2,985 matches
-
de instrumente și probe de evaluare a copiilor, pe categorii de vârstă și domenii de dezvoltare. 2. Vezi Anexele 23 și 24 în care sunt prezentate modele‑cadru de elaborare a planului de servicii personalizat și a programului de intervenție personalizat. 1. Un exemplu ilustrativ de măsurare a performanțelor pe baza unor standarde prestabilite este coeficientul de inteligență. 2. Un exemplu al acestui tip de evaluare îl constituie evaluarea prin raportare la curriculumul școlar. 1. Comisiile județene și ale sectoarelor municipiului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
teoretice și metodologice suficient de puternice încât să fi fost asimilate în practica explicativă standard a comunității științifice. Pe de altă parte, în literatura dedicată teoriei sociologice, în loc de prezentarea unei paradigme unice sociologiei, sunt de cele mai multe ori prezentate abordări înalt personalizate: funcționalism-structuralismul lui Parsons, structuralismul lui Lévi-Strauss, perspectiva conflictualistă a lui Marx, interacționalismul simbolic, etnometodologia etc. O asemenea abordare sugerează mai degrabă că sociologia reprezintă încă o colecție de proiecte metodologice (școli) care se exclud unele pe celelalte și au rămas
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
interacționalismul simbolic, etnometodologia etc. O asemenea abordare sugerează mai degrabă că sociologia reprezintă încă o colecție de proiecte metodologice (școli) care se exclud unele pe celelalte și au rămas mai degrabă la stadiul de intenție, propuneri de direcții explicative, înalt personalizate, care nu par a fi fost suficient absorbite de practica explicativă a comunității într-o paradigmă unică. Cu alte cuvinte, sociologia, la nivelul ei teoretic și metodologic cel mai abstract, reprezintă nu o paradigmă comună de gândire, ci o colecție
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
DU în tulburarea comportamentului alimentar, director al programului anorexie-bulimie din cadrul Clinicilor universitare de la Bruxelles, spitalul Érasme (Bruxelles) și spitalul Le Domaine-ULB (Braine-l'Alleud, Belgia), membru al AEMTC (Asociația pentru studiul, modificarea și terapia comportamentului). Acest capitol prezintă o abordare multimodală personalizată a bulimiei, abordare care se inspiră din cunoștințele și practicile recente ale psihologiei clinice și ale psihoterapiei. Alimentare excesivă. Fairburn și al., 2003. Fairburn și Harrison, 2003 Bulimia se întâlnește într-o proporție de nouă femei la un bărbat. In
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
competiție. Cerințele de testare sunt specifice și nu pot fi surprinse prin aplicarea mecanică a unor reguli și formule de manual. Sarcina de a convinge un sceptic rezonabil este apăsătoare. Aceasta este doar foarte rar îndeplinită de descrierile narative, interpretările personalizate, sau de raționamentele post hoc. Structura unui test solid depinde de asigurarea unei variații adecvate la nivelul variabilei independente, de controalele asupra influențelor care se interferează și de un eșantion de observații reprezentativ pentru populația în ansamblu. Concluzia trasă dintr-
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a mecanismelor de acces privilegiat și particularist la anumite resurse de pe piața muncii. În perioada din care datează cercetările se poate afirma doar faptul că meritocrația, intrarea În anumite companii pe baza meritelor și slăbirea rețelelor și relațiilor de dependență personalizată, Începe să devină dominantă. Un subiect de interes special Îl constituie natura relației dintre femei și bărbați, În special În ceea ce privește succesul negocierilor din sfera privată vizavi de diviziunea sarcinilor domestice. Pe parcursul analizei, autorii ajung la concluzia că nu doar accesul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mariajului, fie din experiența personală exterioară și anterioară (În urma contactului cu prietenii; cel mai des, sfaturile Îmbracă astfel de forme: ,,Să vezi cum este soția mea... Îmi știe de frică... știe ce-o așteaptă dacă nu mă ascultă”). Alte scheme personalizate apropiate de exemplul dat sunt și: ,,Este vina ei” (vizează modul de gândire), ,,Sunt furios pe ea” (modul de a simți), precum și ,,Trebuie să-i dau o lecție” (tipul de acțiune - Eckhardt și Dye, 2000, 142). Toate aceste scheme cognitive
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cunoașterea de tip comprehensiv, pentru trecerea de la raportul „eu” (cercetătorul)/„el” (obiectul standardizat al cunoașterii, redus de cele mai multe ori la o unitate statistică) la raportul „eu”/„tu”. În cea de-a doua abordare, obiectul cunoașterii sociale este un agent uman personalizat, cu spiritualitate, trăiri, experiențe. Dezideratul este vechi, vine În sociologie pe line weberiană. Problema este cum poate fi realizat În practica de cercetare. Soluția standard este cea de interacțiune de durată, de locuire În comunitatea supusă observării. În condițiile În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ordinii sociale și morale a cărei parte este persoana individuală? Întrebările sunt evident corelate, iar răspunsurile formulate ne-ar putea oferi șansa deplasării dinspre lumea impersonală a factorilor și totalităților spre cea agregată a vieții sociale și apoi spre cea personalizată a vieții individuale, cu scopul de a ajunge la o mai bună caracterizare a noului tip de societate și a transformărilor care se produc în spațiul tranziției către ea. Într-adevăr, s-a spus de ceva vreme că societățile și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
clasic, prin care se urmărește inducerea unei raționalizări transformatoare, însă cu rezonanțe prea îndepărtate de viața individuală efectivă. Trebuie să admitem că e greu de presupus că o raționalitate atât de rece și o distanțare atât de mare față de viețile personalizate, cum sunt cele specifice programelor respective, ar putea anima individualitățile altfel decât prin adeziuni complezente și adesea episodice. Ultima dintre abordările instituționale menționate, deși centrată pe intenții, dorințe și practici ale libertății, riscă să aibă doar o aură utopică, în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
prin care statul național, prin istoria sa națională, localizarea geografică, circumscrierea etnică și spiritualitatea culturală, și-a construit o identitate corporatistă colectivă. Individualizarea cetățenilor și individualizarea corporatistă a statelor naționale au fost procese convergente și intense ce au consacrat individualitățile personalizate și statele naționale ca „entități primordiale” ale modernității prime și organizate. Mai recent, însă, așa cum au demonstrat numeroși sociologi care au analizat starea actuală și tendințele din țările occidentale dezvoltate, individualizarea persoanei și a statelor naționale odată cu relațiile dintre cetățenie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mare parte atribuite, biografiile personale erau predefinite, iar reproducerea socială a structurii sociale era cât mai exhaustivă, în noile contexte, indivizii își asumă identități, chiar sunt forțați să le caute și să le construiască în biografii care sunt tot mai personalizate. Ca atare, ceea ce se produce în modernitatea actuală a statelor dezvoltate urmează o dublă traiectorie convergentă: pe de o parte, schimbarea coordonatelor constitutive ale spațiului social și diminuarea primordialității identității corporatiste colective a statului național; pe de alta, accentuarea individualizării
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să legitimeze multiplicările de roluri ocupaționale, organizaționale, culturale (inclusiv de divertisment) etc. Totuși, odată cu raționalizarea socială centrată pe consecințele individualizării, se produce și o diferențiere mai accentuată a rolurilor individuale și o multiplicare a acestora. Altfel spus, rolurile devin mai personalizate, dar și mai disociate de identitatea proprie, individualitatea nu se mai identifică doar cu o organizație din același câmp organizațional, ci cu mai multe, nu participă doar la o asociație sau rețea de indivizi, ci la mai multe, în funcție de interese
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a mobilității ei sau a populațiilor alogene din cadrul statului național. Cartea de identitate a fost și continuă să fie simbolul național al unei prime individualizări induse de coordonate exterioare individului, coordonate care n-au nimic de-a face cu identitatea personalizată, ci doar cu criterii de identificare a unei persoane. Este interesant de observat că, în prezent, odată cu creșterea mobilității transfrontaliere și cu extinderea mijloacelor de copiere și de falsificare a actelor de identitate, inclusiv a pașapoartelor, criteriile administrative de identificare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și construcția identitară sunt atât de dominante în societatea actuală, încât ar fi imposibil să înțelegem acele mecanisme constitutive și forme de manifestare ce corespund modernității actuale a societății individualizate. Nu-i mai puțin adevărat că diferențierile sociale dintre individualitățile personalizate devin și mai pregnante. Inegalitățile sunt ilustrative în acest sens și de aceea ne vom referi în continuare la ele. 3.5. Inegalități: diferențiate, cumulative, dar mai ales individualizate Nimic nu-i este mai străin tranziției postcomuniste decât egalitatea. Ieșirea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
stabilesc între familie și corporațiile care se tot multiplică? O astfel de întrebare nu privește doar familia, corporațiile și relațiile dintre acestea. Ea vizează structura socială și modul efectiv de funcționare a unei societăți fie că este vorba despre activități personalizate relevate în muncă, profesie sau timp liber, fie că avem în vedere economia, politica sau cultura ca sectoare ale unei societăți. Această perspectivă rezultă din faptul că orice considerare a familiei relevă nu doar multidimensionalitatea acesteia (economică, socială, politică sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
bazat în construcția și devenirea ei pe specialiști și pe multiplele aplicații ale cercetării științifice, dezvoltarea sau „criza” universității au coincis cu creșterea economică sau cu o criză socială. În universitate, trecutul și prezentul sunt proiectate într-un viitor viu, personalizat, care asigură continuitatea, anunță și consacră schimbarea, descoperirea, creația sau, dimpotrivă, stagnarea sau chiar recesiunea. Uneori, toate acestea sunt amalgamate, alteori se aleg și se separă pentru a pune în evidență acel ceva ce relevă spiritul distinct al timpurilor ce
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o etapă la alta este vizibilă la nivelul tipului de discurs critic: de la demersul neutru, de la un raport echilibrat între expunerea faptelor și interpretarea lor, de la caracterul mai pronunțat academic al primei lucrări criticul va ajunge la un demers mult personalizat, renunțând la factologie pentru a depista structuri, simboluri, metafore obsedante ce construiesc o viziune. Distanța măsoară un interval de lectură și formație - M. a traversat experiența unei șederi de mai mulți ani la Dijon ca lector de limba română -, dar
MIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288164_a_289493]
-
cvasimitologizată și o burghezie națională activă și prosperă, între rural și citadin, între maniheismul politic de tip stânga/dreapta și liberalismul centrist devotat standardelor europene de democrație, între etatizare și privatizare, între propaganda culturală dirijată de la centru și inițiativa individuală, personalizată. Programul are, așadar, ca piloni liberalismul, pluralismul, umanismul, convergența și sinteza între valorile naționale și universale, echilibrul axiologic, raționalismul și spiritul critic, implicarea și responsabilitatea individuală. Altă lucrare, Politică și cultură. Pentru o nouă cultură română (1996), prelungește în mod
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
de intelectuali publici foarte vizibili, pe lângă jurnaliștii-„analiști” de serviciu, plătindu-i regește în raport cu salariul mediu pe economie; dar nici obținerea, la un preț mai mare, a exclusivității unei semnături nu a stabilizat orientările ziarelor noastre, fiindcă sistemul încă foarte personalizat al patronatului din medii urmărește ținte punctuale și pe termen scurt, o strategie avantajată de confuzie, nu de clarificarea doctrinală. Astfel, avem un ciudat Ersatz de pluralism: Ziua sau Cotidianul, pentru a da numai două exemple, nu pot fi caracterizate
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
rând de schimbarea mentalității cadrelor didactice, de înlăturarea comodității, a inerției. Bibliografietc "Bibliografie" *** 1994, „Curriculum și dezvoltare curriculară”, Revista de pedagogie, nr. 3-4. ***, 2005, Strategia Universității din București privind Spațiul European al Învățământului Superior. Crețu, C., 1998, Curriculum diferențiat și personalizat, Editura Polirom, Iași. Crețu, C., 1998, „Conceptul de curriculum (etimologie, evoluții semantice ale conceptului de curriculum, definiții, componentele curriculumului, tipuri de curriculum)”, în C. Cucoș (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași. Cristea, S., 1997
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași. Ciolan, I., 2003, Pași către școala interculturală - ghid pentru cadrele didactice, Editura Corint, București. Crețu, V., 1980, Educația elevilor prin și pentru film, Editura Didactică și Pedagogică, București. Crețu, C., 1998, Curriculum diferențiat și personalizat, Editura Polirom, Iași. Crețu, C., 1998, „Conceptul de curriculum (etimologie, evoluții semantice ale conceptului de curriculum, definiții, componentele curriculumului, tipuri de curriculum)”, în C. Cucoș (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași. Cristea, S., 1997
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
tip de lume, inocența, nu păcatul. În romanul de față, omul și-a recăpătat dreptul la individualitate. Părăsind orașul, regăsind natura, el nu redobândește însă automat condiția adamică. Oamenii nu devin mai buni. În schimb, motivațiile lor sunt mult mai personalizate. Crimele petrecute în The Lady in the Lake au explicații precise, legate de acțiuni și interese precise ale făptașilor. Retrăgându-se în natură, protagoniștii restrâng, în mod paradoxal, sfera de acțiune a liberului-arbitru: lăcomia, gelozia, avariția, pasiunea oarbă, violența înnăscută
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
au luat parte la acest studiu poate reflecta, pe de o parte, proporția crescută a acestora în mediul religios, dar pe de altă parte, interesul pentru sănătate și disponibilitate în efectuarea examenelor paraclinice. Toți subiecții au răspuns într-un limbaj personalizat, fiind unanimi în privința rolului pozitiv pe care îl au convingerile și viața religioasă asupra stării lor de sănătate biologică, echilibru psihic și în planul armoniei relaționale. Un aspect interesant este acela că, deși venitul este scăzut și peste 42% dintre
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
au fost date nomenclaturii putem identifica o anumită suprapunere Între obiectul instituțional pe care cuvântul Îl desemnează (lista posturilor de răspunedere) și obiectul fizic, adică persoanele care ocupau aceste funcții la un moment dat. Astfel, această listă a posturilor devine personalizată; În timp, ea ajunge să nu mai poată fi separată de persoanele concrete care o locuiesc. Termenul desemnează, astfel, atât o listă de posturi, cât și o elită conducătoare. O altă remarcă pe care o putem face În legătură cu definirea nomenclaturii
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]