3,408 matches
-
face afaceri i-au corespuns raționamente și comportamente disjuncte atât din partea entităților economice, cât și din partea societății. Schematic, modelul deceniilor de început de secol XX arăta astfel: firmele credeau și acționau ca și cum afacerea afacerii este doar profitul și eventual filantropia parohială; moralitatea era un aspect delegat individului, bisericii, sectorului neguvernamental, oricum oricărui alt actant social. Societatea admitea că unica preocupare a afacerii este profitul, și tocmai de aceea afacerea (referirile erau mai ales la corporațiile multinaționale) era a/antimorală. Ca urmare
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
grave, cu risc major asupra echilibrului și coeziunii lumii; * acțiuni care vizează progresul umanității și conservarea biodiversității. Aceste acțiuni nu pot fi limitate, dar nici eludate de acțiunile de minimalizare a costurilor de externalizare a riscurilor; după cum nici la filantropia parohială. Programele de reducere a consumurilor de resurse neregenerabile sau a factorilor poluatori sunt apreciabile (deși post factum), dar ușor susceptibile de intenții de restrângere a costurilor de producție în vederea maximizării profitului. Calificarea stakeholders semnifică înțelegerea de către grupuri și indivizi reprezentativi
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de maghiari. La Brăila s-a deschis o școală maghiară pentru băieți și una pentru fete. În timpul primului război mondial mulți străini au plecat din România, iar în 1918 această școală a fost închisă. În 1913 au sosit la școala parohială din Brăila Frații Școlilor Creștine, educatori de mare renume. Izbucnirea Primului Război Mondial a determinat plecarea străinilor, în primul rând a bărbaților, pentru a se înrola în armatele statelor lor. Cetățenii străini de pe teritoriul României, în primul rând cei ce aparțineau statelor
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
el a fost transferat la Câmpulung, și, în locul lui a venit părintele pasionist Vito Bianconi. Dar după doi ani, părintele Felix Pongráez a revenit ca paroh. Episcopul A. Y. Pluym a trimis bani în repetate rânduri pentru construirea unei case parohiale. În 1871 părintele a plecat într-o mănăstire în Ungaria, și, de această dată, a lăsat în urma activității lui conștiincioase, alături de biserică, o casă parohială cu șase camere. A urmat ca paroh Onorat Corlesimo, pasionist, care a procurat din München
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
paroh. Episcopul A. Y. Pluym a trimis bani în repetate rânduri pentru construirea unei case parohiale. În 1871 părintele a plecat într-o mănăstire în Ungaria, și, de această dată, a lăsat în urma activității lui conștiincioase, alături de biserică, o casă parohială cu șase camere. A urmat ca paroh Onorat Corlesimo, pasionist, care a procurat din München o orgă (în 1872), sfințită de către episcopul Ignatio Paoli. Parohul Corlesimo a fost transferat, și în locul lui a fost numit Leopold Cipriani, care a rămas
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
industriași străini, de religie catolică. Parohia romano-catolică a „Tuturor Sfinților” din Craiova a fost sfințită în 1844 de către episcopul I. Molajoni (1825-1847), iar primul ei vrednic paroh a fost franciscanul Augustin Kesckemeti (1827). În 1845 alături de biserică și de casa parohială comunitatea catolică din Craiova mai deținea o școală și un cimitir. Parohul Wilibald Czack a făcut demersuri către guvernul austro-ungar pentru a obține subvenționarea școlii catolice din Craiova cu 600 de florini pe an. Timp de 12 ani această parohie
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
hăruit să învingă pustiirea focurilor, predestinat parcă să înalțe și să întemeieze cea de a patra Bărăție: episcopul Angelo Parsi, care a fost numit episcop de București pe 19 septembrie 1847. El a început cu vrednicie să construiască biserica, casa parohială, școala, și, în premieră, minunatul turn pe care îl admirăm și astăzi. În 1850 complexul a fost terminat. După năruirea a trei Bărății, cea de a patra s-a înălțat cu siguranță și cu grație, precum mărețele construcții de altădată
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
mai importantă și sfântă sărbătoare națională: 1 Decembrie, în care, artizanii și eroii au fost tot greco-catolicii! Din data de 1 Decembrie 1948 Biserica Greco-Catolică a fost scoasă în afara legii, bunurile sale au fost confiscate, iar, bisericile, mănăstirile și casele parohiale au fost atribuite Bisericii Ortodoxe. Călăii comuniști au condamnat și arestat pe nedrept toți episcopii greco-catolici și romano-catolici, ca și pe majoritatea preoților. Dar biserica unită nu a murit, a rezistat neclintită, prin preoți și episcopi hirotoniți în mare taină
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și prin înființarea în 1938, a ceea ce noi numim astăzi sindicat, „Patronajul persoanelor de serviciu”, care s-a organizat conform unor statute profesionale proprii; cu timpul a avut sediul în strada Mircea Vodă nr. 34 și s-a numit „Patronajul parohial Sfânta Maria” și noua lui menire a fost să negocieze cu angajatorii, ca ziua de duminică să fie liberă, pentru ca salariații să meargă dimineața la Sfânta liturghie și apoi la catehizare. Patronajul parohial Sfânta Maria a intenționat să înființeze și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
nr. 34 și s-a numit „Patronajul parohial Sfânta Maria” și noua lui menire a fost să negocieze cu angajatorii, ca ziua de duminică să fie liberă, pentru ca salariații să meargă dimineața la Sfânta liturghie și apoi la catehizare. Patronajul parohial Sfânta Maria a intenționat să înființeze și o școală profesională de gospodărie, în scopul calificării profesionale. Neobositul paroh a reușit să deschidă în 1938 o școală parohială mixtă, sub conducerea Surorilor din Blaj. Pentru părintele paroh cea mai importantă problemă
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
pentru ca salariații să meargă dimineața la Sfânta liturghie și apoi la catehizare. Patronajul parohial Sfânta Maria a intenționat să înființeze și o școală profesională de gospodărie, în scopul calificării profesionale. Neobositul paroh a reușit să deschidă în 1938 o școală parohială mixtă, sub conducerea Surorilor din Blaj. Pentru părintele paroh cea mai importantă problemă era însă construirea unei biserici pentru atât de numeroșii credincioși. Autoritățile, prin Decretul-Lege nr. 41 din 15 ianuarie 1942, au cedat gratuit un teren în acest scop
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
paroh cea mai importantă problemă era însă construirea unei biserici pentru atât de numeroșii credincioși. Autoritățile, prin Decretul-Lege nr. 41 din 15 ianuarie 1942, au cedat gratuit un teren în acest scop, prin decizia 1550/106 L. C. / 942. În capela parohială din strada Ștefan Mihăileanu și-a desfășurat activitatea, până în toamna anului 1939, când s-a mutat pe strada Dimitrie Racoviță nr. 8, iar din toamna anului 1940 s-a stabilit în strada Batiștei nr. 39. La 14 septembrie 1942, părintele
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
confirmat guardian și paroh de București, atât în capitulul provincial din 1938, cât și în cel din 1947. Din Raportul Ministrului general din 28 februarie 1948 rezultă că la București se aflau Dominic Niculăeș, superior și paroh, Ștefan Tătaru, vicar parohial și Iosif Binițeanu, frate laic. Din data de 1 Decembrie 1948, de ziua națională, Biserica Greco-Catolică a fost scoasă în afara legii, bunurile ei au fost confiscate, iar bisericile ei au intrat în posesia Bisericii Ortodoxe. A început noaptea neagră a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
patrimoniul statului, cu excepția moșiilor, se restituie, în starea lor actuală, Bisericii Unite cu Roma”. În ceea ce privește situația bunurilor intrate în posesia Bisericii Ortodoxe Române, Decretul-Lege nr. 126/1990 a precizat că articolul 3: „Situația juridică a lăcașurilor de cult, a caselor parohiale care au aparținut Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică) și au fost preluate de Biserica Ortodoxă Română, se vor stabili de către o comisie mixtă, formată din reprezentanți clericali ai celor două culte religioase, ținând seama de dorința credincioșilor din comunitățile
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
preoți își făceau datoria cu o conștiinciozitate exemplară. Am văzut majoritatea rapoartelor în original, scrise cu tocul și folosind cerneală. Toată stima și considerația pentru munca lor tenace. Revista „Viața” a apărut la 14.04.1914, la Săbăoani, ca buletin parohial. La cel de al treilea număr, a fost schimbată denumirea „Viața. Buletin Parohial Catolic, redactat de P. P. Franciscani Minori Conventuali”. Sufletul publicației a fost părintele Iosif Tălmăcel. Noi datorăm mult acestei publicații (1913-1948), o adevărată școală, de la care s-
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
original, scrise cu tocul și folosind cerneală. Toată stima și considerația pentru munca lor tenace. Revista „Viața” a apărut la 14.04.1914, la Săbăoani, ca buletin parohial. La cel de al treilea număr, a fost schimbată denumirea „Viața. Buletin Parohial Catolic, redactat de P. P. Franciscani Minori Conventuali”. Sufletul publicației a fost părintele Iosif Tălmăcel. Noi datorăm mult acestei publicații (1913-1948), o adevărată școală, de la care s-au învățat valorile Bisericii Catolice. Părintele Anton Demeter a salvat o copie, a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lor de Sfântul Scaun Apostolic. Cu îngăduirea Prea Cucerniciei Sale Pr. Bronislaw Falewski Decan și Paroh de Brăila, care este numit Director al acestui Congregațiuni s-a determinat și încredințat pentru Congregațiunea din Brăila Altarul Prea Sfintei Inimi din biserica parohială romano-catolică. Încredințarea acestui altar nu înseamnă altceva decât că Congregațiunea Terțiarilor trebuie să aibă o deosebită grijă de acest altar, fără nici un drept de patronaj sau de proprietate a lucrurilor sau hainelor ce vor procura pentru înzestrarea acestui altar. Acest
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de acest altar, fără nici un drept de patronaj sau de proprietate a lucrurilor sau hainelor ce vor procura pentru înzestrarea acestui altar. Acest act Constitutiv s-a făcut în 4 exemple, unul pentru Arhiva Comisariatului Provincial, al doilea pentru Arhiva Parohială din Brăila, al treilea pentru Arhiva Arhepiscopală din București și al patrulea pentru Arhiva Congregațiunii din Brăila. CRONICA 2. Craiova 1937 Congregațiunea din Craiova, este o congregațiune tânără dar cu viitor frumos, deoarece membrii ce o compun s-au pus
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
confraternitățile noastre. La Aurora Franciscană sunt 20 de abonați. 3. Brăila. În ziua de 18 Februarie 1940, după un prealabil aviz, s-a făcut vizita canonică a comunității terțiarilor din Brăila, adunată cu această ocazie în adunare generală la Biserica parohială. Cu această ocazie Părintele Vizitator a primit profesiunea a 15 surori novice și a unui frate; și a dat haina la 6 aspirante și la 1 aspirant. După ceremonia profesiunii și a îmbrăcării s-a făcut „Calea Sfintei Cruci”, iar
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
spovedit și împărtășit pentru a câștiga indulgența așa numită a „Porțiunculei”. E pentru întâia oară că în această parohie se poate dobândi o asemenea indulgență, în baza instituirii canonice a Fraternității Terțiarilor Franciscani cu desemnarea unui altar propriu în biserica parohială. În ziua de 4 August s-a făcut adunarea lunară prezidată de P. Comisar Provincial. În timpul adunării s-a primit o soră novice la sfânta Profesiune, iar trei candidate la Îmbrăcarea hainei și la începerea noviciatului. 6. București În ziua
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
25 Martie De mult așteptata zi pentru convocarea adunării generale a tuturor terțiarilor din Capitală pentru alegerea superiorilor, a sosit tocmai în ziua de 25 Martie sărbătoarea Bunei Vestiri. În dimineața acestei zile s-au adunat toți terțiarii în biserica parohială din strada Bărăției, unde s-au spovăduit și împărtășit la liturghia solemnă săvârșită de P. Delegat Iosif Tălmăcel venit anume pentru a prezida Adunarea Generală și alegerile. În timpul liturghiei P. Delegat a rostit o cuvântare simțită despre evlavia franciscanilor către
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
vizită cu trei zile de exerciții spirituale. Cum am amintit și altă dată, fraternitatea de la Bărăție este foarte bine organizată și lucrează cu multă râvnă la dobândirea scopului dorit Sfânta Biserică. P-le Director Iovanelli cu toate că este supraîncărcat cu munca parohială, se ocupă cu toată inima de fraternitate și o conduce cu înțelepciune. În anul aceasta s-au făcut regulat adunările lunare, s-au dat la timp dezlegările generale și s-au pus în executare hotărârile luate la ultima adunare generală
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de marele său înaintaș, părintele G. Carpati, a continuat să-i educe pe enoriași (doar 7% dintre copii erau înscriși la școală). A înființat câteva organizații („Societatea marianică”, „Tinerimea catolică”, „Armata albă”, „Confraternitatea rozariului”) pentru care a construit un salon parohial; aici se desfășurau conferințe, spectacole de teatru religios și patriotic. Programul educațional era afișat: 1. Mântuirea sufletului, 2. Luminarea minții, 3. Educația creștină, 4. Sănătatea prin leacuri naturale. Într-un asemenea context, parohul și vicarul său au știut să citească
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
1. Mântuirea sufletului, 2. Luminarea minții, 3. Educația creștină, 4. Sănătatea prin leacuri naturale. Într-un asemenea context, parohul și vicarul său au știut să citească bine semnele timpului și să facă un alt fel de apostolat, prin publicarea Buletinului Parohial de Săbăoani (la început distribuit gratuit), „Viața” la 14.IV.1913. Programul publicației: „vom căuta din răsputeri ca poporul nostru să aibă o viață sufletească cât se poate de nobilă și o viață pământească cât se poată de fericită” (G.
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a.m.d. În secolul XVIII și la începutul celui de-al XIX-lea, în lumea urbană, bibliotecile au constituit un alt instrument eficient de educație și instrucție a adulților, în special cele care au funcționat pe lângă episcopii, mitropolii și case parohiale. În cadrul școlilor de grămătici, care funcționau în toate provinciile istorice românești, conținutul învățământului era direcționat spre cunoașterea scrierii, mai ales în latină și slavonă, limbi oficiale la acea dată în cancelariile domnești și imperiale. Ucenicii laolaltă cu slujbașii din vămi
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]