1,938 matches
-
Gabriela-Violeta TĂNĂSESCU - Profesor de informatică, Liceul Teoretic “Traian” Constanța - Nicolae Radu TĂBÎRCĂ - Inspector școlar - Informatică, Inspectoratul Școlar Județean Dâmbovița - Veronica APOSTOL - Profesor de informatică și TIC, Liceul Tehnologic “Doamna Chiajna”, Ilfov - Ștefania POPP - Director Executiv, Junior Achievement Romania Un alt Panel la fel de interesant a fost: Programe și resurse pentru formare profesională continuă în educație. - Dispozitive și aplicații pentru tehnologie și inovație în educație cu David PARASCHIVESCU - Google Apps Administrator, Edu Apps și doamna Veronica APOSTOL - Profesor de informatică și TIC, Liceul
ȘCOALA ROMÂNEASCĂ, LA GRANIȚA DINTRE TRADIȚIE ȘI INOVARE PRIN TEHNOLOGIE de MARCELA DOBRE în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372742_a_374071]
-
ganglionare anual Pentru susținerea dg Pentru susținerea dg în forme parțiale Asociere incertă cu un răspuns mai bun la metreleptină Dozare leptină serică (ELISA)# În special în formele parțiale/progeroide Determinări genetice moleculare cu identificarea mutației## Secvențiere genă candidat NGS pentru panel de gene Testare WES Aprecierea obiectivă a cuantumului de țesut adipos Aprecierea distribuției țestului adipos Evaluare DXA### Evaluare RMN a țestului gras În suspiciunea de LD dobândite Complement C3 si C4 Dozarea Factorului Nefritic C3 factor antinuclear, factor anti ADN
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
situație imaginară; 6. Primul grup identifică soluțiile transpuse în situații ipotetice; 7. Anchetatorii intervievează fanteziștii, iar răspunsurile sunt înregistrate cu ajutorul reportofonului sau stenografiate; 8. Grupurile reunite prelucrează materialul interviului și traduc soluțiile fanteziștilor în termeni obiectivi. 3.3.5. Reuniunea - Panel Reuniunea sau discuția-panel, metodă intuitivă care pune în valoare competențele unui grup de elevi dintr-o clasă, poate fi aplicată în forma: 1. Discuție cu temă improvizată - subiectul supus dezbaterii este ales de participanți la începutul reuniunii; 2. Reuniune-panel cu
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
dezbaterii este ales de participanți la începutul reuniunii; 2. Reuniune-panel cu tema propusă de profesor. Pornind de la principiul fundamental al metodei, discuția unui număr restrâns de persoane reprezentative (eșantion-panel), se conturează în practică următoarele modalități de constituire a grupului: a) Panel - desemnat dintre elevii care au demonstrat abilități deosebite la materia din care este selectată tema; b) Panel cu lideri de grupe - clasa este împărțită în cinci-șase grupe; subiectul este supus dezbaterii în interiorul fiecărei echipe; liderul notează ideile și întocmește un
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
principiul fundamental al metodei, discuția unui număr restrâns de persoane reprezentative (eșantion-panel), se conturează în practică următoarele modalități de constituire a grupului: a) Panel - desemnat dintre elevii care au demonstrat abilități deosebite la materia din care este selectată tema; b) Panel cu lideri de grupe - clasa este împărțită în cinci-șase grupe; subiectul este supus dezbaterii în interiorul fiecărei echipe; liderul notează ideile și întocmește un raport. În faza a doua se constituie panelul (grupul) format din cei cinci-șase lideri. Dezbaterea se desfășoară
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
deosebite la materia din care este selectată tema; b) Panel cu lideri de grupe - clasa este împărțită în cinci-șase grupe; subiectul este supus dezbaterii în interiorul fiecărei echipe; liderul notează ideile și întocmește un raport. În faza a doua se constituie panelul (grupul) format din cei cinci-șase lideri. Dezbaterea se desfășoară după următoarele structură: * Profesorul explică succint scopul reuniunii; * Elevii care au constituit panelul se așază în jurul unei mese și desemnează un lider; * Profesorul sau liderulanimator deschide discuția; * Urmează o dezbatere în cadrul
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
supus dezbaterii în interiorul fiecărei echipe; liderul notează ideile și întocmește un raport. În faza a doua se constituie panelul (grupul) format din cei cinci-șase lideri. Dezbaterea se desfășoară după următoarele structură: * Profesorul explică succint scopul reuniunii; * Elevii care au constituit panelul se așază în jurul unei mese și desemnează un lider; * Profesorul sau liderulanimator deschide discuția; * Urmează o dezbatere în cadrul căreia fiecare membru al panelului își expune punctul de vedere; * Elevii care formează auditoriul, așezați în semicerc în jurul panelului, pot interveni prin
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
cinci-șase lideri. Dezbaterea se desfășoară după următoarele structură: * Profesorul explică succint scopul reuniunii; * Elevii care au constituit panelul se așază în jurul unei mese și desemnează un lider; * Profesorul sau liderulanimator deschide discuția; * Urmează o dezbatere în cadrul căreia fiecare membru al panelului își expune punctul de vedere; * Elevii care formează auditoriul, așezați în semicerc în jurul panelului, pot interveni prin mesaje scrise; * Bilețele sunt strânse și triate de un elev care joacă rolul de injector de mesaje. Pentru a ușura clasificarea bilețelelor se
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
care au constituit panelul se așază în jurul unei mese și desemnează un lider; * Profesorul sau liderulanimator deschide discuția; * Urmează o dezbatere în cadrul căreia fiecare membru al panelului își expune punctul de vedere; * Elevii care formează auditoriul, așezați în semicerc în jurul panelului, pot interveni prin mesaje scrise; * Bilețele sunt strânse și triate de un elev care joacă rolul de injector de mesaje. Pentru a ușura clasificarea bilețelelor se recomandă folosirea hârtiei colorate diferit pentru fiecare tip de mesaj: roșu - dezacorduri în legătură cu punctele
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
verde - întrebări, galben - completări, albastru - sugestii, etc. Alegerea culorilor pentru fiecare categorie de idei exprimate este liberă. Injectorul de mesaje trebuie să aibă abilitatea de a identifica momentul potrivit pentru introducerea mesajelor în discuția grupului. Biletele sunt lecturate de liderul panelului pe măsură ce sunt oferite și clarificate împreună cu membrii echipei. După dezbaterea fiecărui mesaj, discuția este reluată pentru a oferi auditoriului posibilitatea de a formula alte idei. Practica a demonstrat că elevii care ascultă își formează abilitatea de a analiza critic, iar
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
punctelor de vedere și de a îmbunătăți cunoștințele prin informații și idei noi. Metoda are limite de care trebuie să se țină seama când este aplicată în practică. Dacă discuția-panel nu este suficient de intersant, auditoriul se plictisește. În cazul panelului alcătuit din liderii unor grupe exitsă riscul ca aceștia să se limiteze la a reproduce raportul întocmit. 3.3.6 Metoda Frisco Metoda a fost propusă de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru băieți din San Francisco
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
Această metodă am utilizat-o la clasa a X-a, în cadrul studierii romanului obiectiv, realist Ion de Liviu Rebreanu. Metoda se aplică la caracterizarea personajului: Credeți că Ion, personajul principal, a procedat corect luând-o de nevastă pa Ana? Reuniunea - panel Se propun în folosirea acestei metode subiecte urmate a fi dezbătute: La clasa a XI-a, tema Începuturile scrisului românesc, sarcina: De ce sunt considerate lucrările cronicarilor primele texte literare? La clasa a X-a, tema Simbolismul românesc, sarcina: Din ce
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
conform căreia expunerea la violența din mass-media crește agresivitatea (Anderson și Bushman, 2002). Ne referim la un număr de 284 studii, care investighează 51.597 participanți. Datele analizate în studiile respective proveneau din experimente de laborator, cercetări de teren, anchete panel și studii longitudinale. Deși au fost găsite corelații între violența televizuală și agresivitate, acestea nu au putut confirma ipoteza că televiziunea poate fi privită ca o cauză necesară și suficientă a violenței din societate. Perspective teoretice În discutarea perspectivelor teoretice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
universitatea din Columbia, Columbia County Longitudinal Study (CCLS), condusă de Huesmann și Eron a demonstrat impactul pe termen mediu și lung. De această dată studiul nu a mai fost de laborator, ci o combinație de anchetă de teren de tip panel și studierea documentelor sociale; rezultatele, pe de altă parte, au fost mai nuanțate, în sensul că efectele violenței televizuale se manifestau mai acut la băieți. Din perspectivă fiziologică, expunerea la violență televizuală echivalează, ca efecte pe termen scurt, cu expunerea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
la punctul anterior pentru o organizație dată. Cum acești factori pot proveni din arii funcționale diverse sau combinații ale acestora, la care se adaugă interacțiunile complexe cu exteriorul, procesul de identificare cere o analiză complexă, care face necesară utilizarea unui panel de experți. Aceștia trebuie să cunoască bine natura fiecărei combinații de interes, pentru că rezultatul analizei se referă la activitatea generică, nu la punctele forte ale organizației. Pentru a nu se crea așteptări nerealiste, trebuie precizat că această fază implică un
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
education of autistic and related communication handicapped children (TEACCH)”, Psychology and Pervasive Developmental Disorders, 3, pp. 91-103. Schor, E., (1986), „Use of health care services by children and diagnoses received during presumably stressful life transitions”, Pediatrics, 77, pp. 834-841. Scientific Panel rejects vaccines as cause of autism, Infection Control Today, Posted May 19, 2004, retrieved October, 2004 from: http://www.infectioncontroltoday.com/hotnews/45h199856.html. Seligman, M.E.P., (1975), Helplessness, San Francisco, W.H. Freeman. Seligman, M., & Peterson, C., (1986), „A learned
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de țiței. Problema majoră va apărea dacă prețul barilului de țiței va începe din nou să crească Și vor fi din ce în ce mai puțini cei care Și-l vor mai putea permite. 1.1.4. Al Gore Și IPCC<footnote IPCC - Intergovernmental Panel on Climate Change (Panelul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice). footnote> - „cruciații încălzirii globale” Încălzirea globală Și schimbarea climei (global warming/climate change) au devenit probleme mondiale, care sunt dezbătute atât în mediul academic, cât Și în cel politic sau chiar economic
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
va apărea dacă prețul barilului de țiței va începe din nou să crească Și vor fi din ce în ce mai puțini cei care Și-l vor mai putea permite. 1.1.4. Al Gore Și IPCC<footnote IPCC - Intergovernmental Panel on Climate Change (Panelul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice). footnote> - „cruciații încălzirii globale” Încălzirea globală Și schimbarea climei (global warming/climate change) au devenit probleme mondiale, care sunt dezbătute atât în mediul academic, cât Și în cel politic sau chiar economic (Bongaarts, 1992: 299). Principala
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
altă parte, a avut loc un studiu al articolelor din mass-media. S-a folosit un eșantion de 636 de articole, iar dintre acestea mai mult de jumătate (53%) erau indecise, dacă există sau nu o problemă cu privire la încălzirea globală. IPCC - Panelul Interguvernamental pentru Schimbările Climatice - a fost înființat în 1989 sub egida UNEP (Programul ONU cu privire la Mediul Înconjurător) Și WMO (Organizația Mondială de Meteorologie). Scopul principal al IPCC este furnizarea de date Și informații concludente cu privire la schimbările climatice Și, de asemenea
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
între destinații din aceeași țară Și între firme de același profil dintr-o destinație. Sursa: Concepția autorului. 2.2.2. Încălzirea globală Până în prezent, turismul (fără a lua în considerare transporturile) nu a fost identificat de IPCC<footnote IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) - Panelul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice. footnote> ca un factor care contribuie la încălzirea globală sau ca o activitate vulnerabilă la efectele acesteia (Dubois, Ceron, 2006: 400). Problema încălzirii globale, în special cauzele sale, au fost dezbătute pe
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
țară Și între firme de același profil dintr-o destinație. Sursa: Concepția autorului. 2.2.2. Încălzirea globală Până în prezent, turismul (fără a lua în considerare transporturile) nu a fost identificat de IPCC<footnote IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) - Panelul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice. footnote> ca un factor care contribuie la încălzirea globală sau ca o activitate vulnerabilă la efectele acesteia (Dubois, Ceron, 2006: 400). Problema încălzirii globale, în special cauzele sale, au fost dezbătute pe larg în primul capitol
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
3.6.3.2. Eșantionarea stratificată neproporțională / 106 3.6.3.3. Eșantionarea stratificată optimă / 106 3.6.4. Eșantionarea multistadială / 107 3.6.5. Eșantionarea multifazică / 107 3.6.6. Eșantioane tip cluster / 109 3.6.7. Eșantioane fixe, panel / 110 3.7. Procedee de eșantionare nealeatoare / 111 3.7.1. Eșantionarea la întâmplare / 111 3.7.2. Eșantioane de voluntari / 112 3.7.3. Eșantionarea dirijată / 112 3.7.4. Eșantioane pe cote / 113 3.8. Prezentarea unor scheme
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
mult costurile de resurse umane, de timp și financiare comparativ cu eșantionarea aleatorie. În acest tip de eșantionare unitățile care fac parte din populația investigată nu au aceeași probabilitate de a fi extrase în eșantion. 3.6.7. Eșantioane fixe, panel "Eșantioanele fixe (...) panel sunt eșantioane supuse unei investigații repetate, cu un același instrument (chestionar) sau cu unele apropiate".1 Acest procedeu de eșantionare se folosește, de regulă, când urmărim să înregistrăm schimbările care au loc la nivelul grupului vizat, în
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
resurse umane, de timp și financiare comparativ cu eșantionarea aleatorie. În acest tip de eșantionare unitățile care fac parte din populația investigată nu au aceeași probabilitate de a fi extrase în eșantion. 3.6.7. Eșantioane fixe, panel "Eșantioanele fixe (...) panel sunt eșantioane supuse unei investigații repetate, cu un același instrument (chestionar) sau cu unele apropiate".1 Acest procedeu de eșantionare se folosește, de regulă, când urmărim să înregistrăm schimbările care au loc la nivelul grupului vizat, în timp, în ceea ce privește atitudinile
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
modificări de comportament sau opinii. De exemplu, în ceea ce privește preferințele oamenilor pentru două partide, după efectuarea a două sondaje independente concluzia ar fi că preferințele s-au deplasat cu x procente de la partidul A către partidul B. Folosind însă un eșantion panel, putem afla câți și-au menținut opinia anterioară și câți și-au schimbat opinia, câți sunt fideli partidului A, câți migrează de la A la B sau de la B la A. Deci eșantioanele fixe permit: * o detaliere în dinamică a persoanelor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]