6,187 matches
-
poată pune în valoare aptitudinile și deprinderile proprii în activități profesionale socialmente utile. orientare spațio‑temporală - capacitatea unei persoane de a percepe adecvat însușirile spațiale ale obiectelor, dispunerea lor în spațiu și poziția propriului corp în raport cu elementele din spațiu, precum și perceperea localizării în timp a propriei persoane și a unor momente raportate unele la altele; pretinde o capacitate ridicată de generalizare, memorare, reprezentare corectă a schemei corporale etc. orteză - aparat ortopedic care servește la corectarea sau ameliorarea funcționării părților mobile ale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
afecțiune endofamilială, cu evoluție cronică progresivă spre cecitate la vârsta adultă, manifestată prin atrofia retinei, asociată cu sindromul Usher. schemă corporală - percepție spațială a propriului corp, determinată plastic, conștientă, schematică și structurală, constituită din informații senzoriale preponderent somestezice; organizarea și perceperea localizării stimulilor la nivelul corpului, perceperea relațiilor reciproce dintre părțile corpului și relațiile acestor părți cu mediul înconjurător, incluzând și imaginea mintală a corpului, altfel spus, imaginea spațială, tridimensională pe care o are persoana despre propriul corp. semnul babinski - reflex
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
spre cecitate la vârsta adultă, manifestată prin atrofia retinei, asociată cu sindromul Usher. schemă corporală - percepție spațială a propriului corp, determinată plastic, conștientă, schematică și structurală, constituită din informații senzoriale preponderent somestezice; organizarea și perceperea localizării stimulilor la nivelul corpului, perceperea relațiilor reciproce dintre părțile corpului și relațiile acestor părți cu mediul înconjurător, incluzând și imaginea mintală a corpului, altfel spus, imaginea spațială, tridimensională pe care o are persoana despre propriul corp. semnul babinski - reflex patologic întâlnit în leziuni ale căii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
verbală, nonverbală, scrisă), spirit de observație, capacitate de sinteză/raportare în scris a evoluției cazurilor, autoritate profesională și morală în relația cu clienții, intuiție. 5.3. Alte abilități - capacitatea de a asculta, înțelegerea punctelor de vedere și a rolurilor celorlalți, perceperea propriului rol în cadrul echipei, deprinderi de comunicare, inclusiv cu persoane cu nivel scăzut de pregătire, capacitatea de a se simți relaxat cu copiii și cu adulții aflați în dificultate, respectul față de copii și adulți și tratarea lor conform principiului egalității
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de fapt, putem spune că acest simț constă în dezvoltarea deosebită a analizatorilor sănătoși și de o motivație sporită de antrenare a acestora, toate la un loc evoluând spre o cât mai bună adaptare. Orientarea spațială se realizează și prin perceperea curenților de aer, în locuri închise sau deschise (sunt diferențe din acest punct de vedere), pe părțile descoperite ale corpului (în special pe față și dosul palmelor), cu ajutorul zgomotelor sau vibrațiilor percepute prin intermediul pașilor sau a bastonului (ce sunt și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
efectuate în Marea Britanie și SUA s-a ajuns la o serie de concluzii care converg spre a considera că problemele industriei informatice, în ceea ce privește asigurarea protecției drepturilor de proprietate intelectuală, sunt mult mai grave decât cele din alte sectoare industriale. Deși perceperea importanței problemelor este diferită de la o firmă la alta, se pare că majoritatea companiilor producătoare de soft sunt interesate și încearcă, pe cât este posibil, să prevină și să descopere activitățile de copiere sau utilizare neautorizată a programelor sau pe cele
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
al teatralității, unele piese sunt excesiv de stufoase, prolixe, diluate, grevate de o discursivitate superfluă, stridente chiar în raport cu cele mai anticlasice structuri. Dar tot ceea ce e de natură să contrarieze norme și gusturi, tot ce solicită cititorului și spectatorului eforturi de percepere se legitimează, în intenție cel puțin, prin demersul care problematizează. Căci invarianta operei dramatice (ca și a prozei) lui P. e problematizarea. În prima lui piesă, Mama (publicată în „Steaua”, 1960), este adus acasă din război, prin visele protagonistei, fiul
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
carnea, / până când osul se tocește la încheieturi, apoi / m-aplec într-un genunche, sufletul meu se-apleacă într-un trup / și plouă peste mine tot mai străine ploi” (De dorul cui cresc, Doamne). Nutrind, totuși, speranța reinstalării în „prototip”, a perceperii „cuvântului originar” („Redă-ne prototipul, dă-ne prima sămânță / și ca pe un păcat ce vrea să fie iar / șoptește, Limpezimea Ta, pronunță / acel cuvânt originar!” - Întâi a fost cuvântul), noul psalmist încearcă o dezolare atât de mare, în clipele
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
există nu numai spre a fi evocată nostalgic sau întâmpinată cu compuneri didactice și educative, dar și ca vârstă adoptivă, cum ar fi spus Lucian Blaga. Ochiul de basm vestea o fină înțelegere a psihologiei infantile și totodată vocația pentru perceperea mitico-magică a universului, într-o rostire caldă, muzicală, incantatorie. Cu Lemn de sticlă (1982) această percepție se traduce în recuperarea purității și a candorii, a puterii de a mai crede în „himere” și, deopotrivă, în construirea unui univers cristalin și
NOVAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288489_a_289818]
-
literară în dialogul nostru cu lumea. În mod fatal, nu putem participa, aliniați cu toții, după criterii de vârstă biologică, la definirea unei unice mentalități literare, zisă de generație.” În același loc se mai afirma: „Însuși spiritul timpului obligă la o percepere acută a cotidianului. Literatura, în acest context, n-o putem înțelege decât ca o transcriere directă a realităților (nu neapărat a Realității). În acest fel este lesne explicabilă afinitatea noastră pentru modalități literare de gen Radu Cosașu, Mircea Ivănescu sau
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
sociologică mai mult pe linia perfecționării alternativei existente, a statu-quo-ului: problemele de soluționat sunt formulări ce reflectă opțiunile structurale ale sistemelor și, totodată, tipul de strategii pe care acestea sunt înclinate sau forțate de către parametrii lor structurali să le adopte. Perceperea unui decalaj de raționalitate și științificitate între competența tehnică și cea social-umană a funcționării sistemelor sociale. Tehnicile de acțiune specifice diferitelor sisteme - tehnologia întreprinderilor industriale este cel mai clar exemplu - încorporează un înalt grad de științificitate, de raționalitate. Componentele sociale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de tipul următor: inginerii îi percep pe muncitori ca fiind motivați mai extrinsec decât se percep muncitorii înșiși; maiștrii, a căror distanță profesională și socială de muncitori este mai mică, îi percep pe aceștia într-o modalitate mai apropiată de perceperea muncitorilor înșiși (nu atât de extrinsec orientați cum apar ei în percepția inginerilor); în același timp, muncitorii îi percep pe ingineri ca fiind motivați mai intrinsec decât se percep aceștia pe ei înșiși. Aceste stereotipuri, indiferent de originea lor, generează
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
jumătatea drumului” în explicație. O a doua perspectivă care pune în evidență sursele profunde ale gândirii temporalității este cea sociologică. Sociologul pornește de la analiza proceselor sociale caracteristice unei colectivități și caută să detașeze de aici consecințele asupra modalităților culturale de percepere a temporalității, de raportare la trecut, prezent și viitor. Particularitatea istoriografiei egiptene antice ar fi explicată de sociolog în termeni relativ diferiți de cei ai culturologiei. În primul rând, s-ar porni probabil de la o anumită particularitate a stratificării sociale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
obiectivă (timpul social de care vorbesc unii filosofi) sau sunt doar tipuride trăiri psihologice ale temporalității. De asemenea, ne putem întreba dacă acestea sunt doar tipuri de trăiri individuale (percepții individuale ale temporalității) sau sunt totodată și tipuri colective de percepere a timpului, fixate în forme culturale. Analiza lui Georges Gurvitch nu răspunde la aceste întrebări. Ea este destul de puțin elaborată, fiind mai mult rodul speculării asupra unui proces intuitiv. Este însă mai presus de orice îndoială faptul că nu toate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
început, „timpul acela”, calitativ, discontinuu, complet atemporal și, din cauza aceasta, ușor de proiectat în sacralitate. Originile se pierd în „negura anilor” nu întrucât comunitățile nu erau capabile să țină socoteala anilor, ci pentru că nu aveau nici un motiv să o facă. Perceperea temporalității în societățile dinamice. Conceptul de societate dinamică este în sine destul de vag. El trebuie înțeles doar prin opoziție strictă cu cel de societate statică. O societate dinamică este deci acea societate care se modifică semnificativ în timp. Trecutul este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în jurul ideilor de progres și evoluțietc "Dispute în jurul ideilor de progres și evoluție" Dacă ideea de istorie este mai veche, cea de progres și, în special, cea de evoluție sunt mult mai noi. Ideea de istorie a fost generată de perceperea variațiilor semnificative în timp a comunităților umane. Chiar comunitățile stabile (statice) au avut o origine. Din această cauză se pare că nu există comunitate umană care să nu aibă conștiința cel puțin a originii sale. Miturile originii, atât de frecvente
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
al raționalității. Colectivitatea percepe totalitatea condițiilor în care își desfășoară activitatea și, prin experiența ei practică, resimte concordanța sau discordanța acestora cu formele de organizare socială. Neconcordanța între formele de organizare și condiții se resimte ca„dificultate” a activității sociale. Perceperea neconcordanței declanșează un proces de elaborare a unor alternative de organizare și, totodată, o activitate de transformare socială ce are ca rezultat instituirea unei noi forme de organizare socială. Istoria societății umane se aseamănă, din multe puncte de vedere, cu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de strategii de coping. Terapeutul validează astfel schemele ca pe o „concluzie/viziune a lumii logice asupra condițiilor de viață (infantile) ilogice/anormale”. El validează, de asemenea, strategiile de coping reperate ca eficiente, doar pe termen scurt, pentru a evita perceperea consecințelor dureroase ale schemei. Analiza schemelor și a coping-urilor De exemplu, pentru a evidenția excesul coping-ului de contraatac „supracontrol al relației”, terapeutul o numește „atitudine James Bond”. Acest tip de scenariu ideal, pe care speră în mod inconștient să-l
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
traumelor inițiale, în legătură cu care emoțiile se reactivează și care sunt abordate din nou prin intermediul unei „rescrieri a istoriei”. Schimbarea se manifestă prin modificările comportamentale, adică printr-o luptă în prezent. Este un travaliu terapeutic de lungă durată, deoarece modalitățile de percepere și de acționare, uneori la fel de vechi ca și vârsta pacientului care n-a cunoscut niciodată o altă perspectivă asupra vieții sale, trebuie să fie reanalizate în permanență. 13 Bulimia François Nef, Yves Simon∗ 1. Contribuții teoretice Descriere Modele explicative Terapiile
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în legătură cu problemele? Care sunt explicațiile celorlalți (părinți, medic...)? - Care sunt schimbările așteptate? De ce? De către cine? - Soluții avute în vedere sau deja încercate (cu rezultatele acestora)? C. Alte domenii neabordate spontan 1. Relații interpersonale (familia - „genogramă” -, partener, copii, prieteni, colegi...) 2. Perceperea propriei persoane (stimă de sine) - Autoportret (calități și defecte)? Surse de valorizare personală și de mândrie? - Imagine ideală de sine (exigențe personale și perfecționism)? - Imagine de sine în raport cu ceilalți? Afirmare de sine? 3. Perceperea fizicului propriu (experiență corporală) - Atitudini față de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
genogramă” -, partener, copii, prieteni, colegi...) 2. Perceperea propriei persoane (stimă de sine) - Autoportret (calități și defecte)? Surse de valorizare personală și de mândrie? - Imagine ideală de sine (exigențe personale și perfecționism)? - Imagine de sine în raport cu ceilalți? Afirmare de sine? 3. Perceperea fizicului propriu (experiență corporală) - Atitudini față de fizicul și de greutatea proprie (satisfacție corporală) - Variații ale greutății (greutate minimă, maximă, când, cum)? - Greutate și înălțime actuale? Greutate și înălțime ideale? 4. Reacții emoționale actuale - Bucurii? Dureri? Temeri? Senzații de jenă? Culpabilități
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să modifice rapid percepția sa negativă a incertitudinilor și să dezvolte o atitudine competitivă, dar terapeutul veghează ca aceasta să-și amplifice șansele de succes, asistând-o în acțiunea de alegere a exercițiilor și întărind eforturile investite în caz de percepere a unui eșec. Sugerate de Brown și al., 1993. De exemplu, Brown și al., 1993; Ladouceur și al., 2000; White, 1999. Cititorul poate consulta D'Zurilla și Nezu, 1999, care descrie în detaliu rațiunea și modul de aplicare a antrenamentului
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de control. De asemenea, se consideră necesar ca o afirmație empirică să fie dificil de susținut, și de aceea se acordă atenție specială ipotezei nule și sunt stabilite condiții foarte stricte privind abandonarea acestei ipoteze. În sfârșit, științele sociale presupun perceperea distincției dintre un eșantion de cercetare și populația de bază, și permit efectuarea de inferențe de la eșantion la populație numai sub forma de probabilitate de apariție. Adesea, participarea specialiștilor din domeniul științelor sociale la o conversație obișnuită este incomodă, căci
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mitic și magic: pădurarul și copiii săi - vietăți sadoveniene și voiculesciene ale naturii sau descinse parcă din eresuri -, cum și unele animale vorbitoare fabuloase. Ironia incisivă, caricatura și umorul se văd astfel contrapunctate de un registru grav, stăruind adesea în perceperea, lirică și magică, a peisajului sălbatic și a existențelor arhaice. Ineditul personajelor și al scenelor e consolidat de ineditul tehnicii narative: joc liber între relatarea de călătorie și cinegetică, roman satiric de moravuri și de măști, poem al naturii și
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
aproape aceeași vârstă” (Attias-Donfut, 1988, 11; Attias-Donfut, 1991, 22-23). Semnificațiile simbolice ale conceptului de generație includ trei dimensiuni: a) raportarea la memoria colectivă și la contribuția acesteia la construirea continuă a timpului social; b) conștiința de generație ca element al perceperii timpului; c) amprenta de generație prin care se construiesc modelele de gândire (Attias-Donfut și Segalen, 1998, 52). Modurile În care a fost folosită noțiunea de generație În științele sociale pot fi grupate din patru mari categorii. În primul rând, În cadrul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]