1,057 matches
-
-i așa, pentru a nu ceda, pe cale pur logică, ultimei menționate predicții ale lui Nixon îi stau la îndemână - o strategie "temporizatoare și moderată"251 cum este "vietnamizarea", președintele trebuie să mizeze pe un alt factor emoțional în întreprinderea sa persuasivă. Hill remarcă acest lucru cu finețea care îl caracterizează: Nixon, prin urmare, are nevoie de un public care, chiar dacă se află, temporar, într-o stare de teamă, este fundamental încrezător. Încrederea, explică Hill, reprezintă "cealaltă față a monedei"252 în
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
atât fundamentul ascendenței sale, cât și motivul pentru care Reagan a atras suspiciunea unui "segment substanțial de public critic, care nu numai că a rămas neconvins de (elocvența - adăugirea mea) președintelui, dar chiar s-a simțit ofensat de maniera sa persuasivă"505 de a se raporta la viața politică. Cu alte cuvinte, dacă o parte din cetățenii americani identificau în discursul lui Reagan "direcția clară"506 a viziunii sale politice, alții o interpretau în sensul de "ideologie fără idei"507. Astfel
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
povestea face ca experiența umană să aibe sens, sensul însuși pe care publicul poveștii îl "prinde" mărturisește despre presupozițiile teoretice în baza cărora publicul respectiv acceptă povestea în cauză, iar aceste presupoziții nu reprezintă altceva decât "bunul simț". Astfel, narațiunile persuasive, observă Lewis, "exprimă și, în același timp, presupun (un tip de - adăugirea mea) cunoaștere împărtășită de o (întreagă - adăugirea mea) comunitate"600. Însă ce este, realmente, acest bun simț specific paradigmei narative? Pornind de la sensurile din antropologie și, respectiv, filosofie
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
concluzia ce închide volute argumentative, stilul rafinat și laborios care urmărește aproape cinegetic ideea. Ideea!... Ideea dreptății, de exemplu! Intelectualul e contemplativ, e reflexiv, gândește. El știe. Are și marele dar că exprimă admirabil ceea ce știe, contrazice cu fervoare și persuasiv dacă e cazul, insistă, răstoarnă. Vrea să schimbe lumea. E iluminat. Intuiește mersul lumii, formulează ipoteze, dă sentințe, judecă. Mai și desființează dacă se impune. Totul în numele ideilor. Mai ales în numele ideii de dreptate. El e neliniștit, fremătător, într-o
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
astfel de lectură este enorm. Se stabilește o relație de dialog (p. 141), în care intervine, pe de o parte, orientarea lecturii (toate elementele politice ale textului vor fi bine subliniate), iar pe de alta convingerea, respectiv seducția, întregul mecanism persuasiv al artei cu tendință. în astfel de împrejurări, nu se poate vorbi de o lectură neutră, total aseptică. Și, în definitiv, cine nu are idei politice preconcepute, directe sau indirecte? Am scos în evidență doar ideile cele mai importante, într-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mai mult: este, deocamdată cel puțin, total incapabilă să asimileze și să se adapteze la aceste schimbări radicale. Ea a negat în bloc întreaga perioadă comunistă dintre anii 1947-1989. Această contestare globală a realității a stat la baza marelui eșec persuasiv al opoziției românești. Mesajul n-a fost ilogic, dar a fost nerealist și ca urmare impopular (pp. 61-62). Analiza, pe multe planuri, a acestei percepții politice greșite explică de ce Românii după '89 nu mai sunt, nu mai pot fi Românii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
identificare / 90 III.10. Metafora și problema transparenței în comunicarea specializată / 91 III.10.1. Transparență și traductibilitate: metafora de Internet / 93 III.11. Hermeneutica metaforei jurnalistice / 100 III.11.1. Procesul de metaforizare jurnalistică / 102 III.11.2. Funcția persuasivă a metaforei jurnalistice / 106 III.11.3. Destructurarea metaforei terminologice în limbajul jurnalistic: cazul lui "Robin Hood" / 111 Capitolul IV. Dinamica metaforei terminologice de sursă greco-latină / 113 IV.1. Echivalență/ analogie / 113 IV.1.1. Analogia conceptuală. Tipare logice / 115
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
proza fantastică (Mihai Eminescu Sărmanul Dionis). Dumitru Irimia observa că substanța/ conținutul funcției expresive este marcat "de confruntarea dintre norma estetică și stilistico-poetică" (D. Irimia, 1999: 178) în care se situează vorbitorul. I.1.3. Funcția conativă Funcția conativă (injonctivă /persuasivă /retorică), de cunoaștere (de apel din teoria lui K. Bühler) orientează enunțul către destinatar (receptor). Este actualizată de "acele elemente ale mesajului care trimit direct la destinatar, în sensul că locutorul urmărește prelucrarea într-o anumită măsură a colocutorului său
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Constituției o facem pentru cetățeanul român, nu pentru viitorul președinte, care nu știm cine va fi"; "Tăriceanu îl atacă pe Crin Antonescu: Vrea alegeri în PNL pentru desemnarea candidatului la alegerile prezidențiale" etc. Elementele utilizate în argumentare sunt de natură persuasivă, prin topicul terțului exclus, cu precădere în primul citat ("[...] Revizuirea Constituției o facem pentru cetățeanul român, nu pentru viitorul președinte"). Legătura dintre act și persoană prin metaforă jurnalistică este o strategie deosebit de productivă: Stănișoară - "sturionul cu icre de Cotroceni"; "Achile
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de prezența textului lingvistic și /sau a metalimbajului: "FORD B-MAX de la 8699 euro + TVA. Prin politica de flote BDT Ford". I.1.8. Tehnica arhetipului cultural în argumentarea publicitară Așa cum am arătat și cu altă ocazie (D. Butiurca, 2013), stategiile persuasive utilizate de creatorii de imagine, în reclamele de tip rațional se fundamentează sub o formă sau alta, pe arhetipurile unei culturi. a. Arhetipul Cercului Deși deosebit de eterogene, strategiile de persuasiune utilizate în imaginile de televiziune cultivă în multe cazuri, ceea ce
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
placere al retoricii). Nu este greu să identificăm în astfel de clipuri publicitare, arhetipul cercului. Auditivul completează imaginea bunei funcționări a automobilului prin tehnici variate (motorul este turat la maxim, cauciucurile scrâșnesc, prezența feminină impresionează etc.). Tot din categoria strategiilor persuasive de natură rațională face parte și tehnica referentului, deosebită de tehnica referinței (conform căreia un specialist explică științific avantajele unui produs). b. Arhetipul căutării Celuilalt Cel mai original clip din industria detergenților de proveniență germană, bazat pe tehnica referentului pare
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
umană face parte, în mod obiectiv) și grupurile de referință (structura socială la care ființa umană se raportează în adoptarea valorilor). Fascinant este modul în care cele două așa-zise "grupuri" se suprapun în structura aceluiași organism. Subtile sunt strategiile persuasive utilizate de creatorii clipului: autoturismul Dacia este prezentat dintr-o perspectivă determinată de context, pe un fond emoțional ce pune în valoare parametrii valorici ai produsului. Ca o observație generală, spre deosebire de alte tipuri de publicitate, argumentarea publicitară integrată folosește strategii
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
utilizate de creatorii clipului: autoturismul Dacia este prezentat dintr-o perspectivă determinată de context, pe un fond emoțional ce pune în valoare parametrii valorici ai produsului. Ca o observație generală, spre deosebire de alte tipuri de publicitate, argumentarea publicitară integrată folosește strategii persuasive mult mai rafinate. Același arhetip este deosebit de frecvent utilizat în reclamele care promovează produsele alimentare. Familia pune în valoare excelența particulară, unicitatea produsului (Nutella, cozonacul Boromir, margarina Rama, băuturile carbogazoase etc.). În cazul margarinei de bună calitate, de exemplu, produsul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a "cheii", sigura cheie care "poate deschide toate lumile" (W. von Humboldt), limba naturală. III.11. Hermeneutica metaforei jurnalistice Pornind de la analiza câtorva tipare de echivalență, putem identifica în "unitățile" metaforei jurnalistice, un limbaj al "informației" care însumează valori conceptuale, persuasive, fatice, stilistice etc. printr-un amestec propriu de registre stilistice, în măsură să deosebească metafora jurnalistică de metafora terapeutică, poetică și mai ales, de metafora conceptuală/ terminologică utilizată în limbajele specializate. În contextul larg al strategiilor și al mijloacelor lingvistice
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
etapa fixării termenului ca unitate denominativă selectată și normată, pentru un concept nou. În discursul jurnalistic, reconceptualizarea modelului coincide cu etapa fixării metaforei ca unitate informațională "înnobilată", stilizată. Noua unitate menține în funcție de natura "evenimentului", de context trăsăturile "explicativ", "descriptiv" "motivațional", "persuasiv", "cognitiv", "expresiv", menține "etichetarea subiectivă a unor evenimente, atitudini, persoane și, prin extensie, a conținutului întregului text" (Maria Cvasnîi Cătănescu, 2007). Trei sunt termenii utilizați în acest proces: "obiectul" informației media (domeniul-țintă, în termenii lui Lakoff), "obiectul" care transferă propriul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
intertextualitate internă" respectă principiile generale de organizare a metaforei conceptuale, teoretizate de reprezentanții cognitivismului (G. Lakoff and M. Johnson, 1980), cuprinzând doi termeni, conform structurii A este B ("Ea este cea care deține controlul acasă" = STĂPÂNA). III.11.2. Funcția persuasivă a metaforei jurnalistice Discursul jurnalistic a devenit în ultimele decenii un "spațiu" în care jurnalistul și receptorul se întâlnesc, într-un mod sau altul: primul - pentru a convinge, iar al doilea - pentru a lua în stăpânire selectiv, universul informațional, necesar
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
luptei, cercetarea își propune excerptarea metaforei nu atât sub raport informațional, cât din perspectiva funcției conative a limbajului, numită și funcție imperativ-persuasivă (R. Jakobson, 1963) sau funcție de apel (K. Buhler, 1934). Roman Jakobson aborda această funcție din perspectiva destinatarului. Caracteristica "persuasiv" a funcției conative este cu precădere cultivată în limbajul jurnalistic. Înțelegem prin funcția persuasivă capacitatea limbajului de a influența, în diferite grade - în cadrul procesului de cunoaștere/ informare - gândurile și conduita unui grup-țintă, a unor grupuri mari de oameni, într-un
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
funcției conative a limbajului, numită și funcție imperativ-persuasivă (R. Jakobson, 1963) sau funcție de apel (K. Buhler, 1934). Roman Jakobson aborda această funcție din perspectiva destinatarului. Caracteristica "persuasiv" a funcției conative este cu precădere cultivată în limbajul jurnalistic. Înțelegem prin funcția persuasivă capacitatea limbajului de a influența, în diferite grade - în cadrul procesului de cunoaștere/ informare - gândurile și conduita unui grup-țintă, a unor grupuri mari de oameni, într-un anumit moment. Dintr-o perspectivă strict lingvistică, funcția persuasiv-imperativă este marcată de persoana a
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
română. Sunt utilizate mărcile suprasegmentale ale enunțului centrat pe receptor, dintre care intonația exclamativă/ interogativă (Privește-l! De ce nu îl vizitezi?). Aici intervin însă și alți factori decât aceia de natură fonetico-fonologică și gramaticală. Două sunt nivelurile la care funcția persuasivă poate fi activată: la nivelul conținutului semantic al mesajului și la nivel cognitiv. Sunt dimensiuni consubstanțiale tipului de informație, subordonate obiectivelor presei și /sau jurnalistului, având implicații majore în retorica discursului și în comunicarea gazetărească: 1) factorul cognitiv. Funcția persuasivă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
persuasivă poate fi activată: la nivelul conținutului semantic al mesajului și la nivel cognitiv. Sunt dimensiuni consubstanțiale tipului de informație, subordonate obiectivelor presei și /sau jurnalistului, având implicații majore în retorica discursului și în comunicarea gazetărească: 1) factorul cognitiv. Funcția persuasivă sau de convingere nu ar fi posibilă în afara raționamentelor, a echivalențelor, altfel spus, a metaforei jurnalistice; 2) factorul semantic: limbajul însumează dimensiunea semantică a limbii, dar nu în toate situațiile această dimensiune se suprapune integral limbii. Metaforă-conflict și ambiguizare Nu
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
numea "mitului complotului", generat de instabilitatea climatului socio-politic. 2) "Contraatacul lui Ponta: "Mi-am trimis consilierii la Cotroceni să-l învețe pe Băsescu ce să spună la Bruxelles. Habar n-avea ce s-a negociat" (Gândul.info, noiembrie 2012). Metafora persuasivă funcționează ca marcator al atitudinii (contraofensivă) și al "relației" de opoziție dintre două personalități ale căror trăsături le obiectivează; opțiunea pentru idee este dublată ca și în exemplul de sub 1, de opțiunea pentru persoană (Boagiu/ Ponta; Ponta/Băsescu). Diferența este
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
2012). În aceeași sferă a "atitudinii" este menținut și mesajul titlului de sub 3, un exemplu de titlu de campanie. Imaginea "pozitivă" a politicianului este subtil nuanțată prin inserția sugestiei emoționale. Într-o manieră ușor disimulată, atenția este orientată spre ideea persuasivă a titlului: imaginea politicianului se suprapune/ se confundă cu "inima României". Metafora "inimă" asociată altor elemente ale subiectului este "deznodământul" care produce surpriza într-o microstructură de tip confesiv. Jurnalistul menține credibilitatea imaginii "pozitive" nu numai prin echivalențele date de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
mă ocup", "a distrus"), prin amstecul de stiluri, prin dihotomia "eu-el" obligă receptorul la implicare. Antroponimia dezambiguizează referentul. În functie de intenția asumată, titlul de campanie cuprinde două tipuri de mesaje, unul de informare, iar celălalt, derivat, întotdeauna de natură persuasivă. Prin mesajul de informare de sub exemplul 2 și de sub exemplul 3, omul politic își pune în valoare propria identitate, la nivelul contextului socio-politic, insistând pe valorile promovate, pe interese, dar mai ales pe acțiune. Mesajul persuasiv este focusat pe metafora
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
derivat, întotdeauna de natură persuasivă. Prin mesajul de informare de sub exemplul 2 și de sub exemplul 3, omul politic își pune în valoare propria identitate, la nivelul contextului socio-politic, insistând pe valorile promovate, pe interese, dar mai ales pe acțiune. Mesajul persuasiv este focusat pe metafora "inima României", echivalență folosită ca marcator emoțional al voinței politice, prin care se subminează poziția deținută de "Celalalt". 4) Băieții deștepți"au început contraatacul la Hidroelectrica" (Capital, octombrie 2012). În limbajul jurnalistic, textul este orientat de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
jurnalist-public în baza unei împletiri specifice a informației cu cunoașterea prin coparticipare. Este un tip de cunoaștere care implică din partea publicului-receptor identificarea mesajului informațional al unui text/ titlu și "participarea" la instaurarea de sensuri/ la identificarea referenților din mesajul derivat/ persuasiv. Nu în toate contextele "contraatac" contribuie la construirea unei imagini pozitive a persoanei publice, așa cum se poate deduce din exemplul de sub 4. Judecată din perspectiva raporturilor de sens care se stabilesc între "Băieții deștepți" și "au început contraatacul" echivalența metaforică
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]