1,733 matches
-
-a aduce în prim-plan (la sopran) sonoritatea disonantă a secundei mari. Dar, stridența sonoră a acestor agregate armonice apare în mod semnificativ atenuată de conceperea discursului într-un plan dinamic general extrem de redus (p ppp), cu solicitarea constantă a pedalei de surdină. Astfel, rezultatul sonor este un efect de ușor dezacordaj, 71 similar celui de gamelan (ansamblu de două orchestre acordate la distanță de semiton). Simplitatea țesăturii de discurs, cu avansarea la unison a celor două planuri constitutive, conturează o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acestei calități interpretative. Claritatea și transparența țesăturii derivă din concepția de spațiere a acordurilor de si major și fa# minor, care vin să puncteze simplitatea melodică a liniei superioare. Țesătura acordică aglomerată a episodului central solicită o utilizare riguroasă a pedalei de rezonanță, în scopul de a evita mixarea improprie a multiplelor agregate armonice. Astfel, în măsura 31, efectul acesteia se va schimba odată cu fiecare timp, pentru ca ulterior (măsurile 32 - 34) să însoțească în mod corespunzător sunetele marcate cu tenuto. Imaginea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
romantic. Rapiditatea și luminozitatea figurațiilor în combinație cu disonanțele fugitive ale texturii armonice generează impresia de transparență. Libertatea improvizatorică decurge din concepția non-tematică a discursului proiectat într-o formă lansată (accelerare progresivă), precum și din asimetria structurilor metrice. Ampla utilizare a pedalei de rezonanță, acționată în corespondență cu dimensiunea variabilă a măsurilor, va pune în valoare multiplele efecte politonale care preced acea imprevizibilă revenire finală la tonul major inițial (fa# major). Capitolul III Préludes, I er livre 1910 III.1. Danseuses de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
liniei melodice principale în contextul efectului sonor integral va fi facilitată de interpretarea acesteia cu un atac legato (atribuit în mod singular acestei voci), contrastul rezultând cu evidență în momentul redării execuției portato indicată vocilor externe. Modalitatea de utilizare a pedalei de rezonanță va avea în vedere, cu prioritate, evitarea mixării blocurilor acordice înlănțuite în plan orizontal, intenționându-se în mod exclusiv combinarea „verticală” a diferitelor suprapuneri de structuri armonice (diatonic și cromatic). În cea de-a patra măsură, pedala de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a pedalei de rezonanță va avea în vedere, cu prioritate, evitarea mixării blocurilor acordice înlănțuite în plan orizontal, intenționându-se în mod exclusiv combinarea „verticală” a diferitelor suprapuneri de structuri armonice (diatonic și cromatic). În cea de-a patra măsură, pedala de rezonanță va urmări menținerea armoniei de cu septimă mare, care se prelungește de pe timpul al II-lea până la cea de-a doua jumătate a timpului al IV-lea, din acel moment fiind necesară marcarea cu efecte diferențiate a înlănțuirii
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ca element distinctiv al afirmației tematice, apelează însă la o inversare a sensului de evoluție a traseului melodic. La nivel interpretativ, este esențial de remarcat deplasarea accentului ritmic de pe pe ritmului punctat, fapt determinat de prezența legato-ului de expresie. Pedala de rezonanță va marca inițial cu jumătate de efect fiecare timp al măsurii 11, pentru ca ulterior să însoțească fiecare acord (măsura 12), facilitând rezonarea frecventelor schimbări de ecleraje tonale, generate de înlănțuirea mixturală a acordurilor perfecte. Punctul maxim tensional al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
emotiv resimțit de auditor. Dar, imaginea acelei monumentalități copleșitoare se estompează curând într-o evanescență ce conduce până la dispariția definitivă (pp, più pp și ppp). Menținerea prelungită a armoniilor proiectate în finalul acestei secțiuni () este posibilă cu aportul vital al pedalei de rezonanță, care reactivează efectul o dată cu începutul fiecărei măsuri. Înlănțuirea prin terțe ascendente a acordurilor majore din debutul secțiunii finale conduce la o stabilizare provizorie pe armonia de mi major, dobândind o luminozitate sporită prin proiecția acesteia în registrul acut
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Meticulozitatea cu care Debussy atribuie fiecărei voci a discursului un nivel dinamic distinct, creând astfel o subtilă etajare a planurilor constitutive reprezintă un aspect deosebit de important în contextul interpretării acestei muzici, prin excelență axată pe explorarea detaliului. Ultimul schimb al pedalei de rezonanță activat pe acordul în f al măsurii 29, precum și asocierea acestuia cu folosirea surdinei pe parcursul următoarelor două măsuri, expunând rezonanța aceleiași armonii de vor facilita crearea unui amplu efect de ecou, cu accepțiuni profunde la nivelul imaginii conceptuale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
într-o atmosferă lirică și calmă, care derivă din traseul descendent și ritmul uniform al . Caracterul fluent al acesteia se plasează într-o relație de opoziție cu aspectul discontinuu al „motivului-decor”; planul inferior se identifică cu ostinato ul sonor al pedalei de , a cărei evoluție monotonă și insistentă se impune ca element unificator pe parcursul întregului discurs al preludiului. La nivel conceptual, acesta descrie o afinitate simbolică elocventă cu imaginea impasibilă a peisajului marin supus evocării. Factorul armonic îndeplinește o funcție decisivă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
În contextul înlănțuirii succesive a preludiilor, risipirea completă a ultimelor sunete ale Dansatoarelor se dovedește necesară, astfel încât pauza introductivă să coincidă cu o respirație ținută, o cezură ce se interpune în cadrul legăturii intime statornicită între ecoul rezonanței acordului de și pedala sonoră a aceluiași centru tonal, ce intervine în cea de-a cincea măsură a Pânzelor. Proiecția acestei pauze în debutul preludiului modifică structura metrică a discursului, generând o configurație anacruzică cu evidente conotații expresive la nivelul imaginii conceptuale. Astfel, se
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
discurs a articulației tematice, supusă riscului de a fi întreruptă de intervențiile „motivului decor”. În mod ostentativ, țesătura evoluției ritmice a celor trei planuri evită circumstanța unei suprapuneri complete a acestora (se apelează în general la două planuri active asociate pedalei statice sau chiar unei absențe momentane a acesteia), prevenind astfel aglomerarea improprie a viziunii sonore ce impune prin excelență ideea plutirii. Dacă în pasajul introductiv al motivului generator, pedala de rezonanță asocia reactivări parțiale ale efectului său (acționat inițial, în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a acestora (se apelează în general la două planuri active asociate pedalei statice sau chiar unei absențe momentane a acesteia), prevenind astfel aglomerarea improprie a viziunii sonore ce impune prin excelență ideea plutirii. Dacă în pasajul introductiv al motivului generator, pedala de rezonanță asocia reactivări parțiale ale efectului său (acționat inițial, în mod anticipativ, în raport cu apariția motivică și evitând apoi schimburile complete de pedală) conform regulii de marcare a valorilor mai lungi de durată, ulterior folosirea acesteia coincide cu sunetele subliniate
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
improprie a viziunii sonore ce impune prin excelență ideea plutirii. Dacă în pasajul introductiv al motivului generator, pedala de rezonanță asocia reactivări parțiale ale efectului său (acționat inițial, în mod anticipativ, în raport cu apariția motivică și evitând apoi schimburile complete de pedală) conform regulii de marcare a valorilor mai lungi de durată, ulterior folosirea acesteia coincide cu sunetele subliniate expresiv (marcato) în contextul planului median. Exemplul 61 atrage atenția asupra unui aspect inedit creat prin proiecția celei de-a doua ipostaze a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o animare în cadrul atmosferei generale, fapt determinat de evoluția predominantă în a planului superior, care se opune ritmului punctat din spațiul median. Episodul supune același motiv introductiv unor multiple metamorfoze ritmico-melodice, procedând la o esențială tranziție de centre tonale (), suprapusă pedalei sonore ce deține, de această dată, un aspect staționar (nu mai îmbracă forma acelui ostinato de început). Valorile de durată ale acesteia din urmă vor reprezenta puncte de referință în modalitatea de folosire a pedalei de rezonanță. Figurația la interval
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tranziție de centre tonale (), suprapusă pedalei sonore ce deține, de această dată, un aspect staționar (nu mai îmbracă forma acelui ostinato de început). Valorile de durată ale acesteia din urmă vor reprezenta puncte de referință în modalitatea de folosire a pedalei de rezonanță. Figurația la interval de septimă mică ce intervine odată cu măsura 32 iluminează considerabil atmosfera deprimantă a introducerii, pentru ca ulterior să se topească în ostinato-ul fondului sonor al unei noi reveniri a materialului tematic principal. Ostinato-ul registrului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
controlul egalității de atac a figurației repetitive proiectată la un nivel dinamic extrem de redus (pp). Acest aspect va necesita o atentă diferențiere dinamică în momentul apariției celui de-al doilea plan melodic, purtător al materialului tematic principal (exemplul 70). Folosirea pedalei de rezonanță va intenționa o activare frecventă și superficială a acesteia (jumătate de pedală pe fiecare dintre celulele melodice ostinato) în scopul conservării clarității. Însăși configurația trilului cu deplasare la octavă prin secundă mare, ce evită cu ostentație secunda mică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pp). Acest aspect va necesita o atentă diferențiere dinamică în momentul apariției celui de-al doilea plan melodic, purtător al materialului tematic principal (exemplul 70). Folosirea pedalei de rezonanță va intenționa o activare frecventă și superficială a acesteia (jumătate de pedală pe fiecare dintre celulele melodice ostinato) în scopul conservării clarității. Însăși configurația trilului cu deplasare la octavă prin secundă mare, ce evită cu ostentație secunda mică una dintre folosirile curente ale limbajului debussyist, factor determinant în obținerea efectului de bruiaj
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cresc. - p în succesiunea lor imediată, va fi posibilă printr-o interpretare rezonantă a sunetului din bas care se asociază unei subtile formule de pedalizare, concepută în scopul realizării contrastelor dinamice. Astfel, elaborarea unei strategii de pedalizare, care să alterneze pedala de rezonanță cu cea una corda, se dovedește a fi imperativă în demersul redării optime a efectelor onomatopeice propuse imaginației. În acest sens, nivelul dinamic de f al măsurii 28 va fi susținut de pedala de rezonanță până la cea de-
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de pedalizare, care să alterneze pedala de rezonanță cu cea una corda, se dovedește a fi imperativă în demersul redării optime a efectelor onomatopeice propuse imaginației. În acest sens, nivelul dinamic de f al măsurii 28 va fi susținut de pedala de rezonanță până la cea de-a doua optime, pentru ca acordul ulterior în p să poată rezona cu claritate. Inițial, acesta din urmă va fi însoțit în exclusivitate de pedala una corda, pentru ca apoi să se asocieze cu efectul pedalei de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
nivelul dinamic de f al măsurii 28 va fi susținut de pedala de rezonanță până la cea de-a doua optime, pentru ca acordul ulterior în p să poată rezona cu claritate. Inițial, acesta din urmă va fi însoțit în exclusivitate de pedala una corda, pentru ca apoi să se asocieze cu efectul pedalei de rezonanță reactivat de la a doua jumătate a timpului II. La nivel conceptual, atmosfera violentă a părții secunde se traduce ca un moment de eliberare fizică și psihică ce se
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de pedala de rezonanță până la cea de-a doua optime, pentru ca acordul ulterior în p să poată rezona cu claritate. Inițial, acesta din urmă va fi însoțit în exclusivitate de pedala una corda, pentru ca apoi să se asocieze cu efectul pedalei de rezonanță reactivat de la a doua jumătate a timpului II. La nivel conceptual, atmosfera violentă a părții secunde se traduce ca un moment de eliberare fizică și psihică ce se impune cu necesitate datorită tensiunii acumulate pe parcursul mișcării giratorii a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ipostază a motivului tematic principal reeditat în spațiul altor două scări pentatonice (sol# la - si - do# mi și mi - fa - sol - la do), pentru ca ulterior, debutul celei din urmă secțiuni să reproiecteze afirmația în scara pentatonică originară. Pe fundalul unei pedale sonore de , coda (măsurile 53 - 59) va descrie o ascensiune cromatică de acorduri majore, însoțită concomitent de o reducere dinamică progresivă, ale cărei etape intermediare apar indicate cu remarcabilă meticulozitate (p - pp - più pp - ppp). Acordul de (reprezentând tonalitatea de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
rezonarea acestuia. Lipsa acelui finalis așteptat conduce la un deznodământ ce rămâne sub semnul enigmei, al cărei echivoc predispune la o continuare a istorisirii prin puterea de imaginație a auditorului. Imaginea sonoră a măsurilor finale necesită o atentă utilizare a pedalei de rezonanță. Astfel, scriitura indică cu elocvență intenția de a rezona în exclusivitate un singur sunet (), ca ultim efect acustic ce se dorește risipit apoi în tăcere (laissez vibrer - lăsați să vibreze). În acest sens, se impune reactivarea pedalei de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a pedalei de rezonanță. Astfel, scriitura indică cu elocvență intenția de a rezona în exclusivitate un singur sunet (), ca ultim efect acustic ce se dorește risipit apoi în tăcere (laissez vibrer - lăsați să vibreze). În acest sens, se impune reactivarea pedalei de rezonanță după finalul măsurii 58, în scopul de a elimina orice reminiscență sonoră a disonanței lui , care la rândul său beneficiase de un efect prelungit și amplificat prin menținerea sa peste octava arpegiată de . Astfel, interpretul va trebui să
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la rândul său beneficiase de un efect prelungit și amplificat prin menținerea sa peste octava arpegiată de . Astfel, interpretul va trebui să mențină apăsate toate sunetele, misiunea finală de distilare sonoră revenindu-i, în mod exclusiv, modalității de folosire a pedalei de rezonanță. Evitarea pauzei intermediare în tranziția spre următorul preludiu va face posibilă realizarea unui subtil transfer de centru tonal (), receptat ca o rezolvare firească, o detensionare oportună a tensiunii ritmice acumulate anterior. Aceeași idee a continuității înlănțuirii de imagini
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]