4,633 matches
-
prăvălie, argat la un boier, ucenic la un meșter stoler, este și copil de trupă. Elev mai întâi la o școală de cântăreți bisericești, intră apoi la Școala Comercială din Botoșani, pe care reușește s-o termine, și este angajat pedagog la Școala de Arte și Meserii. În 1934 vine la București, unde colaborează la revistele „Viața românească”, „Azi”, „Cuvântul liber”, „Vremea”. Frecventează cercul „Vieții românești” și cenaclul Sburătorul. Traversează un stagiu în mișcarea legionară, încheiat după asasinarea lui Mihail Stelescu
CORBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286408_a_287737]
-
bacalaureatul în 1928, cu multe laude, dar înscris la Facultatea de Litere, e nevoit să abandoneze studiile din cauza situației materiale precare. Cum îi plăcea să citească, se angajează ca bibliotecar la liceul din Silistra (1926-1932), aici îndeplinind și funcția de pedagog. Din 1929, suplinește catedrele de religie, fizică-chimie și desen. Președinte al organizației locale a Partidului Social Democrat, evoluează spre mișcarea de extremă dreapta, alături de Mihail Stelescu, fapt pentru care scurt timp este și închis. Prin 1933, se aventura într-un
BATOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
era născută Mariș. A făcut școala primară la Cahul și liceul la Bolgrad (până în 1939). A debutat în 1932, în revista Liceului „Ion Vodă” din Cahul, iar editorial, cu volumul de versuri Melancolie (1936). După absolvirea liceului, a fost, succesiv, pedagog în comuna Tartaul de Salcie, în Cahul și Chișinău. A făcut muncă de redacție, câțiva ani, la „Raza”, „Basarabia” și „Basarabia literară”. După război se stabilește la Brăila, unde lucrează la publicațiile locale „Expresul”, „Ancheta” și „Înainte”, iar din 1949
CIURUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
strict informativă la foileton, alegând un fapt din actualitate, pe care îl prezintă vioi, detașându-i semnificația, uneori ascunsă. Aceasta însă îmbracă adesea haina unei „învățături”, un rol avându-l aici dubla formație a lui C., de teolog și de pedagog. Foiletonistica a facilitat, neîndoielnic, apropierea lui de literatură, dar tot ei i se datorează unele habitudini ce își pun amprenta pe scrisul său. Personajele schițelor și nuvelelor din primele volume nu au individualitate, gesturile, întâmplările pe care le trăiesc se
CIURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286285_a_287614]
-
Memmie LeBlanc, o fată găsită în 1731 în pădurea Songy (Champagne, Franța) și Victor din Aveyron (Franța), un băiat descoperit în pădurile de lângă Toulouse în 1797. „Victor nu vorbea, ci scotea doar niște strigăte - scrie Cătălin Avramescu - și, în pofida eforturilor pedagogilor și medicilor vremii, nu a putut fi niciodată obișnuit cu un trai omenesc” (14). Se spune că, după susținute eforturi de a-l învăța franceza, Victor din Aveyron a deprins să pronunțe doar două cuvinte. E drept, două cuvinte importante
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cît descalifică acest regim clerical al antinomiilor: stil împotriva conținutului, beletristică sau științe exacte, hei-rup sau profunzime, fantezie sau rigoare etc. Regentul colegiului, fidel datoriei sale de transmițător, ajunge în vîrful piramidei. Profesorul trebuie să se facă jurnalist, cercetătorul, difuzor, pedagogul, clown dacă vreți această mișcare se numește eliberare prin știință. La capătul Verbului, verva. Trebuie să instruiți, să luminați, să ghidați? Atunci produceți divertisment. Faceți plăcere. Declinați, ca Voltaire la îndemnul doamnei Deffand, "justețea, ușurința, limpezimea și căldura sînt cele
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și îndrumători, a căror "interpretare" polemică a însemnat supraviețuirea mișcării muncitorești internaționale de-a lungul a patru Internaționale succesive. Socialismul muncitoresc a fost un rod al Rațiunii, dedus din Carte, condus de școală și tradus prin ziare. Tipografii, intelectualii și pedagogii erau cei trei stîlpi ai mediului socialist, fiindcă acesta era trepiedul mediatic. Ce se găsea în "casa poporului"? O bibliotecă, un sediu de ziar, cursuri serale, o conferință. Există întotdeauna estrade, cărți și ziare. Dar axul central al transmisiilor s-
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cu botul pe labe pe dușmanul de clasă. Caricaturizînd: cultura fără școală, în Franța, însemna dreapta. Școală fără cultură, e stînga. Cînd, sub Frontul Popular, organizatorii Expoziției din '37 au decis să pună legende explicative în josul simezelor, Acțiunea Franceză reclama pedagogi și cursuri serale (Pascal Ory), ca și Le Figaro, care cerea "televiziunea învățătorilor" în 1981. "Primar" e o înjurătură de dreapta. "Snob", una de stînga. Au existat republicani radicali înaintea școlii laice, dar n-am avut socialiști înainte ca anumiți
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
volatilizat atunci cînd a încetat să considere Școala ca pe lumina ochilor, criteriu și paradigmă a unei societăți mai puțin nedrepte. Gîndiți-vă numai la mulțimea nesfîrșită de "Petit Chose", la cei mai mult sau mai puțin devotați, mari profesori sau pedagogi neînsemnați (de la Jules Guesde la Guy Mollet, de la Jaurès la Kanapa), care au făcut odinioară un du-te-vino între estradă și tribună. Ei sînt magistrații naturali ai Mișcării. Prima Internațională muncitorească (1864) și Liga Învățămîntului (1867) își combină personalul, sediile, ziarele
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
1895), și-a făcut studiile în orașul natal și perfecționarea la Paris. A fost elev al profesorilor Tănăsecu și Hortolomei. În 1929 devenea conferențiar, concomitent absolvind Conservatorul de Muzică. Era un om cult, iubea artele îndeosebi muzica, era calm, bun pedagog și didact. Corect până la severitate, dorea ca fiecare să promoveze după pricepere și îndemânare. Prof. Buțureanu a fost un operator talentat, elegant, fin, respecta țesuturile. Nu accepta ca o operație odată planificată să fie amânată, programarea acestora fiind strict respectată
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
conținuturi, metodele utilizate influențează formarea unor atitudini față de cele Învățate, trezesc anumite trăiri emoționale, cultivă anumite sentimente și interese, dezvoltă anumite convingeri etc. Adică, pun În valoare potențialitățile educaționale ale conținuturilor date. Așa cum arată E.E. Geissler, citându-l pe renumitul pedagog german Gaudia, În realitate, metoda „...nu este niciodată numai calea pe care se face transmiterea cunoștințelor, ci este totodată și un proces educativ (s.n.). Predarea frontală sau instrucția prin muncă, formele de Învățare dominate de către profesor sau social-integrative, sunt metode
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
rezultatul constructiv al unei experiențe sociale, mai mult sau mai puțin Îndelungate și vaste, a mai multor popoare și națiuni. Fiecare metodă este expresia unei practici educaționale generalizate, asupra căreia eminenți gânditori și filozofi, oameni de știință și de cultură, pedagogi și psihologi, cercetători și practicieni au reflectat, la timpul lor, cu atenție. Unii au mers chiar mai departe. Simțind sensul Înnoitor al educației unei societăți aflate În pragul prefacerilor au Întreprins propriile lor experiențe, ceea ce a permis să se dea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
-le mecanic de la o disciplină la alta, de la un caz la altul; cum se spune - didactica veche a căutat să compenseze sărăcia metodelor prin universalitatea lor. Din acest punct de vedere sunt vii, și rămân mereu În actualitate cuvintele marelui pedagog american John Dewey, evocate de J. Bruner, potrivit căruia „dorința exorbitantă de a uniformiza procedeele și de a obține rezultate exterioare imediate sunt principalii dușmani pe care-i Întâlnește atitudinea receptivă În școală. Profesorul care nu permite și nu Încurajează
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
zadar În unele facultăți din străinătate, care pregătesc cadre didactice, se mai menține un curs consacrat artei de a vorbi În public. În ceea ce privește utilitatea luării notițelor În cursul audierii unei expuneri, aceasta rămâne o problemă Încă viu controversată. În timp ce unii pedagogi văd În aceasta „...o activitate absolut inutilă și cu totul străină de Învățare” (Gagné, 1975, p. 316), după alții, dimpotrivă, ea ar avea darul să influențeze pozitiv Învățarea, ca și desfășurarea ulterioară a studiului independent. De exemplu, cercetările Întreprinse de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a trece din nou prin etapele principale ale cercetării, ale descoperirii adevărurilor, desigur că În condiții de ordin pedagogic, de astă dată. Această nouă direcție se afirmă tot mai stăruitor În practica Învățământului modern și este susținută de renumiți psihologi, pedagogi și oameni ai școlii, cum sunt: J. Piaget, J.S. Bruner, R.M. Gagné, M.N. Skatkin, G. Polya, J. Lerner, H. Aebli, Z. Dienes ș.a., iar la noi de numeroși cercetători și cadre didactice. Ceea ce este cel mai important pentru realizarea unei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
logicizarea) lucrurilor (imaginilor), la convertirea lor În idei (ridicarea la abstract), devenind astfel un suport (purtător) al noțiunii, al ideii și invers, b) ajutând, mai apoi, la vizualizarea (materializarea) ideilor, la transpunerea lor În imagini (concretizarea ideilor). Unii psihologi și pedagogi (B.F. Skinner, Fr. Galton, R. Hubert ș.a.) contestă valoarea și utilizarea imaginii audiovizuale În stadiul conceptualizării, al elaborării noțiunilor, ideilor, rezervându-i acesteia doar o funcție exclusiv demonstrativă, documentară. Ei văd În utilizarea imaginii, și mai ales În abuzul de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Întrebuințarea acestor tehnici permite comunicarea de noțiuni tot atât de bine ca și prin formele tradiționale. J.I. Knowlton consideră că, „...funcția imaginilor este, În principiu, de a ajuta la dezvoltarea (dezvăluirea) structurii conceptuale a limbajului, În cadrul căruia semnifică ceva” (I. Cerghit), iar pedagogul american Edgar Dale, căutând să evidențieze această funcție de ridicare de la concret spre abstract rezervă mesajelor audiovizuale o poziție intermediară În „piramida experiențelor educative” (fig. 5) stabilită de el, relevând capacitatea acestora de a depăși concretul-sensibil și de a facilita, până la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de secol XX, numeroase implicații politice, vizând deopotrivă economia și cultura, activitățile productive și cele recreative." Deși secolul XX a fost considerat secolul științei și tehnicii, învățământul românesc făcând eforturi pentru a fi în pas cu marile progrese, totuși, destui pedagogi și esteticieni au luptat împotriva unei concepții depășite despre arte, despre valoarea lor educativă, ele fiind ca mijloace de cultură și educație estetică. Se poate spune că astăzi în învățământul românesc, educația estetică constituie o componentă de bază în formarea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
judicioasă a conținutului lecției; organizarea metodică a lecției. Structuri de lecție Prin structura de lecție se înțelege modul de organizare sau de alcătuire a ei. O lecție este o unitate, dar este alcătuită din mai multe momente (secvențe) sau etape. Pedagogii s-au străduit să găsească un model de structură a lecției, adică să arate etapele prin care ar trebui să treacă desfășurarea oricărei lecții, spre a se asigura obținerea unor rezultate bune. In organizarea și desfășurarea lecției învățătorul trebuie să
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
chiar pentru a distribui cât mai ambiguu responsabilitățile în cazul unor decizii discutabile. Poziția sociologului în cadrul sistemului de roluri - ca să folosim metafore sociologizante - este nu doar neclară, ci permanent contestată. Deținătorii unor competențe discutate și discutabile în termeni sociologici - politicieni, pedagogi, economiști, psihologi, artiști și alții - își reifică propriile sfere de activitate, le consideră realități aparte, cu consistență ontologică, și reacționează vehement la orice intruziune. Mă refer aici bineînțeles la intervențiile sociologilor. Ei practic își apără „moșiile”, dar mai ales privilegiul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
școlare, cum că inegalitățile sociale sunt transmise și din cauza segregării școlilor după criterii de status social, rasă, etnie, a dus la susținerea de către stat a sistemului de busing, vizând mixarea compoziției etnice, rasiale și economice a școlilor publice americane 1. Pedagogii și părinții, la rândul lor, au o perspectivă foarte redusă cu privire la determinările de ordin sociologic care afectează mecanismele și rezultatele activităților școlare. Problema conducerii instituțiilor școlare nu este mai niciodată abordată uzând de ultimele rezultate ale sociologiei organizaționale (prin analiza
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
prin presupuse nevoi ale sistemului social. În dezvoltarea sa - de la antropologia antebelică la sociologia contemporană -, funcționalismul a cunoscut mai multe reevaluări. Acestea au fost cauzate de dificultățile sale inerente: caracter conservator, teleologic și incapacitatea de a explica schimbarea. • Filosoful și pedagogul american John Dewey a formulat primul și cel mai solid funcțiile școlii în contextul instituțiilor societății liberale: integrarea tinerilor în roluri adulte, egalizarea șanselor sociale și dezvoltarea psihică și morală a individului. • Funcționalismul a fost paradigma dominantă în anii ’50-
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ajutându-l, de fapt, să fie om. * În concluzie: neobișnuiți cu libertatea, oamenii peșterii nu îi rezistă întotdeauna, ei trebuie educați pentru a putea primi și suporta și aceasta constituie rolul pe care trebuie să și-l asume filosoful ca pedagog întru libertate. Revenit din peșteră, aducând din afară mesajul libertății, menirea sa este de a-i elibera pe toți, inițiindu-i în cunoașterea eliberatoare. Numai cu condiția de a reveni în peșteră pentru a-și pune cunoașterea în slujba tuturor
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Aceasta abordează însă procesul educativ în toate aspectele sale și din mai multe puncte de vedere. De pildă, psihologia se ocupă prea puțin de scopurile educației sau de aspectele metodice ale educației fizice care însă sunt abordate pe larg de către pedagog. Apoi, pedagogia studiază acțiunile educative și rezultatele lor nu doar din punct de vedere psihologic, ci și din punct de vedere igienic (dacă ele nu dăunează sănătății), din punct de vedere moral și din punct de vedere economic (problema costurilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fi neglijată în practică). De aceea pedagogia stabilește care să fie structura unei școli, ce anume să se predea elevilor, ce metode și materiale pot fi utilizate etc. Psihologul nu ia decizii finale, nu face decât constatări și recomandări necesare pedagogului, ca om de știință, ori profesorului. Pedagogia are, în schimb, un caracter normativ. Ea dă indicații precise, unele absolut obligatorii, altele facultative, care constituie un ghid al activității instructiv-educative desfășurate în școală. Să luăm, de exemplu, problema introducerii filmului la
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]