1,011 matches
-
este profund ancorată în inconștientul colectiv și preluată de numeroase expresii: - caracterul benefic al dreptei este redat prin expresiile : «a fi dreptaci», «a fi la dreapta lui Dumnezeu», «a fi mâna dreaptă a cuiva»; - în timp ce stânga opune o semnificație net peiorativă: «stângaci sau neîndemânateci», «a porni cu stângul». Dreptei îi sunt asociate noțiunile de progres, de putere și de energie benefică; iar stângii, noțiunile de regres, de slăbiciune și de energie negativă. Dreapta evocă Estul, zorii, ziua ce va veni, așadar
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
este un mic "ghiont" intelectual, și nimic altceva nu egalează ghiontul matematicii. Aș putea adăuga că nu există nimic pe lume care să facă mai multă plăcere, chiar și oamenilor celebri (și chiar și oamenilor care au folosit și cuvinte peiorative la adresa matematicii), decât să descopere sau să redescopere o teoremă matematică adevărată. Herbert Spencer a republicat în autobiografia sa o teoremă despre cerc pe care o demonstrase când avea douăzeci de ani (neștiind că fusese demonstrată cu două mii de ani
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
a concluziona că "suburbanii Bucureștiului au colaborat, natural și involuntar, cu geniul înnăscut al lui Caragiale"; poate că de aici decurge și ostilitatea vădită pe care o manifestă Caragiale în perceperea mediului românesc, observată deja de N. Davidescu, utilizarea doar peiorativă a sintagmei daco-român, parodierea necruțătoare a lui Alecsandri, Delavrancea sau Vlahuță pînă la persiflarea de care mi le închipui capabile și pe loazele levantine păstorite de Marius Chicoș Rostogan. Poate că alarma trasă de D. A. Sturdza ("D-l. Caragiale să
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
modest, iar după unii chiar minimalist 6. Potrivit lui Gray, curentul opus, centrat pe proiectul liberal al unui regim universal, a eșuat: John Locke și Kant, iar în zilele noastre Hayek, Robert Nozick, John Rawls și alți „liberali academici” (formula e peiorativă) trebuie abandonați, dimpreună cu eroarea lor teoretică fundamentală (atât de convingător criticată de Oakeshott): încercarea de a edifica un regim ideal pe baza unor premise apriorice. Opoziția dintre aceste două curente se poate analiza pe mai multe planuri: pe plan
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ca etnonimele, deși nu desemna o etnie (francezii din lumea cultural-intelectual-mediatică spun încă black, pronunțând cum pot ei, considerând că e mai elegant decât noir); Negro, destul de straniu în engleză, a fost un substitut pasager, fiindcă tot se putea utiliza peiorativ; African-American, am văzut, a fost bun o vreme, până ce s-a decis că e mai onorabil să se scrie fără cratimă; dar cei mai mulți cetățeni americani de culoare neagră nu vin totuși din Africa! Semantica istorică și studiile culturale au aici
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
inevitabil la calcuri și barbarisme; mai grave mi se par sintaxa „romgleză” și „traducerile”/„adaptările” contrasensuale și mecanice, atât în medii, cât și în discursul intelectual-academic. Termenul nu s-a impus încă în franceza din Franța, unde communautarisme e folosit peiorativ în presa de mare circulație, pentru a desemna „derapajele comunitare”, „balcanizarea”, extrema dreaptă, antisemitismul (dar și extrema stângă), fundamentalismul islamic; sunt frecvente demascările „ispitei comunitare”, lucru firesc într-o cultură politică edificată pe referințe iacobine și în care l’idée
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
anticomunist și eliberator al Pieței a fost însă imediat deformat de mediile politice și de informare pro-FSN, prin împingerea "la margine" a unui ansamblu de manifestări pe care marea majoritate a românilor nu-l cunoștea direct, ci doar în varianta peiorativă și denigratoare pe care mediile controlate de putere au difuzat-o. Fotografii mai mult sau mai puțin trucate ale oratorilor, prezentați caricatural, dar și ale participanților mai ales cei de la corturile greviștilor foamei sau pretinse reportaje despre traficul cu țigări
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ales cei de la corturile greviștilor foamei sau pretinse reportaje despre traficul cu țigări sau despre promiscuitatea nocturnă de la corturi răspund calificării spontane ca huligani și golani pe care o produsese Ion Iliescu încă din prima zi de manifestație. Răsturnând sensul peiorativ și insultător al termenului "golan", manifestanții cărora li se alătură mari personalități culturale, cum a fost Eugen Ionescu, de pildă îl transformă, prin insigne, tricouri, cântece și discursuri, într-un titlu de glorie, revendicând marginalitatea ca pe un loc al
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
România a cunoscut atât contestarea, ba chiar negația, îndeosebi prin G. Călinescu, cât și abordarea atentă, echilibrată a meritelor pe care le au. Recenzând Storia della letteratura romena, G. Călinescu crede că autorul ei este „un «profesor» în cel mai peiorativ sens al cuvântului, plin de precepte, compilativ”, care a dat verdicte false despre Tudor Arghezi, poet perceput ca fiind lipsit de cultură clasică, ca un primitiv, ori despre I. L. Caragiale, din opera căruia nu sunt preferate comediile, ci proza. Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
1944). Urmărind "permutările semantice" ale termenului de națiune, Greenfeld a putut identifica nu mai puțin de cinci înțelegeri diferite succedându-se de-a lungul istoriei. Cuvântul națiune își are originea în latinescul "natio", care în semantica sa originală avea conotații peiorative, fiind utilizat pentru a descrie grupuri de străini ce proveneau dintr-o regiune geografică bine specificată. Nefiind cetățeni romani, statutul lor era evident inferior. Astfel, primul sens din lungur șir de semantici ale termenului de "națiune" este acesta: "un grup
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
făcute dintr-un interes politic. În fine, trebuie să pomenim aici și de compilație, care este o „lucrare, operă care cuprinde idei și fragmente din diverși autori, neprelucrate În mod personal” (DEX). În accepțiunea largă, termenul compilație are o conotație peiorativă, de „text lipsit de originalitate”. Dar, În Evul Mediu, ca, de altfel, până În zilele noastre, o lucrare ce se vrea bine informată trebuie, prin forța lucrurilor, să se Întemeieze pe rezultatele cunoașterii anterioare din domeniu. Alcătuirea ei presupune exercițiu cultural
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de ceva vreme devine inoportună. Relațiile noastre necesită "adaptări continue și foarte multă disponibilitate de a fi flexibili", consideră L. Carter (2007, p. 172). Dorința și aspirația spre stabilitate și durabilitate sunt taxate drept inactuale; ba, conservatoare, tradiționaliste (în sensul peiorativ). Acum, "maleabilitatea reprezintă cheia supraviețuirii unei relații", precizează L. Marinoff (2009, p. 187). În aceeași abordare, egoismul nu este prin el însuși un coroziv al raporturilor interumane. Atunci când provine din interes de sine luminat explică psihoterapeutul nord-american egoismul este o
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să creeze un spațiu golit de religios, ci mai degrabă un loc al pluralismelor, unde se pot întâlni și influența reciproc opiniile, prin dialog liber. Noțiunea opusă Republicii de către partizanii legii interdicției este comunitarismul (o contravaloare care ia un sens peiorativ în discuții). Republica laică respinge particularismele. Tradiția iacobină franceză preconizează o putere centrală, care administrează un teritoriu uniform, de la Dunkerque la Marsilia. Dincolo de comunitarism se profilează grupuri intermediare de tot felul, în special etnice, care își afișează identitatea, își revendică
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Acest concept desemna totalitatea dereglerărilor spiritului, fără nici un fel de deosebire între ele. Ea vizează, în principal manifestările exterioare ale dezordinilor, ca abateri de la legile morale și religioase. Acest cuvânt destul de vag și imprecis din perspectivă medicală are o conotație peiorativă, moral-discriminatorie, fiind înlocuit de conceptele medicale moderne. Al doilea moment în formularea ideilor despre nebunie este reprezentat prin introducerea și utilizarea conceptului de „alienație mintală”. Termenul indică transferul nebuniei în spațiul medicinei, al clinicii psihiatrice. Starea de alienație mintală pune
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o existență nominală (universalia sunt nomina). Frecvent în publicistica franceză literară și de artă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cuvântul fusese utilizat în Occident (în Franța și în Germania îndeosebi) și anterior, mai ales în sens peiorativ (vulgaritate, lipsă de gust) sau, în orice caz, cu o nuanță depreciativă. Schiller îi considera, în 1798, pe francezi mai mult „realiști” decât „idealiști”, și prin aceasta inapți pentru marea poezie. Ca spre a-l confirma, Balzac, fără a întrebuința
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
era predestinat nerostirii lui de către crainicii sportivi, Aceștia, când respectivul primea o pasă ori trimetea o minge în careul de 16 metri, îl numeau C. Gheorghe pentru a nu pronunța numele de familie, care putea fi considerat și un peiorativ la cel de Ceaușescu. Domnul președinte jucător de astăzi, respectă aceleași indicații pe care le dădea propaganda politică din perioada regimului comunist. Iată, aceleași practici megalomanice puse într-o nouă formă de regim politic. Asemănarea dintre Traian Băsescu și Nicolae
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
fără această abnegație, întregul aparat administrativ s-ar dezintegra". De la apariția statului constituțional, a democrației în genere, conducătorul politic occidental este demagogul - originea cuvîntului este grecească: demos - popor; agogeo - a conduce - era denumirea dată de Grecia antică conducătorului poporului. "Conotația peiorativă a cuvîntului nu trebuie să ne facă să uităm faptul că nu Cleon, ci Pericle a fost primul care a purtat acest nume. Neavînd nici o funcție sau avînd singura funcție conferită în urma unor alegeri, cea de strateg suprem - celelalte funcții
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nemeritate, oricând. Mă voi strădui, deci, să fiu un sceptic "vaccinat", cu jumătate de normă, atent totuși la slujbă (în dubla sa accepțiune de serviciu și de ritual). 5 ianuarie 2009 Termenul de provincial, astăzi cu o evidentă conotație negativă, peiorativă, nu a fost așa dintotdeauna. În ale sale, celebre, Les Provinciales, epistole scrise unui provincial de către unul dintre prietenii săi, Blaise Pascal punea în discuție - dincolo de disputele teologice și morale - funcția esențială pe care și-o asumă provincia: distanța critică
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
serviciu ai dictaturii acum au devenit apărătorii lui Antonescu și antimonarhiști declarați. Dacă numele adevăratului rege era acoperit cu cele mai imunde epitete, bastardul regal (folosesc acest termen în sensul regulilor Casei Regale, singurele aplicabile, și nu urmăresc nici un efect peiorativ) este rapid contactat (racolat?) și folosit activ în campania de erodare a credibilității Majestății Sale. Milițieni cu ceafa groasă, care abia descoperiseră libertatea sudalmei la adresa regelui, se pliază ascultători din șale, apelându-l mieros pe domnul Lambrino nici mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dinamitare a atmosferei scorțos-tovărășești a ședinței. Nu, mitocanul vine de la țăranii care locuiau în afara zidurilor unei mănăstiri fortificate, numită "metoc", și care lucrau pământul acesteia fiind, funcție de ocârmuire, liberi sau înfeudați. De altfel, este un spectru mai mare de termeni peiorativi derivați de la țăran, el însuși azi cu o conotație negativă, din diversele limbi care au circulat la noi, de genul mojic (din rusă, mujik), bădăran (din maghiară, badar), grobian (din germană, grobian), termeni care pleacă, toți, de la condiția de țăran
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Vom înțelege din acest context de ce Rappaport a definit minciunile drept "progeniturile bastarde ale simbolurilor". Poate tocmai de la acest exemplu a pornit Umberto Eco, cînd în reprezentativul său Tratat de semiotică a echilibrat elogiul adus cuvîntului-semn printr-o afirmație aparent peiorativă: minciuna este prezentă pretutindeni unde semnele ei cuvintele își fac simțite puterea. Căci, potrivit reputatului semiotician, limbajul este o formă indirectă de a fi a minciunii, avînd în vedere că el operează întotdeauna cu substitutele lucrurilor, cu copiile lor mai
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
eroare, termeni pe care eu îi voi folosi cu același sens, în definiția lor dată minciunii, dar Friedl menționează că psemata, cuvîntul grecesc pe care el îl traduce prin "minciuni", apare "cu o intensitate emoțională diminuată și cu o conotație peiorativă mai blîndă față de înțelesul atribuit de americani sau englezi acestui termen". Poate că unele psemata ar fi descrise mai bine drept povești neadevărate pe care numai un străin le-ar crede veritabile. Acest termen grecesc este similar utilizării expresiei "a
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
alternative. O astfel de înțelegere a ideologiei, chiar dacă pare generală și neutră, încearcă în fapt să se constituie într-o explicație alternativă la cea care conferă ideologiei în tradiție marxistă caracterul negativ: "Acolo unde comentatorii nemarxiști au reținut dubla conotație peiorativă asociată accepțiunii metaforice inițiale a termenului, ei au generalizat-o și au oferit o varietate de explicații suplimentare pentru distorsionarea sistematică a cunoașterii și manipularea interesată a convingerilor, pe care vor să le sugereze atunci când caracterizează drept ideologii anumite sisteme
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
derivării sunt valorificate diferite tipuri 61 de sufixe, respectiv prefixe care aduc radicalului un plus semantic 62: * sufixe diminutivale (plus semantic = perceperea dimensiunilor mai mici/ a caracteristicilor diminuate ale unui element, raportarea subiectivă la acesta implicare afectivă/ alint, ironie/ caracter peiorativ etc.): măsuță, scăunel, ineluș, floricică, floricea, frunzuliță, copilaș, puișor, mămică, tătic, inimioară, copiliță, profesoraș, repejor, aolică, mătăluță etc.; * sufixe augmentative (plus semantic = ideea de mărire sau perceperea exagerată a caracteristicilor unui element): copilandru, băiețoi, băietan, căsoaie; * sufixe colective (plus semantic
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să studieze distribuirea geografică a trăsăturilor culturale și să reconstituie difuziunea lor. Problema este că acești difuzioniști, ca și evoluționiștii, se arătau puțin încrezători în fiabilitatea surselor de care se foloseau pentru a corobora teoria lor preconcepută. Astăzi pare aproape peiorativ să vorbești de funcționalsim, căci se știe că părțile constitutive ale unei societăți nu "funcționează" ca piesele unei mașini sau ca organele unei ființe vii, dar structura Radcliffe-Brown era modelul relațiilor întreținute de către indivizi, model pe care în mod sincer
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]