15,855 matches
-
aici să le explicăm pe fiecare în parte (am făcut-o deja în altă lucrare despre cultură și comportament organizațional), le vom ilustra în cazuri concrete pentru a arăta cum funcționează și cum influențează din perspectiva realității brandului, adică a percepției despre brand în interior și în exterior. Vom aborda pe rând artefactele, credințele, valorile etc. pe fondul unor exemple din literatura de specialitate 165. Din perspectiva artefactelor, companiile japoneze sunt caracterizate de spații largi, deschise, accesibile tuturor membrilor, dar locurile
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
sunt diferite. Spre exemplu, italienii sunt mai expansivi, iar suedezii mai reținuți, deși toți afirmă că aplicarea normelor de conducere și implicarea emoțională sunt aceleași. Cu privire la Elveția, de exemplu, în tabelul de mai jos observăm cât de mult diferă autopercepția, percepția altora despre elvețieni și așteptările altora vizavi de aceștia (Tabelul 5)180. Tabelul 5. Percepții filtrate cultural Cum se percepe un elvețian Cum sunt percepuți elvețienii Muncesc din greu Sunt punctual Sunt autosuficient Sunt precaut Sunt inflexibil Sunt demn de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
că aplicarea normelor de conducere și implicarea emoțională sunt aceleași. Cu privire la Elveția, de exemplu, în tabelul de mai jos observăm cât de mult diferă autopercepția, percepția altora despre elvețieni și așteptările altora vizavi de aceștia (Tabelul 5)180. Tabelul 5. Percepții filtrate cultural Cum se percepe un elvețian Cum sunt percepuți elvețienii Muncesc din greu Sunt punctual Sunt autosuficient Sunt precaut Sunt inflexibil Sunt demn de încredere Nu sunt imaginativ Mă autoprotejez Mă asigur Nu-mi place să deranjez sau să
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ordonați, personalități lipsite de relief, discreți în ceea ce privește viața lor privată, încrezători în țara lor Alte sisteme de management surprind această condiționare subtilă între culturile naționale și cele organizaționale. Managementul scandinav are atribute precum: descentralizarea adoptării deciziei, structură organizațională adesea ambiguă, percepțiile despre ceilalți sunt frecvent indecise, formularea obiectivelor pe termen lung și criteriile de evaluare a performanțelor sunt vagi, dar implicite, canalele de comunicare sunt informale, coordonarea se realizează pe baza recunoașterii valorilor și nu prin reguli (normativ vs. coercitiv), orientarea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
optat pentru un demers de analiză integrativ: psihometric și nepsihometric (calitativ). Am dorit să îmbinăm de fapt două seturi de presupoziții. Un set constă în enunțuri precum: măsurătorile standardizate ajută la realizarea predicțiilor și evaluărilor. Celălalt set presupune enunțuri precum: percepțiile individuale alimentează comportamentele organizaționale care implică interacțiune și, ca atare, percepția consecințelor acestor interacțiuni. În continuarea celor afirmate mai sus, vom realiza un sinopsis al metodelor cantitative și calitative utilizate în cercetarea culturii organizaționale și asupra cărora avem date legate
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Am dorit să îmbinăm de fapt două seturi de presupoziții. Un set constă în enunțuri precum: măsurătorile standardizate ajută la realizarea predicțiilor și evaluărilor. Celălalt set presupune enunțuri precum: percepțiile individuale alimentează comportamentele organizaționale care implică interacțiune și, ca atare, percepția consecințelor acestor interacțiuni. În continuarea celor afirmate mai sus, vom realiza un sinopsis al metodelor cantitative și calitative utilizate în cercetarea culturii organizaționale și asupra cărora avem date legate de validitate, fidelitate sau corelații. Organizational Culture Inventory OCI183 are 12
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
granițele grupului, criteriile de alocare a statutului, criteriile pentru definirea relațiilor interpersonale (prieteniei), criteriile de recompensare, concepțiile referitoare la realizarea sarcinilor imposibile (controlul incontrolabilului). Cultura organizațională și brandul intern Leit motivul analizei asupra culturii organizaționale este acela că ne arată percepția angajaților față de munca lor în cadrul companiei, adică realitatea brandului. Este forța invizibilă care îi face pe oameni să acționeze, care le orientează comportamentele. În același timp, cultura se află în conexiune subtilă cu identitatea organizațională și imaginea. De fapt, putem
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
sau egală. Angajamentul normativ are ca substrat loialitatea sau datoria morală, pe când cel afectiv este de natură emoțională, ca rezultat al întâlnirii scopurilor individuale cu cele organizaționale. În toate cazurile, angajamentul salariaților este construit pe baza unor elemente precum: leadership-ul (percepția stabilității, empatiei și preocupărilor liderului); competența (percepția limpezimii obiectivelor și a provocărilor generate de muncă); confortul (percepția sentimentului de apartenență, a spiritului de echipă, a tratamentului nediscriminatoriu, etic, a comunicării ofertante cu managementul); comunicarea (percepția primirii unor informații valoroase, a
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
loialitatea sau datoria morală, pe când cel afectiv este de natură emoțională, ca rezultat al întâlnirii scopurilor individuale cu cele organizaționale. În toate cazurile, angajamentul salariaților este construit pe baza unor elemente precum: leadership-ul (percepția stabilității, empatiei și preocupărilor liderului); competența (percepția limpezimii obiectivelor și a provocărilor generate de muncă); confortul (percepția sentimentului de apartenență, a spiritului de echipă, a tratamentului nediscriminatoriu, etic, a comunicării ofertante cu managementul); comunicarea (percepția primirii unor informații valoroase, a comunicării cu managerii etichetați ca fiind demni
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
emoțională, ca rezultat al întâlnirii scopurilor individuale cu cele organizaționale. În toate cazurile, angajamentul salariaților este construit pe baza unor elemente precum: leadership-ul (percepția stabilității, empatiei și preocupărilor liderului); competența (percepția limpezimii obiectivelor și a provocărilor generate de muncă); confortul (percepția sentimentului de apartenență, a spiritului de echipă, a tratamentului nediscriminatoriu, etic, a comunicării ofertante cu managementul); comunicarea (percepția primirii unor informații valoroase, a comunicării cu managerii etichetați ca fiind demni de încredere). Cum putem însă măsura brand engagement-ul? În Tabelul
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
baza unor elemente precum: leadership-ul (percepția stabilității, empatiei și preocupărilor liderului); competența (percepția limpezimii obiectivelor și a provocărilor generate de muncă); confortul (percepția sentimentului de apartenență, a spiritului de echipă, a tratamentului nediscriminatoriu, etic, a comunicării ofertante cu managementul); comunicarea (percepția primirii unor informații valoroase, a comunicării cu managerii etichetați ca fiind demni de încredere). Cum putem însă măsura brand engagement-ul? În Tabelul 6 prezentăm trei abordări relativ apropiate de măsurare a angajamentului. Ele aparțin Gallup Consulting, Hewitt Associates și IES
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
al beneficiilor organizaționale și individuale. De fapt, ancheta apreciativă favorizează apariția unei atitudini proactive față de schimbare, prin care modelăm angajamentul actual față de brand în direcția proiectată și facem din mers schimbări ale identității brandului de angajator. Bazată pe ideea că percepțiile și cunoștințele noastre sunt determinate de interacțiunea socială și, ca atare, pe ipoteza că există infinite posibilități de interpretare care oferă numeroase maniere de acțiune pentru fiecare dintre noi, această metodă concentrează atenția pe oameni. Toți actorii importanți își focalizează
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
integrată în viziunea globală a brandului. Cum funcționează fiecare, ce beneficii aduce, ce probleme ridică sunt întrebări asupra cărora ne vom apleca în cele ce urmează. Am vorbit în nenumărate rânduri despre reputație. Este un teremen delicat, pentru că reprezintă produsul percepțiilor indivizilor în raport cu o companie. În fond, putem spune că o companie are mai multe reputații. Reputația poate să rezulte din evaluarea unei persoane și, ca atare, să fie asociată cu CEO-ul sau cu managerul de brand etc. Dacă este
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
valori (iată cum revin obsesiv componentele culturii organizaționale...). Imaginea include mesajele pe care o companie le transmite în interior și în exterior despre identitate, adică despre ce este și ce face. Prin imagine o companie are forța de a influența percepția despre ea ca angajator. Vindem imagine atunci când recrutăm, vindem imagine atunci când facem selecție, vindem imagine atunci când fiecare angajat al nostru, de la portar la președinte, interacționează cu publicurile, vindem imagine atunci când concediem pe cineva, când trecem printr-o criză sau printr-
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
procesul? Specialiști în resurse umane au intervievat (interviu de grup) clienții pentru a-și crea o viziune asupra valorilor externe ale brandului. În cadrul unor workshop-uri, ei le-au comunicat angajaților aceste valori, cu scopul de a-i sprijini să identifice percepția clienților asupra companiei, modul în care doresc aceștia să fie. Pe baza discuțiilor, angajații au putut afla ce comportamente trebuie să adopte pentru a promova în altă manieră valorile brandului. Acest demers a fost conexat cu o investiție serioasă în
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de teme-cheie stabilită pentru fiecare dimensiune. În alcătuirea grilei am urmărit să obținem date despre numărul de apariții pentru fiecare temă-cheie în parte, atitudinea autorului materialului (negativă, neutră sau pozitivă), dimensiunile și temele-cheie privilegiate, gradul de notorietate a employer branding-ului, percepția despre autonomia domeniului, acuratețea înțelegerii employer branding-ului. De asemenea, grila ne-a facilitat și obținerea unor date secundare importante din punct de vedere al analizei calitative. Publicațiile economice monitorizate în perioada 1 sep-tembrie-15 decembrie 2007 au fost: Banii noștri, Business
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
maturitatea decizională, trebuie încurajați să se implice măcar în culegerea informațiilor în problema dată, în cazul nostru legată de schimbare. În fond, pledoaria finală pentru schimbare este o pledoarie pentru condițiile de posibilitate ale brandingului de angajator traduse în eliberarea percepțiilor prezente de resturile trecutului. Mai simplu, brandul de angajator este posibil atunci când am scos viziunea brandului din prizonieratul trecutului și am rescris-o conform realității prezente a brandului. Și aceasta fiindcă, uneori, companiile greșesc spunând aceeași poveste unor oameni care
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
câteva caiete pline cu notații rapide, demonstrând cum acestea l-au ajutat pe artist să-și reamintească, peste luni și ani, o anume experiență senzorială. Ceea ce Bonnard a vrut să picteze nu este o reproducere a realității înconjurătoare ci o percepție subiectivă a ei: un joc de lumini, o densitate coloristică specială, o anume relație dintre planurile picturale, dintre "plin" și "gol"... Descriind relații între obiecte și întâmplări domestice, scenele sale de interior reprezintă construcții artificiale ce alătură amintiri disparate, captate
Opera târzie a lui Pierre Bonnard by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7184_a_8509]
-
Gheorghe Grigurcu Chiar de la prima vedere poezia Angelei Furtună impune prin belșugul său de asociații insolite, prin starea clocotitoare a discursului ce se revarsă peste reperele unui real subordonat, compromis, anihilat. Fantezia creatoare se instituie în locul percepțiilor și accepțiilor curente, malaxate, înghițite de vria freneziei expresive în corpul fluid al căreia deslușim doar fragmente, detalii, aluzii ale lumii dispărute în dinamica demoniei ce re-crează. Avem a face cu melodia sofisticată a unui "cîntec închinat nici unor țărmuri", cum
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
ține - vădit și pe bună dreptate - mai mult ca la orice: metatranzitivitatea. Cum s-ar defini aceasta, pe scurt, fără volutele istorice presupuse de negocierea problematicii realului și pe treptata transmutare dinspre naturalețea empirică înspre medierea culturală - și literară - a percepției ? Iată, abia la pagina 88 a studiului, accepțiunea impusă chiar de Catrinel Popa: În ceea ce privește poezia ultimei jumătăți de secol, nu este nevoie de foarte mult efort pentru a înțelege că, în contextul schițat, esențială se dovedește și la acest capitol
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
respectat de cei care îi comentează în mod concret cărțile, dar mereu uitat atunci când cadrul se deschide și vine vorba de actualitatea literară imediată. Pentru a da un exemplu fără nicio legătură cu universul liric al celor în cauză, în percepția publică, statutul de poet al lui Gheorghe Grigurcu este mai apropiat de cel al lui Petru Creția decât de cel al lui Nichita Stănescu. O posibilă cauză a lipsei de vizibilitate a autorului în peisajul liric românesc - alta decât (auto
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
Emil Brumaru, fie ea lirică ori epistolară, descriptivă ori confesivă, mi se pare acest cearcăn de melancolie. Sub unghiul moale al unei anumite priviri, visurile "detracate" ale fostului adolescent devin aproape suave, ca și la oniricul Leonid Dimov. Cu o percepție vizuală neobișnuită, poetul se va vedea învăluit într-o lumină "albă, rece, sfâșietoare"; și își va dori să locuiască "o veșnică după-amiază", privind "această substanță necunoscută ce curge din cer". Ar vrea să mângâie la nesfârșit blana motanului psihopomp Scămoșilă
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
Emil Brumaru, fie ea lirică ori epistolară, descriptivă ori confesivă, mi se pare acest cearcăn de melancolie. Sub unghiul moale al unei anumite priviri, visurile "detracate" ale fostului adolescent devin aproape suave, ca și la oniricul Leonid Dimov. Cu o percepție vizuală neobișnuită, poetul se va vedea învăluit într-o lumină "albă, rece, sfâșietoare"; și își va dori să locuiască "o veșnică după-amiază", privind "această substanță necunoscută ce curge din cer". Ar vrea să mângâie la nesfârșit blana motanului psihopomp Scămoșilă
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
pentru că riscă să trezească asocieri profund dezagreabile. E posibil ca o parte din public să fi întîlnit prima oară substantivul scalp sau verbul a scalpa în cărțile sau filmele cu indieni. Nu e vorba doar de conotații stilistice și de percepții subiective: chiar dicționarele noastre generale definesc scalpul în termenii unor acțiuni violente: "1. Piele a capului uman împreună cu părul, smulsă de pe craniu în urma unui accident sau desprinsă cu un instrument ascuțit 2. Scalpare" (DEX). La rîndul său, verbul a scalpa
Scalpul și publicitatea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8758_a_10083]
-
organizeze o astfel de inițiativă, un astfel de proiect, dar dacă va decide ca aceste premii să fie decernate odată, într-o singură gală, eventual la București sau itinerant, ori într-un singur loc, importanța acestora se va diminua, pentru că percepția de grămadă în actul cultural duce cu gîndul la cutume mai vechi, de nepreluat. Cum însă, așa cum îmi închipui, aceste premii vor avea și o valoare pecuniară destul de mare (între 10.000 și 20.000 euro, cum s-a spus
Tradiția unui mare premiu by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8772_a_10097]