1,200 matches
-
și se adânci în lectură, nu înainte de a-i lăsa înaripatului sol, alături, pe bancă, o mână de boabe de grâu. După ce citi, sfântul părinte scoase de la brâu o călimară și-un capăt de pană și scrise pe verso-ul pergamentului „De acord”. Se gândi puțin, apoi adăugă: „Fără milă”. Semnă și întări cele scrise cu sigiliul inelului ce-l purta pe arătătorul mâinii drepte, împături foița în piele și prinse sulul înapoi la picior. Mai ugui puțin cu porumbelul cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ai zice că tocmai a ieșit din biblioteca de mănăstire, părăsind manuscrise și letopisețe, ca să asculte necazurile unui suflet rătăcitor. Dacă rătăcitorii sunt românii ajunși la Paris, ceea ce părăsește părintele pentru ei nu sunt nici pana, nici foi vechi de pergament, ci, adesea, tastatura calculatorului. Părintele Iulian Nistea este unul dintre cei mai prolifici webmasteri români, autor, în câțiva ani, a peste 15 site-uri de ortodoxie românească. El însuși un fiu rătăcitor, fostul student la matematică e convins acum că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
bertă care îi cade de pe umeri ca o mantie, Dora o recunoaște, fără nici o ezitare, pe Teo..., pe Teodora. Nu mai este la fel de tânără ca cea din fotografie, umerii îi sunt aduși, fața luminată de soare pare făcută dintr-un pergament brăzdat de o rețea de cute adânci, dar ținuta îi este la fel de semeață precum era în vremurile în căutarea cărora pornise Dora la drum. Întoarce-ți te rog chipul spre soare ca să îl văd mai bine ! Vederea mi-a cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
fizicianul și cine metafizicianul? După ce s-a dumirit cărui grup Îi aparține fiecare, celor care vroiau le-a permis să joace baschet, În timp ce restul putea să se Îndeletnicească cu orice altă mișcare. Distribuindu-ne hârtie și cărbune - unul subțire ca pergamentul iar altul gros și moale - Polster ne-a Îndemnat să-l folosim pe cel din urmă pentru a desena o persoană din memorie. De pereferință, pe cineva cunoscut. Fischl și Winkler, preferații domnului Maier au oftat prelung. În ceea ce mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Mâncarea turcească e condimentată? La această Întrebare, ca și la multe altele al căror răspuns era penibil de evident, Mustafa răspundea numai Într-o doară. După atâția ani de detașare completă, familiaritatea sa cu cultura turcă, asemeni desenelor de pe un pergament bătut de soare și de vânt, fusese ștearsă puțin câte puțin. Istanbulul devenise pe nesimțite pentru el un oraș fantomă, unul aproape ireal, dacă n-ar fi apărut din când În când În visele sale. Deși Îi plăcuseră atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
un anumit context, temporal și spațial și este supus interpretării. Mesajul transmis de imagine aduce cu sine în discuție imaginarul ca aparținând interlocutorului, celui ce primește imaginea ca mesaj. Nu e de mirare că primele mesaje, cuvinte erau așternute pe pergament sau tăblițe de lut, sub forma unor imagini, ulterior simplificate, standardizate, ajungându-se la alfabete din ce în ce mai complexe și diferențiate, supuse unei evoluții paralele cu tehnologia, astfel că astăzi putem vorbi despre alfabete codate, cum sunt cele folosite de noile tehnologii
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
ceapă, usturoi și mirodenii, cașcaval ras pe răzătoare, morcov fiert tăiat fâșii, gogoșari tăiați fâșii, măsline jumătăți și castraveți tăiați fâșii, toate pregătite din timp. Până se coace blatul, pregătim ciupercile să fie calde. Răsturnăm blatul copt pe o hârtie pergament, punem peste blat ciupercile calde, peste ciuperci punem fâșii de morcov, castraveți, gogoșari, măsline, iar deasupra, cașcavalul ras și rulăm repede, învelim în hârtie, apoi în prosop și acoperim până a doua zi. RULADĂ CU PATÉ DE FICAT 250 ml
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
toarnă apă, iar deasupra se adaugă roșii și varză tocată. Se fierb timp de o oră până la o oră și jumătate, după care se toarnă vinul și se dă la cuptor timp de trei sferturi de oră. SCRUMBIE COAPTĂ ÎN PERGAMENT Patru bucăți de scrumbie se curăță și se stropesc cu puțin oțet și sare, se lasă să stea o jumătate de oră, apoi se clătește la jet de apă. Se scurge de apă, apoi se învelește în pergament, se pune
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
COAPTĂ ÎN PERGAMENT Patru bucăți de scrumbie se curăță și se stropesc cu puțin oțet și sare, se lasă să stea o jumătate de oră, apoi se clătește la jet de apă. Se scurge de apă, apoi se învelește în pergament, se pune în tava unsă cu puțin ulei și se dă la cuptorul încins 45 de minute. Se scoate, se dezvelește de pergament, se așează pe platou cu decor de mujdei din: usturoi verde, 2 fire de pătrunjel, două fire
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de oră, apoi se clătește la jet de apă. Se scurge de apă, apoi se învelește în pergament, se pune în tava unsă cu puțin ulei și se dă la cuptorul încins 45 de minute. Se scoate, se dezvelește de pergament, se așează pe platou cu decor de mujdei din: usturoi verde, 2 fire de pătrunjel, două fire de leuștean, sare. Se bat bine și se amestecă cu puțin ulei ca la maioneză. La urmă adăugăm 150 gr. de smântână. Se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
vie. După ce se așează în borcane, se pune deasupra o soluție făcută - 1 l de apă și o lingură de sare după gust, o linguriță de oțet și, fierbinte, se pune peste castraveți, apoi se leagă borcanele cu celofan sau pergament. Se duc la beci după 2-3 zile. CASTRAVEȚI ÎN OȚET (2) Un litru de apă, 100 ml de oțet, o lingură de sare, o lingură de zahăr. Se pun la clocotit timp de cinci minute. Se adaugă ceapă tăiată peștișori
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
CIOCOLATĂ (2) 6 ouă, 200 g zahăr, 200 g făină, 100 ml apă, 50 ml ulei, mirodenii. Se bat albușurile spumă, se adaugă zahărul, apoi gălbenușurile, alternativ cu apa, apoi făină și mirodenii. Se coace la foc iute pe hârtie pergament în tavă potrivită 3 bucăți. Se umplu și se decorează cu cremă de ciocolată făcută din: 2 pachete de budincă de ciocolată, 500 ml de lapte, 300 g zahăr, 300 g unt frecat spumă și amestecat cu budinca fiartă și
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
i se încălzesc pielea și rochia; își privea mâinile de parcă le-ar fi văzut prima oară, își îndoia și dezdoia foarte încet degetele, urmărind cum se întind sau zvâcnesc tendoanele, cum se adună pielea în jurul nodurilor, iar venele palpită sub pergamentul uscat și îngălbenit; privea cutiile mari de lemn înșirate pe marginea balconului, așteptând să se oprească o șuviță de adiere în mănunchiurile stufoase de frunze verzi, mici și grase ale acelei plante al cărui nume nu-l cunosc, ce înflorește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
a întors cu greu pe o parte, a încercat să-și așeze altfel perna în care i se îngropa capul, a renunțat. Șuvițele de păr rar și îngălbenit în ultima vreme i se lipeau de pielea capului, transparentă ca un pergament. Pielea feței i se zbârcise, era străvezie. Pomeții și oasele capului i se conturau foarte limpede, părea un craniu învelit într-o pânză subțire, ușor colorată. Mâinile îi tremurau, deasupra oaselor mici se încrucișau dezordonat venele umflate, de un albastru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
cred că luni sau marți.“ „Da. Bine.“ „O să-mi fie dor până atunci.“ „Bine faci.“ Acum îl privea cum se ridică, proptindu-se cu o mână în cimentul probabil fierbinte al terasei, se apleacă, îi apucă mâna subțire învelită în pergament fragil și i-o sărută, se retrage cu spatele, șoptându-i cum obișnuia întotdeauna, de când îl știa, „săru’ mâna“, voia să se uite după el și nu reușea să se întoarcă, îi șoptea, cu glas moale: „Guguștiucule! Vino-ncoa!“. Surprinsă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
hârtii îngălbenite de vreme, nici măcar întregi toate, alteori câte un singur nume sau câte un singur cuvânt cu înțelesul definitiv pecetluit, cu cerneala decolorată bătând acum în nuanțe delicat mov, ca petalele de petunii presate multă vreme între foi de pergament - nu numai privind toate astea, ci luându-le în mână și încercând să le înțeleagă, amândoi, rostul și sensurile, ștergându-și la răstimpuri cu o cârpă moale palmele pline de praf fin și colorat care va fi plutit și în jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
din urmă cu veacuri, în hainele lor lipsite de podoabe, străduindu-se să-și convingă adversarii de prezența suflului divin ce i-ar fi inspirat în clipele în care își așterneau gândurile, cu migală și înflorituri, pe obrazul foșnitor al pergamentelor. Alteori nici măcar asemenea texte nu-l mai rupeau de realitate și ședea pe patul îngust și jos, cu mâinile sub ceafă, urmărind umbrele ce i se părea că se fugăresc în întuneric și cântărind cele petrecute peste zi. Știu, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
timpul. Hașuri fine se aglomerau în jurul ochilor cu cearcăne cu greu acoperite de fard. Nasul îi era drept, buzele groase. Dar privită de foarte aproape își pierdea dintr-odată atracția, ca o pictură veche și superbă doar sub foița de pergament care o acoperă, altfel un desen fără artă. Se simțea străină și stingheră în orașul acesta mare, în care nu avea rude și prieteni. Nu voia să se întoarcă în orășelul ei, cu toate că acolo era lumea pe care o știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
la o săptămână sau și mai rar, când își amintește de ea, îi place să bea mult și asta o supără. În timp ce vorbea, din când în când trecea pe chipul ei o undă de vioiciune și bucurie și foița de pergament se așeza la loc și arăta superbă. Apoi a început lapovița, s-a scuturat scurt de frig, s-a ghemuit la pieptul lui o clipă, speriată, și a vrut să se întoarcă acasă. A insistat să-l țină de braț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
violent, puțin îi păsa că o vor auzi vecinii, și-a scuturat de câteva ori părul mult și galben, fața i se înroșea, ochii îi sclipeau, era mândră și fermă și tare și amazoană și deloc tristă și foița de pergament se așternuse iarăși pe chipul ei. Vorbea din ce în ce mai gâfâit, scuipându-și vorbele, făcea pauză să găsească cuvântul potrivit, apoi dintr-odată n-a mai făcut pauze, amestecând vorbe românești și ungurești. Dar bărbatul îi întorsese spatele cu indiferență și dispreț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
anul trecut aveam alt câine și Aveam un bărbat cu care nu Eram și pe care îl Aveam, Greșit! Mă seacă lumina asta albă și schela pe peretele de beton din aerul ferestrei, cerul e prea bleu alb-galbenul acela de pergament, îți zic eu, azi e ceva, i-am spus lui Pinochio Păianjen când am coborât să luăm vin, suna a sfârșitul lumii și simt, puțin nu credeam, dar vorbele îmi ieșeau din gură. Arăți ciudat azi, a zis el, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
mai am chef. Casa capătă viață de la vânt, lumina albă mă invadează și furculițele fac zgomot în bucătărie, liftul urcă cu presiune dilatată din străfund și se oprește cu zgomot de mină claustrofob, urât cer alb în gri, galben de pergament, oamenii se mai duc de colo încolo și toți își caută garsoniere, scârțâie frânele țuguiat, motor de mașini, demaraje, se duce, a se duce, a se opri în sunet grav, gâlgâit și iar subțire ascuțit a frână. E o pace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
timpul, în tensiunea asta lăptoasă, clară-neclară, de crepuscul. E sfârșitul lumii azi, zic eu în ziua aceea, nu credeam în totalitate, dar vorbele îmi ieșiseră deja din gură, era prea alb, prea gri petrol în jurul soarelui înlocuit de nori de pergament, galbeni, e straniu azi, să nu mori... și dacă?! am zis toți, călare pe pervazul ferestrei, și dacă?! Hei!!! Băieții de la Capitol!!! strigă Miau pe fereastră și eu vedeam balconul hotelului unde... ești un om frumos, și tu, mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
aruncat pe țărm de un val uriaș, cum aceștia spun că nu mai văzuseră niciodată, un val aproape supranatural. În cufărul ce răspândea miresme îmbătătoare, un corp învelit într-un cearșaf scump; alături, un sac plin de mirodenii și un pergament scris de Pericle, unde acesta se ruga ca femeia moartă, odraslă și soție de rege, să fie îngropată după datini, dacă va fi găsită vreodată. Urmează atunci o scenă a cărei ambiguitate ne amintește întru totul de scenele finale din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
avea prilejul să mediteze pe tema clasică a „deșertăciunii deșertăciunilor”, dar în loc de asta exclamă: „O, chinuri ale iadului!”. Există acolo, așadar, ceva mult mai înfricoșător decât invitația de a reflecta la aparențele înșelătoare ale strălucitorului metal, înscrisă pe sulul de pergament plasat în orbitele goale ale capului de mort. Prințul de Aragon optează pentru sipețelul de argint și găsește înăuntrul lui desenul unui cap de idiot care se strâmbă la el clipind din ochi (a blinking idiot), mutra unui țicnit (a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]