3,339 matches
-
construit și gratificat are dimensiuni de gen care persistă. Asemenea conflicte și altele similare ce pot fi detectate ilustrează o caracteristică importantă a structurii sociale pe care o trăim în prezent: ea generează asimetria de gen și conservarea relației familiale patriarhale atâta vreme cât se bazează pe acea corespondență dintre diviziunea domestică din familia nucleară și inegalitățile din structura socială ce au corespuns modernității industriale. Echilibrul și egalitatea de gen nu se pot realiza prin diviziunea domestică tradițională a muncii din cadrul familiei nucleare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
apărut diviziunea sexuală a muncii dintre bărbatul-lucrător industrial și femeia-lucrător casnic. Adăugând acestei diviziuni moștenirea culturală tradițională a rolurilor atribuite femeilor și bărbaților, obținem o distribuție ierarhică a pozițiilor și relațiilor de gen ale societății industriale, ce corespunde unui mod patriarhal de poziționare a familiei în organizarea socială. Logica acestui conflict de gen se constituie astfel la intersecția modernității societății industriale cu tradiția societății ce a precedat-o. Tradiției în recesiune i-a corespuns ascensiunea industrialismului și a corporatizării continue și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fie că privesc partenerii sau copiii, nu pot fi explicate prin invocarea opțiunilor sau deciziilor personale greșite decât cu riscul de a personaliza fenomene generate de acea modernitate care încă nu s-a distanțat de tradiția unei instituiri de tip patriarhal. Când observăm și mai ales trăim într-o lume în care independența economică, individualizarea și autonomia personală a bărbaților și femeilor urmează traiectorii convergente, în care sexualitatea sau erotismul nu mai sunt strict limitate la viața de familie, iar destinul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de-a lungul vieții trecând prin divorțuri și căsătorii succesive. Care sunt consecințele acestor opțiuni? Să ne referim mai întâi la posibilitățile egalității de gen în cadrul familiei nucleare și în toate domeniile vieții sociale. Opțiunea egalității este tranșant opusă relației patriarhale de gen și vizează schimbarea ordinii economice bazată pe piață, a relațiilor masculine de putere în politică sau a cadrului familial constituit pe baza diviziunii casnice și sexuale a muncii. Mai înainte ne-am referit la faptul că mobilitatea într-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
EUSSIRF Program, European University Institute, Florența, 2004. Valentina Marinescu, Muncile casnice în satul românesc actual. Studii de caz, Editura Polirom, Iași, 2002. Concluzia finală a analizei empirice întreprinse de V. Marinescu este una radicală: „societatea românească este o societate profund «patriarhală»”. Sancțiunea este pe cât de radicală, pe atât de asertivă: parcă am fi prinși într-un blocaj social fără ieșire, în care femeile au un destin al supunerii fataliste, iar bărbații unul al afirmării neîngrădite. Am îndoieli serioase că o perspectivă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
contact cu toți cei năpăstuiți de omul infernal și, la momentul oportun, împinge pe unul dintre ei, un fel de duh al pustiei, Alimandru, soț al unei „strigoaice”, să-l împuște. Istorisirea curge sobru, într-un climat de existență ardelenească patriarhală, fără pitoresc și, în genere, fără descripție, ritmată de patru „întâmplări”, ultima constând în revederea de către narator a lui Alimandru - între timp întemnițat, la cincisprezece ani după moartea bătrânei - în „hodaia” lui din pustă. Piesa Avram Iancu (1981) e o
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
cere pusă în balanță mai întâi partea bună a lucrurilor. Asemănările stilistice dintre români și țigani au fost verificate în secole de coabitare pașnică. Într-o lume tot mai atomizată, comunitățile de țigani își mențin intactă celula familială, de tip patriarhal, respectând, în principiu, monogamia. Sentimentul de solidaritate și voința de întrajutorare sunt remarcabile printre familiile țigănești. În pofida provocării seculare, ele și-au menținut intactă omogenitatea culturală. Problemele întâlnite de asistenții sociali în familiile de țigani sunt adesea foarte grave: violența
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
punct de vedere. El se hrănește cu o strașnică poftă din ritmurile populare: «plugurile cu gliile, zâmbetul cu mistriile, flăcările cu clocotul lacrămile cu hohotul». În același cadru i se integrează și predilecția pentru limbajul ușor arhaizant, a manierei solemn patriarhale cu care se Încheie „uricele” sau cronicele. «Și felurite jivine, nesățioase foarte și haine, s-au fost stârpit de Întristare, de spaimă deasă și Înfricoșare, că s-au iubit acu, primăvara, Întâia oară omul cu țara». (Ă). Apreciem procedeul ca
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
supremația bărbaților asupra femeilor, vârsta asociată statutului sunt încă elemente definitorii ale relațiilor familiale și de rudenie. Acest lucru se explică foarte bine prin faptul că „sistemul familiei tradiționale indiene este acela al familiei unite, familia fiind bazată pe ierarhie patriarhală și patriliniară. Laolaltă pot conviețui trei sau mai multe generații, statutul vârstei și al generației, genul [masculin sau feminină fiind factori importanți ai comportamentului și ai relațiilor de familie. Două sau mai multe grupări familiale de aceeași generație pot fi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
săraci și needucați, este de așteptat să subaprecieze ori să respingă copiii de sex feminin. În multe țări, există o preferință pentru copiii de sex masculin, care vor duce mai departe numele familiei. India este un exemplu. Într-o societate patriarhală, patriliniară, unde bărbații iau deciziile și aduc banii în casă, iar copiii de sex masculin reprezintă securitatea socială pentru rudele lor mai în vârstă, urmând să locuiască alături de copiii lor în casa părintească, fetițele sunt subvalorizate” (Segal, 1999, pp. 218-219
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
1929-1935, în cartierul Tei din Capitală, de echipe de sociologi, printre care și reprezentantele organizațiilor de femei, au confirmat că noile generații de femei muncitoare aveau deja conștiința independenței economice și că ele nu mai erau „elemente constructive pentru familia patriarhală”1. Pe de altă parte, cercetările efectuate dezvăluiau frământările prin care trecea vechea familie, în curs de adaptare la noile forme de viață: neglijarea creșterii copiilor, scăderea numărului căsătoriilor, simultană cu înmulțirea cazurilor de divorț etc. Ele atrăgeau atenția asupra
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în România”. Dăm mai jos elementele esențiale ale comunicării d-nei Natașa Dr. Popovici, despre „Repercusiunile muncii profesionale a mamelor asupra muncii familiale”. Munca femeii și repercusiunile ei asupra familiei Munca femeii se află în strânsă legătură cu evoluția structurii familiare patriarhale. În familia patriarhală, membrii familiei, într-un spirit de solidaritate peste care veghea voința tatălui, alcătuiau o unitate, în care femeia-mamă era elementul de coeziune intimă; întreaga tradiție familială era întemeiată pe prezența ei; toate puterile sale trupești și sufletești
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
mai jos elementele esențiale ale comunicării d-nei Natașa Dr. Popovici, despre „Repercusiunile muncii profesionale a mamelor asupra muncii familiale”. Munca femeii și repercusiunile ei asupra familiei Munca femeii se află în strânsă legătură cu evoluția structurii familiare patriarhale. În familia patriarhală, membrii familiei, într-un spirit de solidaritate peste care veghea voința tatălui, alcătuiau o unitate, în care femeia-mamă era elementul de coeziune intimă; întreaga tradiție familială era întemeiată pe prezența ei; toate puterile sale trupești și sufletești aparțineau cercului familial
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
era întemeiată pe prezența ei; toate puterile sale trupești și sufletești aparțineau cercului familial. În prezent, deși familia și-a păstrat în mare parte vechea tradiție, condițiunile vieții s-au schimbat radical, producând o perioadă turbure de transformare a familiei patriarhale. Sub presiunea reformei industriale, s-a început procesul de socializare a familiei. Femeia și copiii au trebuit să iasă pe scena muncii în afară de cămin, pentru ca sporind brațele de muncă să sporească resursele de trai pentru familie. În economia generală, munca
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în societate. Faptul muncii feminine este acum un fenomen general, consfințit prin anii de luptă pentru încetățenirea lui. Femeia modernă, care muncește în afară de cămin, este un element eminamente diferențiat, mulțumită acestui sistem. Această concepție este așa de străină de chipul patriarhal al femeii, că ne întrebăm: Cum se împacă această femeie muncitoare din ziua de azi cu cadrul familial, cadrul care a rămas prin tradiție același? Să vedem, în fapt, la ce puncte s-ar putea rezuma rostul și funcțiunile primordiale
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de individualizare. La prima categorie - a lucrătoarelor mai vârstnice - tradiția profesională este încă foarte redusă. O lucrătoare cu ziua, o cameristă, o croitoreasă chiar, care lucrează de vreo 10 ani și este de fapt capul familiei, are o concepție strict patriarhală relativ la viața familială. Pentru ea, autoritatea bărbatului este un fapt indiscutabil, sădit prin educația și exemplul familiei părintești, prin tradiția religioasă și socială și printr-o inconștientă admitere a inferiorității femeii. Cazurile când bărbatul este pus, din cauze economice sau
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
rol social, tendințele lor nu se extind. Cu totul alta este mentalitatea elementelor muncitoare tinere. Aceasta este o mentalitate de tranziție, în care lipsește încă conștiința completă a posibilităților individuale; conștiința de independență economică însă a schimbat deja vechea atitudine patriarhală față de bărbat și deocamdată a redus loialitatea față de legăturile conjugale. Este remarcabilă ușurința cu care aceste tinere femei dispun de soarta lor: ușor se căsătoresc, ușor își desfac căsnicia; nu sunt legate de ea, știu că pot să se elibereze
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
sunt legate de ea, știu că pot să se elibereze la primul inconvenient, căci n-o să moară de foame fără sprijinul bărbatului. În conformitate cu aceste variații de mentalitate, am deosebit în Teiu trei grupuri principale de tipuri familiale: 1. Familia strict patriarhală - un tip puțin răspândit - de obicei o familie de la țară, venită în scop de câștig, unde femeia lucrează pentru prosperarea viitoare a gospodăriei. De obicei, îi lipsește orice pregătire tehnică și ea lucrează deseori alături de bărbat, cu un salariu inferior
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
neclintită, iar munca femeii în afară de cămin este privită ca un ajutor temporar, în interesul gospodăriei. 2. Familia dezorganizată, în care femeia muncește din cauza dezorganizării familiei sale normale. Aceste familii constituie marea majoritate. Femeia muncitoare din ele are o mentalitate pur patriarhală și acceptă munca în afară de cămin ca o datorie a ei pentru întreținerea copiilor. Ea se străduiește să facă tot posibilul pentru asigurarea celor necesare creșterii copiilor, și în același timp caută să mențină și un cămin organizat, lucru aproape imposibil
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și-și dă perfect seama de acest lucru. Îndatoririle față de copii și gospodărie îi apar ca tot atâtea greutăți nedrepte, care amenință să-i distrugă sănătatea și viitorul. Acestea sunt cazurile femeilor tinere, care au încercat să-și înființeze căminul patriarhal și nu au reușit din cauza instabilității legăturii sau incapacității bărbatului de a asigura existența onorabilă a familiei. În psihologia lor, intervine dezamăgirea și o oarecare demoralizare. Ele înțeleg să aducă în casă o parte din câștigul muncii lor, reținând restul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
dezorganizare ale familiei. După cum dezorganizarea familiei cauzează plecarea femeii casnice după câștig în afară de cămin, tot așa femeia deja obișnuită cu independența sa economică, poate contribui în viitor la dezorganizarea familiei prin emanciparea sa și eliberarea de sub tradițiile dominante ale căsniciei patriarhale. Prima parte a procesului are loc la începutul industrializării și la acest fenomen asistăm la Tei; a doua parte a procesului abia își arată primele sale manifestări pe un teren încă prea recent de industrializare. Măsurile de protecție a mamei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a răspunde la aceste întrebări, noi trebuie să cunoaștem atât materialul feminin din țara noastră, cât și complexul de condițiuni și împrejurări locale de ordin personal, familial și economic. Din cele spuse mai sus, să tragem deci concluziile: 1. Familia patriarhală suferă o schimbare structurală în urma modificării condițiunilor economice. Aceste modificări în viața socială fac ca familia să-și schimbe aspectul și să-și adapteze funcțiunile la noua organizație socială. 2. La acest proces de socializare a familiei contribuie între altele
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
este incompatibilă cu funcțiunile inerente familiale: procrearea, creșterea și educația copiilor. 4. La noi, în cartierul Tei, asistăm la începutul procesului de individualizare a femeii. Vedem primele generații de femei devenite muncitoare pentru câștig. Majoritatea din ele încă păstrează mentalitatea patriarhală. Urbanizarea și industrializarea își fac însă loc tot mai mult în mediul rural și burghez de ieri, iar generațiile tinere se apropie deja de obișnuința muncii în afară de cămin. 5. În cartierul Tei se constată o corelație existentă între formele de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
care împiedică pe capul familiei să-și câștige normal existența. Generația tânără de femei muncitoare o formează cele obișnuite din copilărie cu munca în afară de cămin, care au conștiința independenței economice formată. Aceste muncitoare nu mai sunt elemente constructive pentru familia patriarhală, ci prin mentalitatea lor schimbată contribuie la agravarea frământărilor prin care trece această veche formă de familie în curs de adaptare la condițiile moderne de viață. 6. Dezorganizarea familiei prezintă o problemă gravă, fiindcă elementele tinere dintr-o familie nu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a contribuit substanțial, între altele, înfățișarea unor aspecte miniaturale sau tratate în tehnica miniaturizării. Atitudinea fundamentală este antifilistinismul (Mișu Gerescu visează că se scufundă într-o mlaștină având buzunarele pline de aur). Însă această atitudine purcede din prețuirea unui „odinioară” patriarhal, în numele unei tihne călduțe. O ușoară amărăciune umbrește seninătatea nuvelistului, parcă pentru a oferi măsura exactă a realității, care nu este nici idilică, nici catastrofală, doar cenușie. Dintr-o „amară mizantropie”, se distilează o acceptare stoică, ușor olimpiană. Printre armele
BRATESCU-VOINESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]