1,166 matches
-
recunoașterea comună a legitimității ierarhiei. Pentru ca forța persuasivă a ideilor sale să crească, Hannah Arendt trimite la "arheologia problemei", la Platon, care consideră autoritatea o alternativă posibilă de rezolvare a problemelor spațiului public al cetății (Platon era nemulțumit și de persuasiune, "ca metodă obișnuită de rezolvare a problemelor interne", și de forță, ca metodă obișnuită de rezolvare a problemelor externe). Dacă analizăm câmpul educativ școlar, trebuie să acceptăm că relația profesor elev este una esențialmente dezechilibrată. Dacă pe coordonatele cunoașterii profesorul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
aceste circumstanțe, o asemenea relație poate fi gândită în afara influenței puterii, iar exigențele educaționale interzic transformarea relației profesor elev într-o relație de putere. Există, în schimb, curente și teoreticieni care argumentează în favoarea plasării acestei relații în câmpul argumentării, al persuasiunii. Se poate gândi relația profesor elev ca o relație de egalitate? Acest lucru este posibil, dar numai în anumite circumstanțe și pe anumite segmente, care vor fi abordate plecând de la teoria lui Bochenski asupra autorității. Acesta aduce cel puțin un
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
aflarea motivelor intrinsece ale unei eventuale acceptări a cererii lui A, ci identificarea semnelor extrinseci, legate de caracteristicile lui A, care îl determină să se supună. O primă concluzie decurge [...]din remarcile precedente: pare pertinent să excludem din câmpul puterii persuasiunea rațională ce depinde exclusiv de calitatea argumentelor folosite de A pentru a-l convinge pe B14. Puterea nu se reduce la forță; tot în prezența puterii ne aflăm și dacă sunt utilizate amenințările ori sancțiunile. Sancțiunile sunt de două tipuri
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
afirmă retoric faptul că o conștiință înseamnă cât o mie de martori"85. Astfel, conștiința (mai ales cea morală) este un fenomen de natură comunitară întors asupra sinelui individual (sau chiar asupra celui colectiv) și ascunde în sine forța de persuasiune a unei acumulări confesive și probatoare mult mai vaste decât o sugerează firava imagine a individualității singulare. Cunoașterea în comuniune a fost definită ca inter- cunoaștere și are un reflex formator în interioritatea individuală. Pornind de la celălalt se construiește educația
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
fricii în rândul populației, intimidarea acesteia și administrarea fricii în mod ramificat și procentual. Securitatea a apelat la brutalitate fizică extremă în prima etapă a funcționării sale (1948-1964), optând apoi, în a doua perioadă (1964-1989), pentru o formă insidioasă de persuasiune pavloviană, chiar dacă și în această perioadă au mai existat destule cazuri de agresiune fizică asupra opozanților regimului comunist. Dacă în prima etapă au fost majoritari securiștii „lumpenproletari” - mercenari, unii analfabeți, activând ca schingiuitori frenetici (p. 137) -, cea de-a doua
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
marketingului educațional pe care le poate utiliza o instituție de învățământ sunt: o Publicitatea reprezentând transmiterea unui mesaj, într-un mediu sau canal de comunicare, în schimbul unei sume de bani. După obiectivele instituției de învățământ, publicitatea poate fi de: informare, persuasiune, amintire-reamintire. * Publicitatea de informare reprezintă un tip de publicitate inițială și se referă la intrarea pe piață a unei instituții sau lansarea unui nou produs/serviciu educațional. * Publicitatea de persuasiune este o formă de publicitate continuă, menită să atragă noi
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
După obiectivele instituției de învățământ, publicitatea poate fi de: informare, persuasiune, amintire-reamintire. * Publicitatea de informare reprezintă un tip de publicitate inițială și se referă la intrarea pe piață a unei instituții sau lansarea unui nou produs/serviciu educațional. * Publicitatea de persuasiune este o formă de publicitate continuă, menită să atragă noi consumatori. * Publicitatea de amintire reamintire este o formă de publicitate repetată, ea dorește menținerea importanței unui produs educațional sau reamintirea unui serviciu. o Marketingul educațional direct, reprezintă cea mai bună
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
privilegia, nedeclarat, pe cea dintîi. Complexitatea obiectului este reliefată prin stabilirea a trei dimensiuni ale comunicării politice: dimensiunea pragmatică, dimensiunea simbolică și dimensiunea structurală. Pragmatica se referă la studiul practicilor reale de comunicare, practici dintre care cele mai frecvente sînt persuasiunea, convingerea, seducția, informarea, negocierea, dominarea și care presupun/construiesc anumite tipuri de interacțiuni, de relații sociale. Cîmpul social și, implicit, cel politic este polarizat între relațiile de cooperare și cele de conflict, primele subsumînd practici ale comunicării politice din proximitatea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
prin multitudinea actorilor politici implicați: ea privește guvernul în ansamblu, dar și instituțiile specifice (ministerele), miniștrii și primul ministru. Desfășurarea acesteia pune serioase probleme de legitimitate, în sensul că există în permanență riscul deturnării campaniilor comunicaționale, și, prin asta, a persuasiunii guvernamentale, către un sens mai curînd politic decît unul instituțional sau educativ, precum și riscul utilizării personale a avantajelor obținute în urma gestionării resurselor colective. În același timp, comunicarea este necesară atît la emergența problemelor și elaborarea/luarea deciziilor, cît și la
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
în mod special, studierii mijloacelor media și consecințelor acestora în context electoral. Al doilea autor și-a concentrat atenția asupra problemelor de comunicare în cadrul grupurilor. Cel de-al treilea s-a specializat, în chip experimental, în studiul "noii retorici" a persuasiunii. Cît despre Lasswell, el a impulsionat studiile de propagandă și tehnicile de analiză a conținutului mesajelor. Cu toate acestea, Lasswell este mai cunoscut pentru studiul comunicării văzut ca o sumă de factori: Cine spune ce, cui, prin care mijloc și
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
acestora, pragmatica se referă, mai întîi, la "relația care îl unește pe emițător de receptor și care este mediatizată de comunicare"4. Astfel, este sugerată utilizarea comunicării politice pentru a interacționa conform unor modalități variabile, cum ar fi, printre altele, persuasiunea, convingerea, seducția, informarea, comandarea, negocierea, dominarea. Nu sînt implicate conținutul mesajului, nici structura unui sistem de comunicare, ci, mai degrabă, forma relației sociale care se stabilește prin comunicare. Din perspectivă practică, comunicarea poate fi concepută ca o reprezentare a politicului
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
orientat și către studierea în manieră empirică a rolului limbajului în politică (Language of Politics: Studies in Quantitative Semantics, 1949), către analiza presei de elită (The Prestige Papers, 1952). Concomitent, psihosociologii de la Yale, sub direcția lui d'Hovland, cercetează mecanismele persuasiunii și ale compoziției mesajelor impresive. Un alt domeniu major în care se actualizează concepția behavioristă a comunicării axate pe noțiunea de transmitere și pe problematica efectelor este, în mod incontestabil, cercetarea electorală. Începînd din 1940, Lazarsfeld și colegii săi de la
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
al lui Lasswell, cu a sa schemă liniară și cu obsesia efectelor. Acest fapt se observă cu ușurință din modul în care sînt desprinse și regrupate problemele. Domeniul comunicării politice presupune și problemele ridicate de comunicanți, de limbajele politice și persuasiune, de canale, de tipurile de public și comportamentul acestuia, precum și de efectele comunicării. 2. Abordarea din perspectiva structuro-funcționalistă schimbă definiția comunicării politice, înscriind-o în contextul societății ca pe un ansamblu al sistemelor aflate în relație. Din această perspectivă, comunicarea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
sau televizate. În plus, acoperirea jurnalistică a campaniei de către organele de informare nu vehiculează întotdeauna o propagandă particulară, iar prin această particularitate ea este mai mult o strategie. Cercetările psihosociologice 60 au demonstrat, mai ales de la Festinger, că rezistența la persuasiune este cu atît mai scăzută, cu cît sursa mesajului nu poate fi direct identificată. Cu alte cuvinte, propaganda cea mai eficientă nu este cea prezentată ca atare, ci aceea difuzată prin intermediul suporturilor cunoscute ca fiind neutre și credibile, cum sînt
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
comunicării guvernamentale pune și probleme de legitimitate. În afară de o posibilă deturnare a campaniilor spre un sens mai mult politic decît instituțional sau educativ și dincolo de riscul unei exploatări individuale de către beneficiarii avantajelor obținute grație întrebuințării resurselor colective, poate fi acceptată persuasiunea guvernamentală? Tot astfel, ne putem întreba despre limitele impuse comunicării ce slujește politicile publice. Informarea și comunicarea sînt factori indispensabili la toate nivelele ciclului politicilor: emergența problemelor, elaborarea și luarea deciziilor, executarea și controlul. S-a stabilit o tipologie a
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
guvernamentală persuasivă este cu atît mai necesară, cu cît aplicarea deciziei necesită cooperarea populației. Să ne gîndim la o politică a controlului natalității, care nu beneficiază de un acord prealabil, adică fără o muncă de legitimare, la o decizie birocratică. Persuasiunea este deci un instrument de aplicare în practică a politicilor publice, adesea indispensabilă, care poate fi întrebuințată în mod exclusiv sau cumulativ alături de alte mijloace de intervenție ale forței publice, precum reglementarea și mecanismele de regularizare economică. Acoperirea acțiunii guvernamentale
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de "supraviețuire", este comună pentru toate speciile, strategiile comportamentale nu sunt deloc identice. Mai mult decât atât, ne rămâne să aflăm ce înseamnă "supraviețuire" pentru omul civilizat. Dacă la animale flexibilitatea neurofiziologică înseamnă un număr relativ mare de strategii de persuasiune, la oameni ea poate fi supusă unor schimbări atât la nivelul dezvoltării, cât și la cel al funcționării sistemelor neuronale presupuse a fi neschimbătoare. Animalele vertebrate și oamenii dispun de aceeași centri nervoși ce controlează manifestarea comportamentului agresiv. Totuși dezvoltarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Stări afective 206 negative 114 pozitive 116 Stereotip 196, 204, 208, 212 Stima de sine 71, 116, 191, 210, 215 Stimulare dezgust 10, 54, 55-58, 117 dorință 10 Strategie 26, 55, 178, 182, 190 comportamentală 10, 73, 117, 135 de persuasiune 11 Structură de cunoaștere 117 declarativă 145 procedurală 145 Studiu empiric 10 experimental 101, 153-154 longitudinal 29, 83, 86, 195, 217 non-experimental 153-162 observație pe teren 219 Succes 115, 139, 190 Supunere 161, 204, 235 T Tehnici de observare 101
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
lucrările de specialitate reflectă, într-o manieră mai mult sau mai puțin sintetică, finalitățile vizate într-o situație de comunicare interpersonală, finalități formulate ca "scopuri", "mize", "obiective" sau reflectate în "rezultate", toate plasate în planuri precum: cunoaștere și autocunoaștere, informare, persuasiune, relaționare (construire, menținere de relații, poziționare în cadrul acestora; socializare), divertisment/joc, convenție/normativitate (vezi supra și ritualizare) cf. Iordănescu, 2006, p. 35; Mucchielli, 2005, pp. 80-86; Dinu, 2004, pp. 36-37; Commarmond, & Exiga, 2003, p. 9 etc. Acestor finalități li se
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Literatură universală. Ekman, P. (2011). Emoții date pe față: cum să citim sentimentele de pe chipul uman. Traducere de Mihaela Costea și Silviu Gherman. București: Editura Trei. Enăchescu, E. (2008). Comunicarea în mediul educațional. București: Aramis Print. Erickson, J. (2009). Arta persuasiunii: cum să influențezi oamenii și să obții ceea ce vrei. Traducere de Nicoleta Stroie. București: Curtea Veche Publishing. Ezechil, L. (2002). Comunicarea educațională în context școlar. București: Editura Didactică și Pedagogică. Faber, A., & Mazlish, E. (2002). Comunicarea eficientă cu copiii. Acasă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Saussard, B. (2009). Scenete și jocuri de mimă. Traducere de Aura Gîgă. București: CD Press. Sălăvăstru, C. (1996). Modele argumentative în discursul educațional. București: Editura Academiei Române. Sălăvăstru, C. (2003). Teoria și practica argumentării. Iași: Polirom. Sălăvăstru, D. (2000-2001). Convingere și persuasiune în comunicarea didactică. Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași. Psihologie, IX-X, 91-112. Sălăvăstru, D. (2004). Psihologia educației. Iași: Polirom. Săucan, D.Ș. (1996). Discursul persuasiv. Psihologia, 2, 29-31. Schallert D.L., Chiang, Y-V., Jordan, Y.P.M., Lee
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cu aparatură modernă (microscoape operatorii, specifice atât operațiilor pentru polul anterior cât și pentru polul posterior, laseri specifici pentru patologia oftalmologică, aparate de facoemulsi-ficare pentru tratamentul modern al cataractei, aparate moderne de sterilizare rapidă). După 7 ani de solicitări și persuasiuni către Ministerul Sănătății, Ministrul Sănătății din acea vreme, dl. Hajdu Gabor, a aprobat deschiderea finanțării pentru consolidarea clădirii. În anul 2000 au fost demarate lucrări de consolidare, refuncționalizare și modernizare a Spitalului. Acestea au cuprins întărirea structurii de rezistență a
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
284. 48 Octav Bozînțan, op. cit., p. 65. 49 Ibidem, p. 65. 50 Horst Ruckle, op. cit., p. 150. 51 Octav Bozînțan, op. cit., pp. 66, 86. 52 Termen folosit de Alfred Korzybski în Science and Sanity și preluat de Charles U. Larson, Persuasiunea. Receptare și responsabilitate, Editura Polirom, Iași, 2004, pp. 122-123. 53 George Steiner, După Babel. Aspecte ale limbii și traducerii, Editura Univers, București, 1983, p. 269. 54 Termenul a făcut-o celebră pe Françoise Thom cu cartea Limba de lemn, Editura
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sunt construite în mod discret la antipodul publicității făcute de urbanismul participativ în acest sens. Profesioniștii urbanului caută mai degrabă să vândă imaginea orașului și să pună în valoare politica municipală, decât să integreze opiniile locuitorilor în elaborarea acțiunii publice. Persuasiunea primează în fața ascultării cetățenilor. Eficacitatea se împacă greu cu dezbaterea publică. "Interesul general urban, simbolizat de proiectul orașului subliniază Serge Wachter presupune realizarea unui consens care să nu fie afectat de procedurile de deliberare și de confruntările de idei și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ca fiind relevant și s-a bucurat de susținerea mediului privat și a celui guvernamental. Beneficiind și de „șansa” fără precedent a celui de-al doilea război mondial, modelul empiric, behaviorist, axat pe o înțelegere a comunicării ca proces de persuasiune/de influență a triumfat în competiția cu alte posibile abordări ale comunicării. Dintre promotorii entuziaști ai abordării empirice, articolul se focalizează pe Paul Lazarsfeld și Kurt Lewin, considerați reprezentativi pentru mutațiile semnificative pe care le înregistrează, în preajma celui de-al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]