1909 pe Valea Vaserului la Făina se ridică o capelă în amintirea împărătesei Elisabeta (Sissi) și
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
din locul strâmt un centru vital al transportului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Bușteni era un cătun al comunei Predeal din plaiul Prahova al județului Prahova. El ocupa atunci malul drept al Prahovei și partea inferioară a văilor Jepi, Paltinul și Valea Albă. Casa regală a construit în sat biserică (1889) și, în 1887, un local pentru școala care funcționa din 1865 și în care în 1892 învățau 90 de elevi (din care 30 de fete). În 1882, s-a
Bușteni () [Corola-website/Science/297066_a_298395]
-
si brad. Pădurile de fag ocupă suprafețe întinse pe culmea Certej -Puscașul Mare, la nord de Aninei și în bazinul superior al Minișului. În unele cazuri ele apar în amestec cu pădurile de gorun sau brad. Secundar mai apare carpenul, paltinul, ulmul, frasinul si altele. Pădurile de gorun apar sub formă de petice la sud de Reșița, la est de Ciudanovița și la sud de Caraș. În cadrul pădurilor pajiștile și terenurile agricole ocupă suprafețe mici. Ele predomină în podișul calcaros al
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
și paleontologic) situată în partea central-sudică a județului Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei . Aria naturală se află în partea central-sudică a județului Brașov, pe teritoriul sud-estic al satului Holbav, în apropierea drumului județean DJ106B care leagă satul Vulcan de Paltin. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Hotărârea de Guvern" Nr.2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone) și întinde
Holbav () [Corola-website/Science/304775_a_306104]
-
terminarea planului de amenajare a început executarea unor lucrări de gospodărire a apelor, activitatea de investiții continuând mai interns după aceea. Dintre lucrările de gospodărire a apelor importante ale acestei perioade se pot cita barajul Strâmtori de pe râul Firiza, barajul Paltinul de pe râul Doftana, barajul Poiana Uzului de pe râul Uz, barajul Vidraru de pe râul Argeș, barajul Stânca-Costești de pe râul Prut și altele. De asemenea, pentru producția de energie hidroelectrică s-a executat cascada de centrale hidroelectrice de pe râul Bistrița până la confluența
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
Afin(Vaccinium myrtillus), Merișor(Vaccinium vitis idaea). "Etajul pădurilor de molid", cuprins între 1300 și 1700 m, este alcătuit în principal din molidișuri pure (Picea abies), brad(Abies alba), zimbru(Pinus cembra), scorușul de munte (Sorbus aucuparia), socul (Sambucus racemosa), paltinul de munte(Acer pseudoplatanus). În răriștile din pădure apar: Macrișul iepurelui(Oxalis acetosella), Perișorul(Moneses uniflora), Feriga(Driopteris filix mas). "Etajul pădurilor de foioase" este alcătuit din păduri de fag în amestec cu molid, brad, și păduri de fag în
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
Pădurile de amestec de fag cu rășinoase au extensiune mai mare în cursul superior al văilor Strei și Cugir, la înălțimi cuprinse între 900 și 1400 m; ele sunt alcătuite din fag(Fagus silvatica), molid(Picea abies), brad(Abies alba), paltin de munte(Acer pseudoplatanus), ulm de munte(Ulmus glabra), scoruș de munte(Sorbus aucuparia). "Pădurile de fag" înconjoară ca un brâu masivul pe laturile sale nordice și vestice, ocupând spațiile cuprinse între 500 și 1050 m, iar pe văi urcă
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]