6,349 matches
-
aparțin școlii (N. Cerchez, 2001). Loturile școală pot să vizeze cultivarea plantelor sau creșterea animalelor, adică ele trebuie să privească cele două mijloace fundamentale ale producției agricole - plantele și animalele - față de care toate celelalte preocupări (mecanizarea lucrărilor, protecția față de agenții patogeni, dăunători etc.) apar ca auxiliare. Loturile școlare au suprafețe mici de teren (4-10 ha), ele trebuie să cuprindă culturile pe care elevii le vor studia conform programelor școlare. Aici, fiecare elev, în cadrul orelor de practică, va face observări, aplică tehnologia
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
seara. În introducerea cărții sale, „Gesund&Fit”, prof.dr. Handemar Bankhofer notează următoarele: „Degetele mâinilor le avem cu noi clipă de clipă, ele pot să ne ajute să prevenim sau să îndepărtăm momentele dezagreabile provocate de disfuncții sau de anumite cauze patogene. Exercițiile de automasaj nu au contraindicații și nu sunt urmate de reacții adverse sau de alte efecte nocive pentru organism”. Automasajul ne redă o stare mai bună de sănătate, înlocuiește în mod avantajos somniferele, substanțele psihotrope, redistribuie energiile și revitalizează
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
mai mic, iar aciditatea titrabilă mai mare. Metabolismul intens provocat de azot determină o depreciere calitativă mai rapidă. La strugurii de masă, dozele ridicate de îngrășăminte cu azot pot favoriza atacul de Botrytis, prin diminuarea rezistenței boabelor la atacul agenților patogeni. La cartofi este specifică micșorarea rezistenței la vătămări mecanice și scăderea greutății specifice, în aceeași situație. Conținutul în azotați și azotiți (nitrați și nitriți) din unele legume (spanac, ridichi, sfeclă roșie, salată) s-a multiplicat de zece, până la o sută
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
compoziția lor a D-galactozei, D-manozei, L-arabinozei, D-xilozei, L-ramnoza și a acidului D-glucuronic, precum și urme de acid 4-0 metil glucuronic (Kays, S.J., 1990). Gumele sunt implicate în reacția de apărare a plantei la atacul de agenți patogeni sau lovituri mecanice. Mucilagiile sunt polimeri heteropoliglucidici care se găsesc în stare liberă în citoplasmă, iar la unele specii în celule secretoare specializate. Sunt substanțe cu proprietăți hidrofile. Rolul lor fiziologic este de reglare a echilibrului hidric (semințe), sau higroscopicității
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cum ar fi acizii grași liberi, alcoolii monohidroxilici superiori (C25-C35), cetone, aldehide etc. Cerurile sunt secretate de către cuticulă sub formă de grăuncioare, bastonașe sau solzi. Rolul lor este protector, împotriva pierderilor de umiditate și razelor ultraviolete, împiedicând și penetrarea agenților patogeni, prin stratul mai mult sau mai puțin impermeabil. La unele specii, se poate chiar constata că soiurile mai bogate în ceruri vegetale se păstrează mai bine și au pierderi mai mici în greutate (soiul de mere Golden Delicious conține mai
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
doua, în care se reduce vâscozitatea mediului celular sau a soluțiilor coloidale de celuloză amorfă. Celulazele au un pH optim slab acid (4,5-6,5). Sunt stabile termic în domeniul 30-60 0 C. Țesuturile plantelor se apără de celulazele microorganismelor patogene (fungi, bacterii), secretând inhibitori. Chinonele rezultate din oxidarea substanțelor fenolice au această proprietate. Clorofilaza este prezentă în cloroplastele celulelor vegetale, care conțin clorofilă. Acționează asupra clorofilelor a și b, determinând modificarea culorii verzi pe parcursul maturării. La mere, clorofilaza are o
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
admise diferă în funcție de țară și principiul activ. Produsele de origine naturală, cum este carvona, nu prezintă pericol. FITONCIDELE DIN PRODUSELE HORTICOLE (FACULTATIV) Țesuturile vegetale au o mare diversitate de mijloace fizice sau chimice de protecție, pasivă sau activă, contra agenților patogeni. Fitoncidele sunt antibioticele plantelor superioare, substanțe foarte diverse ca formulă chimică, grupate doar pe criteriul acțiunii lor evidente de natură bactericidă, fungicidă, bacteriostatică sau fungistatică. Glicozizii, alcaloizii, substanțele volatile de tipul terpenelor sau compușilor cu sulf, substanțele fenolice mai simple
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
organisme vii, produsele horticole manifestă în mod specific rezistență și imunitate la acești factori. Dereglările fiziologice Dereglările fiziologice diminuează mai mult sau mai puțin aspectul comercial, fără a deprecia total produsul. Țesuturile sensibilizate sunt însă mai vulnerabile la atacul microorganismelor patogene. Factorii de stres pot funcționa individual, dar cel mai adesea în complex. Din această cauză, efectele lor pot fi recunoscute și studiate de la caz la caz. I. Burzo (1986) face următoarea clasificare a acestor dereglări: a) cauzate de factorii ambianți
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
înaintea depozitării, lipsa dirijării corespunzătoare a factorilor de păstrare și a controlului permanent a sănătății produselor depozitate. Cauzele biotice ale degradării și alterării sunt reprezentate de microorganisme și dăunători. a) Microorganismele infectează produsele în patru intervale ale valorificării. Din microflora patogenă de câmp, ciupercile și bacteriile își pot continua acțiunea în depozite. O altă categorie o constituie microflora saprofită de câmp (endofită sau epifită), care se formează spre sfârșitul vegetației și poate deveni periculoasă în depozite. Microflora de câmp este cea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
escoriații. saliva are o capacitate limitată de a neutraliza acizii conținuți în alimente; umectarea mucoasei bucale contribuie la meținerea integrității acesteia, indispensabilă ca barieră antimicrobiană; un debit salivar normal realizează îndepărtarea prin efect mecanic de spălare a agenților cu potențial patogen de pe suprafața mucoasei bucale; imunoglobulinele A, lizozimul prezente în salivă au efecte antibacteriene. d. Excretor: prin salivă are loc excreția de metaboliți (uree, acid uric), virusuri (poliomielitic și rabic), substanțe toxice (plumb, mercur, iod, bismut), medicamente. e. In vorbire: saliva
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
intravasculare. Una din cele mai importante implicații funcționale pentru NO este vasodilatația determinată de debit, unde o creștere a debitului crește forța de forfecare (stres tangențial), producând vasodilatație NO-dependentă. Reducerea producției de NO în cadrul disfuncției endoteliale poate contribui la mecanismele patogene din spasmul coronarian, hipertensiunea arterială, tromboze, inflamații. Diminuarea eliberării endoteliale de NO e corelată cu: vârsta înaintată, dislipidemiile, ateroscleroza, diabetul zaharat, obezitatea. Un mecanism implicat în multe din acțiunile menționate ale NO este creșterea nivelului de cGMP în celulele țintă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
escoriații. saliva are o capacitate limitată de a neutraliza acizii conținuți în alimente; umectarea mucoasei bucale contribuie la meținerea integrității acesteia, indispensabilă ca barieră antimicrobiană; un debit salivar normal realizează îndepărtarea prin efect mecanic de spălare a agenților cu potențial patogen de pe suprafața mucoasei bucale; imunoglobulinele A, lizozimul prezente în salivă au efecte antibacteriene. d. Excretor: prin salivă are loc excreția de metaboliți (uree, acid uric), virusuri (poliomielitic și rabic), substanțe toxice (plumb, mercur, iod, bismut), medicamente. e. In vorbire: saliva
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
intravasculare. Una din cele mai importante implicații funcționale pentru NO este vasodilatația determinată de debit, unde o creștere a debitului crește forța de forfecare (stres tangențial), producând vasodilatație NO-dependentă. Reducerea producției de NO în cadrul disfuncției endoteliale poate contribui la mecanismele patogene din spasmul coronarian, hipertensiunea arterială, tromboze, inflamații. Diminuarea eliberării endoteliale de NO e corelată cu: vârsta înaintată, dislipidemiile, ateroscleroza, diabetul zaharat, obezitatea. Un mecanism implicat în multe din acțiunile menționate ale NO este creșterea nivelului de cGMP în celulele țintă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
escoriații. saliva are o capacitate limitată de a neutraliza acizii conținuți în alimente; umectarea mucoasei bucale contribuie la meținerea integrității acesteia, indispensabilă ca barieră antimicrobiană; un debit salivar normal realizează îndepărtarea prin efect mecanic de spălare a agenților cu potențial patogen de pe suprafața mucoasei bucale; imunoglobulinele A, lizozimul prezente în salivă au efecte antibacteriene. d. Excretor: prin salivă are loc excreția de metaboliți (uree, acid uric), virusuri (poliomielitic și rabic), substanțe toxice (plumb, mercur, iod, bismut), medicamente. e. In vorbire: saliva
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
intravasculare. Una din cele mai importante implicații funcționale pentru NO este vasodilatația determinată de debit, unde o creștere a debitului crește forța de forfecare (stres tangențial), producând vasodilatație NO-dependentă. Reducerea producției de NO în cadrul disfuncției endoteliale poate contribui la mecanismele patogene din spasmul coronarian, hipertensiunea arterială, tromboze, inflamații. Diminuarea eliberării endoteliale de NO e corelată cu: vârsta înaintată, dislipidemiile, ateroscleroza, diabetul zaharat, obezitatea. Un mecanism implicat în multe din acțiunile menționate ale NO este creșterea nivelului de cGMP în celulele țintă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
stări precipitate, amestecate cu violențe. Domină neglijențele și brutalitățile asupra mediului, răsfrânte mereu asupra Sinelui. Tăierile sălbatice ale pădurilor au sporit nu numai riscurile marilor inundații, troienelor de zăpadă, grindină, furtunilor devastatoare, dar și morbidității populației, agresată de noii agenți patogeni antrenați de acești factori. Al doilea unghi am fi vrut să fie al creațiilor sociale, plecând de la enunțul des repetat că "în noua societate business-urile stimulează creativitatea", dar cu manifestările distructive vizibile. Așa că în loc să rămânem îndreptați cu fața spre
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
purtătoare de semnificații magice. Biciuiți și izbiți, norii se sparg și revarsă apa din ei; descotorosiți de apă și spirite, se prefac În negură, ceață. Fiecare din formele norilor sunt considerate În medicina magică Încărcate de virtuți terapeutice sau morburi patogene declanșate de magicieni sau strigoaice. Mantica reprezintă prezicerea viitorului pornind de la semnele cerești, zborul păsărilor, fenomenele naturale. Tot după anumite semne, „un român știe sigur că va ploua, când: rândunica zboară pe jos, țipă păunul des și ascuțit, (... animalele sunt
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
verde sau furaje conservabile. În domeniul protecției plantelor, cercetările conduse de dr. Ion Ignătescu și dr. Valentin Brudea, au contribuit la omologarea unor pesticide, la diferențierea unor tratamente, în funcție de comportamentul genotipurilor, cât și evidențierea unor relații între biologia principalilor agenți patogeni și variabilitatea factorilor ecologici. În domeniul îmbunătățirilor funciare, cercetările conduse de ing. Ștefan Marcu au stabilit metodele de eliminare a excesului de umiditate de pe terenurile în pantă, componența elementelor pentru proiectarea drenajului de pe terenurile în pantă și alte aspecte de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Valentin 17. Sinergismul dintre erbicide și lucrările de îngrijire la cartof 1978 Scurtu Elena 18. Raportul optim dintre lucrările adânci și superficiale ale solului în Podișul Sucevei 1979 Catargiu Dumitru 19. Avertizarea tratamentelor de combaterea manei cartofului în funcție de biologia agentului patogen, condițiile climatice și rezistența soiurilor 1980 Ignătescu Ion 20. Elemente pentru proiectarea drenului pe terenurile afectate de exces de umiditate 1980 Marcu Ștefan 21. S-au delimitat și caracterizat tipurile de pajiști permanente din județul Suceava 1980 Popovici Dumitru Ciubotaru
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
și un deceniu. Cui i se datora, după părerea medicilor vremii aceleia, izbucnirea epidemiilor? Potrivit teoriei miasmatice, care și-a avut susținători încă din antichitatea clasică elenă, în anumite locuri și în anumite împrejurări se degajă, în aerul atmosferic, emanații patogene, miasmele răspânditoare de boli. Miasmele pot proveni din dejecțiile holericilor, din cadavrele în descompunere ale animalelor de tot soiul, ca și din resturile vegetale ce clocesc în apele stătătoare, fără însă a exclude de către unii eventualitatea ca diverse conjuncturi meteorologice
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
prin agresarea organismului uman de către o vietate microscopică specifică, așa-numitul contagium animatum, sălășluit în bolnavi. Odată cu afirmarea pasteurianismului, ideea aceasta a devenit una din premisele teoriei și practicii medicale: bolile infecțioase sunt transmisibile, fiind provocate de înmulțirea unor microbi patogeni, care tind să invadeze alte organisme; îndatorirea principală a medicilor este de aceea ca, pe lângă tratarea celor infestați, să pună stavile de nădejde propagării bolii prin împiedicarea intrării în contact a celor sănătoși cu cei contaminați, cu excrețiile acestora și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a se extinde pe bună parte din suprafața globului 18. Fenomenul s-a putut datora unui întreg complex de cauze, printre care și o eventuală mutație în structura intimă a bacilului în virgulă, odată cu o apreciabilă creștere a virulenței agentului patogen. Dar cea mai importantă pricină a izbucnirii primei pandemii pare să fi fost considerabila înmulțire a deplasărilor individuale și colective pe trasee lungi și foarte lungi, deplasări efectuate cu o rapiditate incomparabil superioară celei din trecutul destul de apropiat. Epidemiile de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
au înmormîntat, trăiesc și astăzi [1872] teferi, fără să fi fost bolnavi. Este deci holera lipicioasă ca ciuma?"468 . Răspunsul tranșant la această întrebare avea să fie dat, cum se știe, în 1883-1884, când Koch a pus în evidență agentul patogen al holerei. Dar vrednicul medic și educator sanitar Constantin Vîrnav încetase din viață în 1877. * Dacă în 1865 holera ocolise Transilvania, în cea de-a doua jumătate a anului următor ea și-a făcut simțită prezența în 125 din cele
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și să-și modifice temporar însăși conformația organismului devine mult mai greu de supravegheat din punct de vedere epidemiologic. Simpla "epurare" a bolnavilor sau purtătorilor și dezinfecția oricât de conștiincioasă a ambianței infestate se dovedesc prea puțin satisfăcătoare atunci când agentul patogen reușește să îmbrace forme greu decelabile și-și poate asigura supraviețuirea adăpostindu-se în compartimente necunoscute ale mediului natural. Mai trebuie amintită încă o descoperire care i-a nedumerit pe epidemiologi: se știa până de curând că genul Vibrio cuprinde
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
distilată); apa caldă distilată. Alimente contraindicate: toate alimentele gătite și hrana solidă; laptele pasteurizat; cafeaua; ceaiul; băuturile răcoritoare dulci. Pneumonie Inflamarea gravă a țesuturilor pulmonare din cauza eliminării indirecte a reziduurilor extrem de toxice prin sistemul respirator, care se infectează cu bacterii patogene, în urma acestui proces; cauzată, în mare parte, de consumul excesiv și pe o perioadă lungă de timp de lapte pasteurizat, amidon și zaharuri rafinate; la începutul secolului XX, dr. John Henry Tilden din Denver, Colorado, a tratat mii de cazuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]