1,593 matches
-
că, vorbind toată ziua despre opera eminesciană, aceasta se demonetizează. Întrebarea rămâne: cine este cu adevărat competent pentru a vorbi despre Eminescu? Noica aprecia că dacă scriitorii din România ar parcurge manuscrisele poetului, cel puțin 90% dintre ei ar lăsa pana renunțând la scris. Personalitatea creatoare a lui Eminescu poate înhiba din fașă orice demers analitic care i-ar lua ca obiect opera. Totuși, generațiile ulterioare au simțit nevoia constantă de întoarcere la textul eminescian ca la o sursă de resuscitare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
1880. "București, 3/15 aprilie 1880", în Timpul, 4 aprilie 1880. "București, 4/16 aprilie 1880", în Timpul, 5 aprilie 1880. "București, 5/17 aprilie 1880", în Timpul, 6 aprilie 1880. 2. LUCRĂRI LEXICOGRAFICE Bidu-Vrânceanu, Angela, Cristina Călărașu, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaș, Gabriela Pană Dindelegan, (2005), Dicționar de Științe ale Limbii, Editura Nemira, București. Brown, Keith, (2006), Encyclopedia of Language&Linguistics, vol. VI, Elsevier Ltd., Oxford. Colas, Dominique, (2010), Dicționar de gândire politică, traducere Dumitru Purnichescu, Editura Univers Enciclopedic Gold, București. ***Dicționarul General al
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Suceava. Ornea, Zigu, (1997), "Publicistica eminesciană de la "Timpul"", în România literară, nr. 23, p. 9. Ornea, Zigu, (1998), "Poetul național", în Dilema, nr. 265, p. 10. Paleologu, Al., (2000), " Cum stăm cu Eminescu", în Viața Românească, nr. 1, pp. 27-28. Pană Dindelegan, Gabriela, (1997), "Terminologia lingvistică actuală, între tradiție și inovație", în Limbă și Literatură, nr. 3-4, p. 6. Panu, G., (1971), Amintiri de la Junimea, 2 vol., Editura Minerva, București. Papadima, Ovidiu, (1966), Cezar Bolliac, Editura Academiei Române, București. Parret, Hermann, (1981
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2009, p. 105. 120 Ibidem, p. 104. 121 Patrick Charaudeau, Le discours politique. Les masques du pouvoir, Librairie Vuibert, Paris, 2005, p. 27. 122 Jean-Marie Denquin, La politique et le langage, Michel Houdiard Éditeur, Paris, 2007, p. 22. 123 Gabriela Pană Dindelegan, "Terminologia lingvistică actuală, între tradiție și inovație", în Limbă și Literatură, nr. 3-4, 1997, p. 6. 124 Paul Ricoeur, Metafora vie, traducere de Irina Mavrodin, Editura Univers, București, 1984. 125 Rafika Keryayi-Lasri, La métaphore dans le commentaire politique, L
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
0,5 pentru a se asigura zilnic o omogenitate perfectă în tot volumul și o doză nominală scăzută la nivelul porților de intrare. Pentru asigurarea unei doze omogene în volumul țintă și să nu depășească 10 % (± 5%) sunt necesare filtre pană sau compensatoare. În practică, după administrarea a ½ din doză, se introduc filtre pană de 45° (Figura 34). Reducerea iradierii pulmonare prin includerea unui volum cât mai mic se face prin înclinarea suplimentară cu 5° a câmpurilor tangențiale opuse, unul față de
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
a adus unu cățel străin în gură și l-a crescut. Să scii că tot-de-a-una când va fi 1iu a lunei st.n. ai să primesci regulat 100 fr. din care vei plăti casă, masa, haine, în fine, tot - asta pana la etatea de 21 ani. Cred că un om cu 100 fr. lunar nu e muritor de fóme. Despre taxa de 375 fr, pot să ți-o trimit în condițiunea că în timp de o lună să te duci în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
ce apare din 1932 și care conține studii valoroase de istorie locală semnate de profesorul August Nibio 56. Un an mai târziu, intelectualii locali pun bazele revistei de critică, literatură și polemică Orion, tot în același an debutând și revista Pana literară ce preia rubricile din Orion. Siret. Unul dintre cele mai vechi orașe ce apare anterior formării statelor feudale, Siretul este menționat documentar pentru prima dată în 1340, ca nod comercial ce lega Lvovul de orașele dunărene și cele de la
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
însă categoriile intelectuale cele mai implicate în viața culturală a orașelor nord-moldovenești, contribuind activ la progresul cultural al zonei. Câteva nume de medici-scriitori înscrise în dicționare biobibliografice sunt relevante în acest sens. Îi remarcăm pe Max Blecher, Enric Furtună, Sașa Pană și Henric Sanielevici, intelectuali evrei din nordul Moldovei, activi în plan cultural, recunoscuți în primul rând ca scriitori sau critici literari, dar la bază cu o formare profesională medicală. Max Blecher (1909-1938), scriitor avangardist născut în Botoșani, începuse studii de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
poezii Corp transparent sau romanele Întâmplări în realitatea imediată și Inimi cicatrizate. Enric Furtună (1891-1965), medic botoșănean, poet și dramaturg, colaborează la revistele literare din țară și publică traduceri și creații proprii, precum drama Alexe Tudor, Rechiziția, Pustincul ș.a. Sașa Pană (1902-1981), medic militar cu doctorat în medicină și chirurgie, este unul din promotorii mișcării literare avangardiste din România aflate sub cupola grupării Unu, autor de poezii și proză. Henric Sanielevici (1875-1951), medic, biolog, este recunoscut în cultura română ca eseist
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
că aveam în fața noastră pe un destoinic cărturar, un neostenit cercetător de hrisoave, un colecționar pasionat de documente și manuscrise, legate de creația poporului. Într-un cuvânt - un folclorist"114. În amintirea elevilor se înscriu și alți profesori valoroși. Sașa Pană portretizează în autobiografia sa pe temperamentalul profesor de istorie, Tiberiu Crudu: "om cult, iubitor și cunoscător al folclorului", dar "iute de felul lui"115. De fapt, memorialistica celor formați pe băncile Liceului Ghica surprinde aceeași atmosferă de disciplină severă pe
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și tradiționalism artistic. Mișcarea avangardistă este continuată în capitală, dar locul nașterii a fost provincia moldovenească. Presa centrală a atacat atât caracterul modernist al unei mișcări literare conduse de evrei, dar și provincialismul inițial al publicației. În memoriile sale, Sașa Pană inventaria săgețile acide: "dacă aveți 3 lei, cumpărați revista Unu, organul de luptă literară al dorohoienilor. Veți râde." (Noica, în Ultima oră, 1929); Prada gândului nota că Unu apare sub direcția unui doctor de la Mărcuța; chiar și periodicul dorohoian Moldova
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Frumoase din Iași, profesor de caligrafie și desen la Botoșani (1926-1927) susține prima sa expoziție de pictură în 1925, intitulată "Din țara moților", urmată de expoziția "Botoșanii care se duc". În 1935 publică primul volum de poezii, Eu. 28. Sașa Pană (1902-1981), scriitor, medic militar, cu studii primare și gimnaziale la Dorohoi, inițiază în târgul natal mișcarea și revista avangardistă Unu, în 1928, pe care o va muta ulterior în capitală. Colaborează cu articole și în presa dorohoiană, debutând în Gazeta
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
D. Furtună X C. Gane X A. I. Gheorghiu X A. Iacobeanu - - - - - C. Iordăchescu - - - - - C. Istrate - - - - - G. Leonărdescu - - - - - I. V. Luca - - - - - P. Manoliu x x X A. Mărculescu - - - - - I. B. Missir x X Moldov - - - - - E. Neculau X M. Olinescu x S. Pană x X M. G. Poslușnicu X A. Răutu - - - - - N. N. Răutu - - - - - G. D. Râncu - - - - - I. Sângiorgiu x x X V. Tempeanu X P. Verona X N. Zaharia - - - - - I. Anisescu - - - - - A. Apetroai - - - - - A. Arșinel - - - - - D. Balan - - - - - T. Balan X G. Baltag - - - - - G.
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cât un drum al său, în pofida diluției verbale: "Exercițiile de concentrare pentru d. Carianopol formează școala cea mai profitabilă." Demostene Botez "chestionează și se chestionează în dorința de a silabisi școlărește viața, moartea, destinul mare și destinul personal." La Sașa Pană este curioasă voința de originalitate, care duce"la un fel de indisciplină metodică prin care se ajunge nu la felul de unul singur de a fi, adică nu la originalitatea personală, ci la felul mai multora de a fi, adică
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ediția din 1936, tipărită la tiparnița lui H. Ficher, Galați, care cuprinde numai poemul Luceafărul, un volum apărut la Editură Socec În 1922, Îngrijit de Titu Maiorescu. Aceasta este tot un volum nespecificat de bibliografia Academiei. Vă mulțumesc!” ana ieri, pana numai doar cu câteva ore În urmă, tânărul atletic și plin de viață alergase, vorbise, glumise, făcuse mișcări de alergare pe aleile Grădinii Copou sau ale Grădinii Botanice din preajma casei unde locuise, se Întâlnise cu vecinii și-i salutase respectuos
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cărei teatru a fost Europa, să înceapă să se contureze. După ce a pierdut războiul economic declarat liberalismului, blocul comunist suferă o brutală dezintegrare, o prăbușire în lanț a regimurilor cere, de aproape o jumătate de secol, se mențineau prin forță, panînd în evidență pasionanta problemă a destinului unui continent din nou stăpîn pe viitorul său, văzut pentru prima dată în istorie, ca unul organizat în jurul acelorași valori. Partea I (1919-1945) EUROPA ÎNTRE CELE DOUĂ RĂZBOAIE Europa imediat după primul război mondial
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
se întrunesc și și aleg un comitet însărcinat să dea o direcțiune unitară acțiunii în contra guvernului. Sunt aleși în acest comitet: Dumitru Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Gheor ghe Mârzescu, Ion Docan, D. Giani, general Haralambie, Petre Grădișteanu, Petre Cernătescu, Gr. Cozadin, Pană Buescu și Gheorghe Paladi. Acest comitet are însărcinarea de a se pune în legătură cu comitetul partidului liberal-conservator, spre a stabili o înțelegere. Sub titulatura „Partidul liberal-național“, liberalii din opoziție de sub șefia lui Dumitru Brătianu țin o întrunire publică în sala hotelul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
capul ziarului decât firme.* În comitetul de redacție sunt afișați: Alecu A. Balș, C.G. Costa-Foru, A. Chiriac, N. Filipescu, St. Gane, Leon Ghica, Gr. Goilav, I.N. Iancovescu, Ioan Manolache, Costache Epureanu, Ioan Miclescu, E. Mavrocordat, Const. P. Ollănescu, C. Filipescu, Pană Mihail Pencovici, Dimitrie C. Popescu, Nicolae Popescu (Ploiești), Al.I. Ulubeanu, Al. Vlahuță, Zaharia Chiriac (Focșani), Ion Dimitriu (Giurgiu). Apariția acestui ziar schimbă deodată atmosfera politică în București și în țară. Epoca devine, în scurt timp, ziarul politic cel mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
o listă de fruntași din toate partidele, care e o listă politică iar nu o listă de administrație. Iată lista opoziției: Dumitru Brătianu, G.D. Vernescu, general G. Manu, N. Gherasi, C. Boerescu, Alexandru Lahovary, D. Giani, Petre Grădișteanu, Gr. Triandafil, Pană Buescu, Em. Pache Protopopescu, doctor Severeanu, I. Pencovici, Sava Vasiliu, Ioan Stănescu. La alegerile din 2 noiembrie, lista liberală la colegiul I bate în București cu 1 343 voturi contra 943 întrunite de opoziție. Opoziția învinge la Colegiul I la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
comitetul de redacție al Națiunii, Mihail Deșliu și Alex. Balș, Epoca, D. Roco, România, Ion C. Bacalbașa, Lupta. În același timp se duce la Galați și o delegație a partidelor de opoziție, compusă din: Dumitru Brătianu, Gheorghe Vernescu, Grigore Păucescu, Pană Buescu, Al. Vericeanu, N. Fleva, G.D. Paladi și Al. Djuvara. Ambele comisiuni publică câte un raport în care aduc guvernului cele mai grave acuzațiuni. La Botoșani izbucnește un mare incendiu, care mistuie o parte a orașului. Consiliul de miniștri sub
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
moarte, de la 1876 până la 1888, pe C.A. Rosetti, pe generalul Lecca, pe Ion Câmpineanu și, prin disidență, pe Dumitru Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Fleva, plus oamenii din a doua și a treia categorie din vechea gardă, precum Grigorie Serurie, Pană Buescu, C. Grigorescu etc. Totuși, în alegeri, partidul se ținea bine. La 1876, când partidul conservator pierduse puterea, alegerile generale n-au adus în Cameră decât un singur membru al acestui partid, pe prințul Alexandru știrbey la Craiova, acum cel
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
care, fiind fanatici ai partidului lor, făceau un mare zel atât în alegeri cât și în politica de toate zilele. Acești liberali foarte huliți, aceste sperietori pentru lumea pacinică ereau: Anastase Stolojan, Emil Costinescu, Dimitrie Bilcescu, Eugeniu Carada, Grigore Serurie, Pană Buescu, Tache Anastasiu de la Tecuci, Ion Simulescu de la R.-Vâlcea, Dimancea de la Pitești, Chirițescu zis și Chirițopulo de la Teleorman, Stan Popescu, Radu Pătărlâgeanu, Radu Stanian, Grigorescu de la Ploiești, Candiano-Popescu și alții. (Id., ibid., foiletonul L, AD., nr. 11 923, 14
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Al. A., str. Labirint, 27; Michel, A., profesor la Jockey-Club și la școala de Aplicație. Sala de arme, str. Occidentului (pp. 334). Expoziții: Expoziția permanentă pentru artiști, str. Stavropoleos (curtea bisericii) (p. 335). Gimnazii: Gimnaziul Cantemir, str. Primăverii, 9, director, Pană Constantinescu; Gimnaziul Lazăr, Calea Moșilor, 23, director, M.I. Ghimpa; Gimnaziul Mihai Bravul, str. Rotarilor, 9, director, C. Stoicescu (p. 339). Piețe: Halele Centrale; Piața Mare; piața Ghika; Piața Mică; Piața Amzii (p. 339). Hoteluri: Hotelul d’Angleterre (M.E. Weinberger), Calea Victoriei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
membri; director general, Sc. Vârnav; administrator delegat, E. Costinescu; Societatea Economia, str. Nouă, 6; Consiliul de administrație: P.S. Aurelian, președinte; C. Troteanu, vicepreședinte; Em. Protopopescu-Pache, C. Porumbaru, G. Dem. Theodorescu, Sp. Haret, șt. Popescu, C. Mănescu, Al. Locusteanu, M.C. Florențiu, Pană Constantinescu, membri. Societăți diverse: Societatea Concordia română, str. Calvină, 3; Consiliul de administrație: C. Porumbaru, președinte; Dem. Floru, Pană Constantinescu, Troteanu, M. Popescu, B. Beșlegeanu, N. Voinescu, C. Berescu, E. Bozianu, R. Zaharescu, Grabowski, membri; Societatea funcționarilor români; Consiliul de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
președinte; C. Troteanu, vicepreședinte; Em. Protopopescu-Pache, C. Porumbaru, G. Dem. Theodorescu, Sp. Haret, șt. Popescu, C. Mănescu, Al. Locusteanu, M.C. Florențiu, Pană Constantinescu, membri. Societăți diverse: Societatea Concordia română, str. Calvină, 3; Consiliul de administrație: C. Porumbaru, președinte; Dem. Floru, Pană Constantinescu, Troteanu, M. Popescu, B. Beșlegeanu, N. Voinescu, C. Berescu, E. Bozianu, R. Zaharescu, Grabowski, membri; Societatea funcționarilor români; Consiliul de administrație: prințul Dim. Ghica, președinte de onoare; Al. G. Cantacuzino, C. Marcovici, vicepreședinți; I. Theodoru, P. Davide, C. Moscuna
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]