1,178 matches
-
ale lumii, în cel mai general sens al cuvântului, de percepție și de impuls al activității. Proprietatea principală a monadei rezultă din momentul luării unei decizii de a declanșa o acțiune. Aceasta diferă după cum acțiunea are ca scop o activitate perceptivă sau una gândită. Adevărata ființare a monadelor este dată de o neîntreruptă dezvoltare a acțiunilor perceptive, de fapt, a unor acțiuni pre-existente experienței psihice. În completarea acestora se înscriu cele proprii acțiunilor gândite. Ambele reprezintă elemente conceptuale distincte, care au
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Proprietatea principală a monadei rezultă din momentul luării unei decizii de a declanșa o acțiune. Aceasta diferă după cum acțiunea are ca scop o activitate perceptivă sau una gândită. Adevărata ființare a monadelor este dată de o neîntreruptă dezvoltare a acțiunilor perceptive, de fapt, a unor acțiuni pre-existente experienței psihice. În completarea acestora se înscriu cele proprii acțiunilor gândite. Ambele reprezintă elemente conceptuale distincte, care au avut o influență decisivă în constituirea ulterioară a psihologiei ca știință de sine stătătoare. Prin teoria
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
recunoscut existența și intervenția unor instanțe mentale distincte în reflectare, esențialmente încă nu întru totul deterministe. Virtual, însă, procesele psihice, dinamica lor fenomenală au dobândit prin Leibniz o nouă formulare, una nu strict dependentă, ci doar de ceea ce este reflectat perceptiv și conștient. Leibniz a mai reușit să formuleze teoretic problema cauzalității psihice proprii procesului de reflectare. În accepțiunea sa, el vorbește de existența diferitelor stări în care se află monadele la cele "dense", influențele externe nu pot pătrunde de legile
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și o structură proprie, care cunoaște o dezvoltare în cursul vieții. Perspectiva empiristă căuta soluții care se aflau în considerarea unei ordini de distribuire spațio-temporală a acțiunilor individuale și imputa raționaliștilor golirea sau "vidarea" acestui cadru de conținut. Pentru ca reflectarea perceptivă să aibă loc, conform lui Kant, sunt necesare unele condiții prealabile, a existenței unor "forme" (a priorice) care să se raporteze la subiect, la intuiția sa sensibilă, pe de o parte, și la gândirea acestuia, pe de altă parte. Reflectarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de sine stătătoare. La acea vreme, inițiativele investigative erau îndreptate spre trei direcții principale: a) găsirea metodelor și mijloacelor necesare studierii activităților senzoriale și a celor mentale; b) studiul reactivităților psihice de diferite feluri; c) continuarea cercetărilor efectelor senzoriale și perceptive deja puse în evidență de psihofizică. Fiecăreia dintre aceste direcții le era comună necesitatea de a aduce noi argumente, noi răspunsuri la eternele probleme legate de elaborarea asociațiilor, la cele care se refereau la reflectarea senzorială, la reflectarea mentală, la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ca părți componente musculare și nu ca rezultat al acțiunii contextului stimulator. Ele ascultă de logica "elementelor de context", care urmează linia de gândire a lui Behterev. Mai exact, în cazul în care în conștiință nu sunt conținute toate elementele perceptive reale, semnificația obiectului nu poate fi alta decât cea a respectivei senzații, unde diverse părți pot prelua funcțiile întregului, semnificația acestuia. O astfel de însemnătate Titchener o conferea conștiinței kinestezice un semn, o semnificație a trăirii ce se contopește cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
forma percepțiilor colective, constrângându-și acțiunea asupra înțelegerii individuale. Cu deosebire pentru Durkheim, manifestările sociale au prioritate și sunt ireductibile la jocul diverselor percepții care se manifestă în diverse forme la oameni. Durkheim face din explicarea determinismului social al reflectării perceptive un obiectiv investigativ declarat. El a pus în subordinea acestei cauze un întreg program de cercetare sociologică, pe care a avut grijă să-l ferească de psihologismul propriu altor științe sociale, ca filologia, biobliografia, istoria culturii, ș.a. Valoarea programului de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
se putea ajunge doar prin compunerea sau împreunarea a două bastoane, lucru care, pentru a fi realizat, trebuia mai întâi intuit mental. Or, tocmai acest lucru a fost invocat de Köhler ca produs al intervenției legilor de organizare a "întregului" perceptiv, completat cu un element inventat intuitiv, care dă soluția pentru situația problematică creată. Mai exact, în mintea animalului se produce o iluminare, adică un "insight", cu care animalul ajunge la descoperirea soluției. Acesta corespunde cu o restructurare a câmpului percepției
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
răspunde la valoarea relativă a culorii. De asemenea, în ceea ce privește legea pregnanței formelor, se evidenția însemnătatea compunerii elementelor în spațiu și timp, la fel în cazul legii bunei forme etc. Un obiect distinct în preocupările gestaltiștilor l-a constituit determinarea "constatentelor" perceptive. Indubitabil, prin experiențele imaginate, psihologii gestaltiști au contribuit decisiv la îmbogățirea bazei de date a psihologiei, în special privitor la descoperirea legilor de organizare a percepției. Tot ei au fixat obiectivele centrale necesare în cazul studierii bunei forme, a transpozițiilor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
formularea intervenției unor mecanisme mentale izomorfe, a existenței unei realități fenomenale care ascultă de alte legi decât cele de funcționare a sistemului nervos. Acestea mecanisme sunt cele ale gestaltului, care face referire la forme sau structuri de organizare proprii activității perceptive, pentru un nivel superior de integrare adaptativă celei reprezentate de fiziologia activității excitatorii sau inhibitorii a sistemului nervos. Confruntat cu modelele experimentale de bază ale acestui curent, Pavlov a reacționat cu o polemică adversă vehementă, de neacceptare. În timp ce condiționarea în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
conceptului în cadrul preocupărilor gazetarului, iar sublexicalizarea (lipsa sau sărăcia paradigmei lexicale pentru un concept) traduce marginalitatea conceptului în cadrul problematicii abordate. Amintim în acest sens bogăția vocabularului denumind aspecte ale vieții sociale în publicistica eminesciană, în detrimentul termenilor care trimit la dimensiunea perceptivă. Rezultatele unei analize lexico-semantice vor fi prezentate în capitolul VI al lucrării, în cadrul abordării contrastive a publicisticii secolului al XIX-lea. În ceea ce privește diferențele ideologice oglindite la nivelul vocabularului utilizat, valorificarea resurselor sinonimice devine la Eminescu mijloc de exprimare a atitudinilor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al XIX-lea: 1. Injurii, 2. Social, 3. Familie, 4. Prieteni, 5. Oameni, 6. Emoțional, 7. Emoțional pozitiv, 8. Emoțional negativ, 9. Anxietate, 10. Furie, 11. Supărare, 12. Rațional, 13. Intuiție, 14. Determinare, 15. Nesiguranță, 16. Siguranță, 17. Inhibiție, 18. Perceptiv, 19. Vizual, 20. Auditiv, 21. Tactil, 22. Sexual, 23. Muncă, 24. Realizări, 25. Nerealizări, 26. Agrement, 27. Financiar, 28. Religie. Menționăm că am păstrat codurile aferente fiecărei clase semantice în programul original, titulatura acestora fiind tradusă în limba română. Am
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
necunoscut și mai greu accesibil. Pe baza unui astfel de procedeu a fost elaborat modelul cosmic al George-Ștefan COMAN 27 atomului, care a permis cunoașterea multor aspecte ale relațiilor dintre particulele sale elementare. Empatia; este o transpunere imaginară În plan perceptiv, intelectiv, afectiv, În altceva, acest altceva putând fi o altă persoană, dar și un obiect, un fenomen etc., facilitând descoperirea de noi aspecte și Înțelesuri. Ea se manifestă În creația actoricească, dar și În activitatea educatorului. Manifestând empatia față de elevi
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
si elevi. Învățarea creativă presupune existenta unui potențial creativ al subiectului, manifestat În: receptivitatea față de nou, curiozitate George-Ștefan COMAN 27 atomului, care a permis cunoașterea multor aspecte ale relațiilor dintre particulele sale elementare. Empatia; este o transpunere imaginară În plan perceptiv, intelectiv, afectiv, În altceva, acest altceva putând fi o altă persoană, dar și un obiect, un fenomen etc., facilitând descoperirea de noi aspecte și Înțelesuri. Ea se manifestă În creația actoricească, dar și În activitatea educatorului. Manifestând empatia față de elevi
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
este procesul de transmitere a unui mesaj de la o sursă (emițător) la un destinatar (receptor) prin intermediul unui cod (limbă naturală) și al unui canal. Elementul concret care facilitează actul comunicării este semnul lingvistic, rezultat al asocierii dintre un element perceptiv - semnificantul - si un element conceptual neperceptibil - semnificatul . Relația dintre semnificant si semnificat este semnificația. Conform concepției psihologice a lui F. de Saussure despre limbă ca sistem, “Semnul lingvistic nu unește un lucru cu un nume, ci un concept cu o
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
context contactele sociale sunt mai diversificate și mai intense decât în familie; - particularitățile lingvistice și educaționale ale mediului familial; - grupurile sociale de aparteneneță; - starea de funcționalitate a aparatului verbo-motor; Un rol important în formarea competenței de comunicare îl au capacitatea perceptivă - observarea și priceperea, agerimea, perspicacitatea, capacitatea de ascultare, motivația și capacitatea de prelucrare (decodare) a informației. Pentru formarea competențelor de comunicare la elevi, E. Macavei propune un sistem de obiective: - stimularea inițiativei și a disponibilităților de comunicare; - descoperirea și soluționarea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
să fie nu numai cunoscută, ci și disponibilă și această disponibilitate se realizează prin exercițiu. Dintre exercițiile ortografice și de punctuație, cel mai simplu este: - Copierea, care furnizează indicii pentru cunoașterea ritmului de scriere al elevilor și a dificultăților lor perceptive. întotdeauna textul supus copierii trebuie citit și explorat ortografic, pentru ca elevul să scrie doar ceea ce știe și recunoaște. La clasele de gimnaziu trebuie însoțită de sarcini suplimentare, pentru evitarea monotoniei și a executării mecanice. - Dictarea este cel mai frecvent exercițiu
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
păstrează strânsă legătura cu datele conctrete ale lumii reale, la gândirea abstractă, bazată pe reprezentările simbolice, prin cuvinte. Formarea noțiunilor gramaticale parcurge patru niveluri (concret; al identității; clasificator; formal) și implică o serie de operații generale: a) contactul cu trăsăturile perceptive ale obiectului; b) discriminarea; c) reținerea realității discriminate; d) generalizarea; e) rememorarea, pe cale inductivă sau deductivă; f) însușirea, aplicarea și transferul. Pe baza sistemului de noțiuni și cunoștințe, structurat pe baza relațiilor de înțeles, elevul își dezvoltă memoria semantică, necesară
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
tip temperamental puternic echilibrat, capabil să-și păstreze echilibrul emoțional în fazele critice din timpul jocului. Atenția și concentrarea atenției să fie dezvoltate la cel mai înalt nivel. Voleibalistul trebuie să posede imaginație creatoare, curaj, combativitate, rezistență nervoasă și factori perceptivi ca: percepțiile tactile și vizuale foarte bine dezvoltate. Capacitatea de efort a jucătorului trebuie să fie bine dezvoltată cu valori la un nivel cât se poate de ridicat deoarece reprizele de efort aerob alternează cu cele de efort anaerob, efortul
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
motivaționali, factori cognitivi, factori conativi. Factorii motivaționali sunt factorii propulsivi, cei care determină la acțiune. Aici se înscriu trebuințele, mobilurile, tendințele, emoțiile, dorințele. Factorii cognitivi sunt factori de cunoaștere a situației, a mijloacelor de acțiune. Intră în această categorie factorii perceptivi, reprezentativi, imaginativi, intelectivi. Factorii conativi sunt cei care determină punerea în aplicare a dorinței, a planului de acțiune. Aceste categorii de factori există în realizarea de obiective licite, dar și ilicite. În ambele cazuri se manifestă tendințe, dorințe de a
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Models”, explică aceste dezordini integrative din punt de vedere biologic și subliniază însemnătatea integritatea funcțională a autistului. Deși a fost evidențiat acest dezechilibru, de mult timp, de către specialiști și a fost recunoscut și de autiști, încămai sunt descrise dificultățile senzoriale, perceptive și motorii ca fiind asociate în cadrul tabloului general descris în DSM - IV. Importantă este și opinia autiștiilor despre dificultățile senzori perceptuale pe care le experimentează. Astfel indivizii cu autism evidențiază ca problemă majoră percepția, idee susținută și de unii autori
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
articulat. Pe fondul defectelor morfo-anatomice ale aparatului fonator, achiziția vorbirii nu s-a efectuat spontan, frânată mai ales de condițiile Casei Copilului unde nu s-au depus eforturi intenționate în acest scop. Copilul prezintă însă structuri spațio-temporale corecte cu constanțe perceptive cu mari posibilități de reprezentare evaluate prin probele neverbale Borelli-Olèron unde obține 54,36 centile. Relațiile psiho-afective cu adulții se modifică pe măsura progresiunii terapiei complexe, manifestând tendința spre o permanentă emancipare prin limbaj și lărgirea cunoștințelor. 6. Examenul complex
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
să se substituie gesturilor sau mimicii, implicând din partea copilului o activitate pozitivă, dinamică, după E. Pichon „un răspuns al dorinței de a vorbi” (148). Cele două versante ale învățării verbale nu pot fi disociate în primele începuturi ale limbajului, cunoașterea perceptivă și praxiile articulatorii - totul se asociază întrun comportament global - care se reînnoiește fără încetare. Dimpotrivă, întârzierea și deficiențele de limbaj indică dificultățile și oferă în anumite etape un adevărat film rulat cu încetinitorul, evidențiind obstacolele care nu apar la copilul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mică, când lipsesc elementele lingvistice ale semnificantului - codul comunicării - cuvântul - când se pune problema relației dintre maturație și învățare la copilul cu uranoschizis, calitatea instrumentală a limbajului imprimă anumite caracteristici „rolului mediator al limbajului în organizarea și maturizarea structurii morfofuncționale perceptive” (136; p.189). Vom încerca să vedem care sunt diferitele modalități în care se produce această mediație. Limbajul intervine în activitatea de denumire, permițând categorisirea diferitelor aspecte ale realității, în calitate de complex de deprinderi formate prin relațiile și legăturile existente între
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sunt diferențiate prin limbaj: a învăța două cuvinte diferite pentru a desemna două realități asemănătoare obligă să se desprindă caracteristica prin care ele diferă. În mod invers, diferențe ce nu sunt subliniate prin limbaj sunt greu de descoperit la nivel perceptiv. Aceste diferențe pot fi dezvăluite în activitatea neverbală. Copiii rhinolalici reușesc mai bine decât surzii și mai puțin bine decât auzitorii să claseze imagini, corespunzând diferitelor tipuri de concepte (vezi rezultatele probelor Borelli-Oleron). De asemenea, clasarea obiectelor după asemănare, care
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]