1,388 matches
-
Dumnezeu”. b. Penitentul cu religiozitate imatură Dincolo de fidelitatea față de rit, de credință și spiritualitate, există riscul ca religiozitatea trăită de penitent să nu aibă calitatea de a fi matură, ci imatură, influențând negativ procesul dialogic cu preotul-confesor. Un astfel de penitent se distinge net de cel matur prin prezența unor forme de narcisism, egoism sau idealism. Nu este vorba de un anumit tip de personalitate, ci doar de un mod imatur în care s-a structurat religiozitatea sa și de o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să se implice în plan social. Nu își poate accepta propriile slăbiciuni, nici chiar propria viață sau ideea propriei morți. Uneori, are un comportament defensiv, observabil, în special, prin emoțiile pe care le trăiește. În viața sa spirituală, un asemenea penitent se poate dezvolta exagerat și greșit doar pe unul din următoarele niveluri ale personalității sale: a) nivelul sensibilității. Trăind excesiv la acest nivel, el se justifică în religiozitatea sa apelând la principiul plăcerii, în sensul că va face „ce îi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
emoționalitate exagerată, care îi domină întreg comportamentul religios și care dă naștere unei iluzii sentimentale, de genul „important este să îl simți în interior pe Dumnezeu”. Atitudinea este, de fapt, egocentrică pentru că dialogul cu Dumnezeu este centrat pe „eul” său. Penitentul pare că este capabil de promisiuni mari, însă doar atunci când „îl simte pe Dumnezeu aproape”. De aceea, nu suportă tăcerea sau „așteptarea lui Dumnezeu”. Practic, acest tip de penitent nu poate trăi nici o convertire sinceră și nici nu reușește să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fapt, egocentrică pentru că dialogul cu Dumnezeu este centrat pe „eul” său. Penitentul pare că este capabil de promisiuni mari, însă doar atunci când „îl simte pe Dumnezeu aproape”. De aceea, nu suportă tăcerea sau „așteptarea lui Dumnezeu”. Practic, acest tip de penitent nu poate trăi nici o convertire sinceră și nici nu reușește să ajungă la un raport adevărat cu divinitatea, fapt pentru care și relația sa cu Dumnezeu, în cadrul celebrării sacramentale, riscă să fie caracterizată de instabilitate afectivă, de iluzii și de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sinceră și nici nu reușește să ajungă la un raport adevărat cu divinitatea, fapt pentru care și relația sa cu Dumnezeu, în cadrul celebrării sacramentale, riscă să fie caracterizată de instabilitate afectivă, de iluzii și de stări contradictorii; b) nivelul cerebral. Penitentul care adoptă o astfel de religiozitate, se comportă după principiul rațiunii, în sensul că va acționa doar în funcție de înțelegerea sa intelectuală, conceptualizând, ideologizând, trăind totul doar la un nivel mental exagerat. Rugăciunea sa, celebrarea reconcilierii și mărturisirea păcatelor vor fi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păcatelor vor fi puternic marcate de reflecție, meditație intelectuală, riscând să se raporteze la Dumnezeu ca la un „obiect” de studiu. Acest tip de religiozitate se mai numește și „doctrinalistă”, pentru că predomină un tip de itelectualism religios. Este tipul de penitent care crede că știe totul despre Dumnezeu, căruia i se pare că nu a avut niciodată probleme de credință și care este gata oricând să explice aspecte de credință. În confesional, în relația sa dialogică cu Dumnezeu și cu preotul-confesor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
aspecte de credință. În confesional, în relația sa dialogică cu Dumnezeu și cu preotul-confesor, va exclude existența misterului și posibilitatea abandonului, riscând să rămână într-un blocaj cognitiv; c) nivel volitiv-operativ. Situându-se doar la acest nivel, un astfel de penitent se concentrează mai mult asupra a ceea ce face el, a modului în care participă la rugăciune, la sacramente, fiind excesiv de atent la elementele exterioare. Riscă să cadă în ritualism. Exagerează importanța acțiunii, chiar în cadrul reconcilierii sacramentale, ignorând celelalte componente ale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mod legalist, ignorând propriile sale limite. Este carent în a avea simțul gratuității. Privește toate în manieră narcisistă și perfecționistă. Afectivitatea sa îi alimentează o viziune idealizantă a religiozității, trăind și stări intense de scrupulozitate. Adesea, însă, acest tip de penitent poate îmbrăca și forma fariseică a formalismului religios. În confesional, el nu reușește să trăiască atitudinea de recunoștință față de Dumnezeu, se simte incapabil să își recunoască propriile limite și riscă să fie atent doar la detalii de rit. Unii autori
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a nu avea motive de teamă, urmărind, de fapt, să fie bine, perfecte, fără pată și acceptate de ceilalți. În aceste condiții, rolul confesorului în cadrul procesului dialogic sacramental devine unul destul de complex. Atent la dinamica și la trăsăturile interne ale penitentului, va încerca să ofere ajutor pentru ca aceasta să beneficieze de o celebrare corectă a reconcilierii și să poată primi roadele acesteia. Acest lucru nu este deloc ușor. Dar, dacă își păstrează convingerea că el se află în confesional „in persona
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
că Duhul Sfânt îl conduce și îl luminează în slujirea sa, atunci misiunea sa e facilitată. Alături de aceasta, el este invitat să pună în joc și potențialul său personal, făcându-se disponibil ca Dumnezeu să îl poată folosi în beneficiul penitentului. Obiectivele pe care și le poate adopta pot fi formulate astfel: 1) va conduce penitentul spre un proces de autoidentificare, de cunoaștere a propriei dificultăți, de descoperire reală a sinelui, a identității, pentru ca stima de sine să fie reală și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
facilitată. Alături de aceasta, el este invitat să pună în joc și potențialul său personal, făcându-se disponibil ca Dumnezeu să îl poată folosi în beneficiul penitentului. Obiectivele pe care și le poate adopta pot fi formulate astfel: 1) va conduce penitentul spre un proces de autoidentificare, de cunoaștere a propriei dificultăți, de descoperire reală a sinelui, a identității, pentru ca stima de sine să fie reală și să poată privi cu mai multă obiectivitate propria viață și propriile păcate; 2) va ajuta
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
spre un proces de autoidentificare, de cunoaștere a propriei dificultăți, de descoperire reală a sinelui, a identității, pentru ca stima de sine să fie reală și să poată privi cu mai multă obiectivitate propria viață și propriile păcate; 2) va ajuta penitentul să se accepte pe sine, fără a-l judeca, condamna, ci prezentându-i valoarea sa intrinsecă, necondiționată, pentru a putea trăi corespunzător întâlnirea sa cu Dumnezeu; 3) îl va susține în a experimenta valorile religioase, ajutându-l să își formeze
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
la o transformare interioară și la începerea unei vieți noi. Prin aceste obiective, confesorul nu dorește să inaugureze nicidecum un demers psihoterapeutic, nici să lase impresia unei consilieri psihologice, ci își propune doar un ajutor minimal, primar, în a susține penitentul să devină capabil de experiența de Dumnezeu, de trăirea reconcilierii și începerea unei vieți noi. Dacă nu se implică într-un astfel de dialog cu penitentul, acesta riscă să rămână la un nivel de imaturitate religioasă și, implicit, să continue
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
unei consilieri psihologice, ci își propune doar un ajutor minimal, primar, în a susține penitentul să devină capabil de experiența de Dumnezeu, de trăirea reconcilierii și începerea unei vieți noi. Dacă nu se implică într-un astfel de dialog cu penitentul, acesta riscă să rămână la un nivel de imaturitate religioasă și, implicit, să continue să ia parte eronat la celebrarea reconcilierii sacramentale. c. Penitentul cu personalitate accentuată Penitentul cu personalitate accentuată dezvoltă o manieră patologică de a-și trăi viața
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
reconcilierii și începerea unei vieți noi. Dacă nu se implică într-un astfel de dialog cu penitentul, acesta riscă să rămână la un nivel de imaturitate religioasă și, implicit, să continue să ia parte eronat la celebrarea reconcilierii sacramentale. c. Penitentul cu personalitate accentuată Penitentul cu personalitate accentuată dezvoltă o manieră patologică de a-și trăi viața și credința, ajungând, implicit, să își structureze un tip de religiozitate patologică. Vorbim de religiozitate patologică atunci când raportul persoanei umane cu Dumnezeu este alterat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
vieți noi. Dacă nu se implică într-un astfel de dialog cu penitentul, acesta riscă să rămână la un nivel de imaturitate religioasă și, implicit, să continue să ia parte eronat la celebrarea reconcilierii sacramentale. c. Penitentul cu personalitate accentuată Penitentul cu personalitate accentuată dezvoltă o manieră patologică de a-și trăi viața și credința, ajungând, implicit, să își structureze un tip de religiozitate patologică. Vorbim de religiozitate patologică atunci când raportul persoanei umane cu Dumnezeu este alterat, nefiresc, guvernat de compulsivitate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
persoanei umane cu Dumnezeu este alterat, nefiresc, guvernat de compulsivitate, de căutarea de compensări și siguranțe. Cu toate că este dificil a face distincție între o religiozitate imatură și una patologică, acest lucru este necesar, pentru ca, astfel, procesul dialogic dintre confesor și penitent să poată beneficia de cunoașterea realistă a stării penitentului și de modalitatea corectă de abordare a acestuia. Accentuările de personalitate determină modalități deficitare de relaționare cu sine, cu ceilalți și cu Dumnezeu, dezvăluind anumite mecanisme de apărare. Ele sunt recunoscute
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
compulsivitate, de căutarea de compensări și siguranțe. Cu toate că este dificil a face distincție între o religiozitate imatură și una patologică, acest lucru este necesar, pentru ca, astfel, procesul dialogic dintre confesor și penitent să poată beneficia de cunoașterea realistă a stării penitentului și de modalitatea corectă de abordare a acestuia. Accentuările de personalitate determină modalități deficitare de relaționare cu sine, cu ceilalți și cu Dumnezeu, dezvăluind anumite mecanisme de apărare. Ele sunt recunoscute și clasificate de cercetarea psihologică după sindromul principal pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Ele sunt recunoscute și clasificate de cercetarea psihologică după sindromul principal pe care îl prezintă persoana în cauză: anxietatea, depresia, paranoia, isteria, obsesia, narcisismul, dependența afectivă, agresivitatea pasivă, schizoidia și altele. Având un astfel de accent, sau tulburare, un asemenea penitent trăiește o relație eronată cu Dumnezeu. Acest fapt se manifestă atât în viața sa de zi cu zi, cât și ambientul sacramental al reconcilierii. Suntem conștienți în același timp că și confesorul, fiind la rândul său o persoană umană, este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
diferite tulburări de personalitate, în funcție de constituția sa, de experiențele sale și de întreaga implicare emoțională în slujirea sa. Structurarea diferitelor tipuri de personalitate religioasă, în funcție de tulburările pe care o persoană le poate avea, face să se concretizeze diferite tipuri de penitenți. Raportându-se fiecare în mod diferit față de sacramentul reconcilierii și având posibilități diferite de a intra în atmosfera unui proces dialogic, aceștia îl vor determina pe confesor să se implice cu o atenție deosebită față de situația în care se află
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacrament și de a-l ajuta pe fiecare să trăiască o relație dialogică adecvată cu Dumnezeu. În acest sens, cunoașterea trăsăturilor esențiale ale principalelor tulburări de personalitate și ale principalelor modalități cu care poate veni în ajutor unui astfel de penitent este benefică și demnă de luat în considerare. În confesional, pot fi întâlnite și următoarele tipuri de penitenți: a) Penitentul cu tulburare de personalitate anxioasă. Un astfel de penitent crede că lumea în general este plină de primejdii. Prin urmare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sens, cunoașterea trăsăturilor esențiale ale principalelor tulburări de personalitate și ale principalelor modalități cu care poate veni în ajutor unui astfel de penitent este benefică și demnă de luat în considerare. În confesional, pot fi întâlnite și următoarele tipuri de penitenți: a) Penitentul cu tulburare de personalitate anxioasă. Un astfel de penitent crede că lumea în general este plină de primejdii. Prin urmare, caută să anticipeze și să fie pregătit pentru eventualele evenimente „catastrofale”. Își face deseori griji exagerate în raport cu diferite
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
trăsăturilor esențiale ale principalelor tulburări de personalitate și ale principalelor modalități cu care poate veni în ajutor unui astfel de penitent este benefică și demnă de luat în considerare. În confesional, pot fi întâlnite și următoarele tipuri de penitenți: a) Penitentul cu tulburare de personalitate anxioasă. Un astfel de penitent crede că lumea în general este plină de primejdii. Prin urmare, caută să anticipeze și să fie pregătit pentru eventualele evenimente „catastrofale”. Își face deseori griji exagerate în raport cu diferite situații sau
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
principalelor modalități cu care poate veni în ajutor unui astfel de penitent este benefică și demnă de luat în considerare. În confesional, pot fi întâlnite și următoarele tipuri de penitenți: a) Penitentul cu tulburare de personalitate anxioasă. Un astfel de penitent crede că lumea în general este plină de primejdii. Prin urmare, caută să anticipeze și să fie pregătit pentru eventualele evenimente „catastrofale”. Își face deseori griji exagerate în raport cu diferite situații sau evenimente din viața sa. Le privește cu încordare, încercând
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
frecvent o anumită stare de tensiune psihică și chiar somatică, caracterizată de incertitudine și dificultate. Modalitățile de a-l percepe pe Dumnezeu sunt la rândul său deformate. Predomină imaginea unui Dumnezeu „al crucii” și „al suferinței”, fapt pentru care el, penitentul, are, la rândul său, o atracție specială pentru un anume tip de „cult al crucii”. Dezvoltă o teamă de Dumnezeu, care „vede” în mod obsesiv toate; este înfricoșat de judecata divină și se simte nedemn de a se prezenta înaintea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]