1,114 matches
-
după instrumentele folosite: comunicare verbală; comunicare nonverbală; comunicare paraverbală; d. după direcția comunicării: comunicare unidirecționată (monolog adresat); comunicare bidirecționată (dialog). Toate aceste tipuri de comunicare se realizează cu succes dacă sunt prevenite blocajele în procesul transmiterii și receptării mesajelor. Factorii perturbatori care pot determina eșecul comunicării pot fi legați de fiecare dintre cele șase elemente ale comunicării: emițătorul nuși adecvează contextului situațional discursul sau comporta mentul/are dificultăți în exprimarea ideilor/are o dicție deficitară etc.; receptorul interpretează în mod eronat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
etc.); contextul situațional este inadecvat comunicării; referentul este indeter mi nat/confuz (este ignorată dimensiunea logică a referinței) etc. Factorii de bruiaj pot fi înlăturați prin efectul feedback. Rolul feedbackului este de a sem nala reacțiile receptorului și eventualii factori perturbatori, pentru ca emițătorul săși ajusteze/adecveze discursul. 2. TEXTUL. TIPURI DE TEXTE 2.1. Cuvântul și enunțul. Textul și contextul Cuvântul este un semn lingvistic convențional, este unitatea lingvistică minimală care asociază constant un semnificant și un semnificat (referent). Cuvântul se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ordonator al călătoriei inițiatice și al celor trei probe depășite. Tiparul narativ al basmului se concretizează într o serie de situațiitip, cu grad mare de stabilitate, devenite funcții. Suc ce siunea funcțiilor este canonică: situația inițială de echilibru; o situație perturbatoare (dorința neîmplinită, încălcarea interdicției, înșelăciunea, lipsa etc.); acțiunea de remediere a lipsei (călătoria, încercările, lupta); instituirea unui nou echilibru și recompensarea eroului (victoria, nunta împărătească). Caracterul tradițional al basmului este probat prin dezvoltarea unor motive literare tipice: cifra trei (trei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la polul opus, substimulează, poate și pentru că fundalul social obișnuiește copilul cu un volum și o diversitate a stimulilor greu de conciliat în cadrul unui mediu de învățare. Situația este redată foarte bine de Nicholas Carr care se referă la efectul perturbator al unei pagini web: "[...] internetul nu a fost construit de educatori pentru optimizarea învățării. El nu prezintă informații într-un mod echilibrat cu grijă, ci sub forma unei brambureli concentrat fragmentate. Prin proiect, netul este un sistem de perturbare, o
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
comunitate a unui individ; în funcție de context, sunt disponibile și alte măsuri discreționare precum limitarea accesului la banca sau fondurile ghildei, limitarea accesului la diverse canale de comunicații etc.). La polul opus, rezistența față de autoritate (de fapt față de orice element/individ perturbator) are iarași la dispoziție un instrument discreționar de blocare a comunicațiilor ignore (de multe ori dublată de o formulare verbala mai mult sau mai puțin politicos-acidă precum "Welcome to my ignore list"). În sfârșit, multe dintre jocurile multiplayer on-line pun
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
din urmă este legată mai ales de neliniștile privind performanța noastră, în mod paradoxal, cu cât dăm mai multă importanță acestor griji, cu atât mai scăzute vor fi performanțele noastre. Ascultarea activă ne ajută să lăsăm deoparte acest dialog intern perturbator, să participăm la ceea ce povestesc alții și să trăim sentimentele lor. Vom constata cu surprindere că atunci când ne concentrăm nu asupra noastră, ci asupra partenerilor de conversație, ne vin în minte mult mai ușor lucruri despre care putem discuta. Și
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
tip epidemiologic, dar nu se potrivește unei anchete sociologice care studiază în mod deosebit influența școlii și a organizării ei: trebuie un eșantion reprezentativ din fiecare unitate, care să nu lase deoparte clasele în care sunt grupate elementele cele mai perturbatoare sau, dimpotrivă, cele mai "liniștite". Există în statistică 21 un paradox celebru, paradoxul lui Simpson: un eșantion în care centrele (aici, școlile) sunt mai restrânse ca număr, dar cuprind un ansamblu mai mare de indivizi dă o imagine mai clară
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
noastre confirmă concepția care desemnează, cel puțin în școlile sensibile, un grup restrâns de elevi, de ordinul a 4-5% dintr-o școală, ca responsabil pentru dezordine și violență, ceea ce ar oferi un argument cu greutate politicilor de excludere și psihiatrizării perturbatorilor. Cum rezultatele noastre dovedesc totodată că factorii sociali sunt preponderenți, ele ar putea să alimenteze și ideea stigmatizantă a "claselor periculoase" sau să întărească o dezamăgire fatalistă. Or, dacă examinăm mai profund aceste rezultate, școală cu școală, putem conchide exact
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
rămâne modest (Gottfredson, 2003). Unul dintre studiile cele mai complete și mai ambițioase este cel realizat în 2003 de Sandra Jo Wilson, Mark W. Lipsey și James H. Derzon pentru a măsura efectele programelor utilizate pentru diminuarea comportamentelor agresive și perturbatoare în școală. Această lucrare a compilat și tratat două sute douăzeci și unu de studii eligibile după criteriile științifice prezentate mai sus, studii care cuprinseseră aproximativ cincizeci de mii de indivizi, repartizați în cinci sute douăzeci și două de grupuri experimentale sau de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
autorilor, există o evidență încurajatoare în programele studiate: "Diferența medie între pre-teste și post-teste pentru grupurile de intervenție și grupurile de control din toate programele de demonstrație produce o estimare de 0,25 pentru dimensiunea efectului asupra comportamentului agresiv și perturbator. O putem traduce în termeni mai concreți convertind-o în reducerea procentajului pentru nivelurile-tip de comportament agresiv în școală. Cum a revelat studiul asupra comportamentelor riscante ale tinerilor în 1999, 14,2% dintre elevi declară că s-au implicat
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a elevului. Metodele de examinare orală au și o serie de limite, mai semnificative fiind următoarele: se examinează mai puțini elevi pe unitatea de timp; se examinează o cantitate mică din materia pe care elevii trebuie să o asimileze; factorii perturbatori pot avea un impact semnificativ; examinatorul este mult mai exigent la începutul activității și mai indulgent spre sfârșitul ei; se creează dificultăți elevilor introvertiți și celor care au un echilibru emoțional precar. Probele scrise se pot concretiza în mai multe
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Benza Aurel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1136]
-
să presupunem că visele tulbură somnul și îi afectează calitatea. Cu toate acestea, lucrurile stau cu totul altfel, deoarece visul chiar îl protejează pe cel care doarme, după cum explică Freud: departe de a fi, după cum i se reproșează, un factor perturbator al somnului, visul este ocrotitorul acestuia, pe care îl apără de ceea ce ar putea să îl tulbure. Atunci când credem că, dacă nu am fi visat, am fi dormit mai bine, greșim; în realitate, fără ajutorul visului, nu am mai dormi
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
urmează activității mușchilor implicați în execuția mișcărilor voluntare. De fapt, mișcările voluntare și posturile de la care se pornește sunt integrate în structura motrică. In aceste condiții, în corp iau naștere unele forțe de inerție care echilibrează, la momentul potrivit, forțele perturbatoare, asigurând starea de echilibru postural. 5.3.4. Gestul motric După Pease (1995), gesturile reprezintă elemente ale unei comunicări paralingvistice. De fapt, este vorba de limbajul trupului, bazat pe gesturi care traduc unele gânduri, unele atitudini care, deși nu sunt
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
datat în general la câteva decenii după exod) stabilirii în Canaan (țara făgăduită de Dumnezeul lui Israel patriarhilor), eveniment descris ca o cucerire manu militari, chiar dacă întotdeauna cu ajutor divin (după cum povestește Cartea lui Iosue), intră în joc un element perturbator: contactul cu populațiile politeiste ale țării (după cum vom vedea în Cap. 2), teoretic expulzate (Dt 7,1 ș.u.; 17 ș.u.) sau reduse la sclavie. Prin lingușirile lor acestea ar fi reușit nu de puține ori să-i seducă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de Babylone et de la Rome impériale". Până și retrasă într-o mănăstire, ducesa de Langeais rămâne Pariziana în toate pornirile 138. Michel Butor delimitează la Balzac, pe de o parte, femei stabilizatoare, virtuoase și măritate, pe de altă parte, femei perturbatoare, fascinante, irezistibile. Numărul femeilor virtuoase, după Balzac, este egal cu cel al criminalelor. Și la Flaubert vom găsi, în tradiția lui Balzac, un studiu al moravurilor provinciale Madame Bovary și un studiu al moravurilor pariziene L'Éducation sentimentale. În ambele
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
câteva cazuri și anume: 1.dacă forța de difuzie poate fi neglijată în comparație cu forța exterioară FK are loc fenomenul de sedimentare; 2.dacă predomină forța de difuziune asupra forțelor exterioare, femomenul se numește difuzie; 3.în cazul în care forța perturbatoare exterioară FK este de același ordin de mărime cu gradientul de potențial chimic, se stabilește echilibrul de sedimentare difuzie. Legile fundamentale de difuzie, sedimentare și a echilibrului de sedimentare-difuzie, pot fi obținute cuplând ecuația (2) cu ecuația de continuitate sau
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
în timp ce mecanismul asfixic, fie aerob, fie anaerob, nu implică moartea. Asfixia ca rezultat, ca și fermentația ca mecanism, presupune și apariția acidului lactic. Perturbarea de tip asfixic, anoxic sau aerob, determină inhibarea ef. Pasteur și apariția lactatului. Atunci când dispare factorul perturbator și o perioadă necesară utilizării lactatului, reglajul nivelului energetic se reia normal și se restabilește ef. Pasteur la nivel celular. În condiții standard, într-un mediu extracelular adecvat, viteza metabolismului poate fi determinată și evaluată prin determinarea consumului de oxigen
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
profesori, mai ales pe cei debutanți: partener al elevului evaluator, expert manager, psiholog evaluator etc. În aceste circumstanțe, profesorul trebuie să fie capabil să evalueze corect fiecare rol, să identifice și să adapteze modalități de rezolvare plecând de la elevi, factori perturbatori și context, ajungând la ideea de intervenție educațională în funcție de situație. Având în vedere scopul facilitării învățării, rezonanța afectivă și motivațională a elevilor, trezirea conștiinței și implicării acestora, eficacitatea semiozei didactice este dată de armonia dintre substratul rațional, tematic și performativ
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a putea ilustra anumite nuanțe ale emoțiilor, sentimentelor, atitudinilor poate apela și la sunetele grave sau înalte. Înălțimea și timbrul vocii profesorului sunt parametrii paraverbali care influențează gradul de receptare și concentrare a atenției elevilor pe parcursul lecției. • Rolul facilitator sau perturbator al intensității și tonului vocii. Fondul energetic al profesorului și trăsăturile sale de personalitate (răbdarea, fermitatea, autoritatea, calmul, încrederea în sine) se pot exprima prin intensitatea vocii (puternică, medie, slabă). Astfel, o voce puternică și sonoră denotă energie, siguranță de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o morișcă; • mișcarea lentă a brațelor care imită zborul unui fluture. Următoarele obiective sunt îndeplinite prin utilizarea reglatorilor de către profesor în vederea obținerii comportamentului de atenție: • stoparea comportamentelor indezirabile într-un mod simplu, elegant și rapid; • micșorarea conflictului generat de comportamentele perturbatoare ale elevilor; • pierderea poziției centrale de către elevul indisciplinat, poziție dorită uneori de acesta; • desfășurarea comunicării didactice fără ca reglatorii să se suprapună sau să o întrerupă. Din perspectiva elevului, reglatorii îndeplinesc în comunicarea didactică următoarele roluri: a) semnalează neînțelegerile avertizându-l
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
păstrând astfel distanța față de elevi; - încrucișează mâinile în timpul clarificării semnificațiilor cuvintelor. c) perturbă atenția elevilor: - se deplasează mult în timpul comunicării didactice; - îndreaptă degetul arătător frecvent spre elev; - manipulează un instrument de scris insistent în timpul clarificării semnificațiilor cuvintelor; - utilizează gesturi personale perturbatoare. - bate cu palma/cu creionul în catedră sau bate din picior. d) induc atitudinea de inhibare și de anxietate elevilor: - indică elevul ales cu degetul arătător sau cu un instrument de scris; - își încruntă sprâncenele. e) denotă oboseala și descurajarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și posturii Elevul indisciplinat - are un comportament de ,,bufon" al clasei, care pare să nu-l deranjeze; - vorbește și se mișcă mult în timpul lecției, perturbând climatul educațional; - este agitat, irascibil și zgomotos; - de cele mai multe ori, nu prevede consecințele comportamentului său perturbator; - se întoarce frecvent la colegii din spatele băncii sale; Elevul dominator - îi este greu să se supună cerințelor școlii; - vorbește cel mai mult într-un grup și este convins că are întotdeauna dreptate; - nu suportă criticile; - vrea să răspundă numai el
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
celuilalt profesor, dar În sens opus. Demersul său interpretativ pornește de la o prejudecată generală de genul Președintele nu dorește altceva decât binele poporului său. Pe acest fundal, concluziile sunt, de asemenea, previzibile. Este prejudecata un factor util, pozitiv, sau unul perturbator, negativ (o povară) pentru actul de interpretare? Menționez câteva dintre definițiile prejudecății: DEX: “o părere, idee preconcepută (și adesea eronată) pe care și-o face cineva asupra unui lucru, adoptată, de obicei, fără cunoașterea directă a faptelor”. Webster: 1) “o
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Acceptând aceste premise, se pare că în condițiile nevoii de stroke-uri, de semne de recunoaștere, în lipsa celor pozitive (premiale), mulți oameni sunt nevoiți (sau se văd nevoiți) să caute aproape inconștient (ca și când "le-ar prefera") stroke-uri negative (punitive, dezorganizatoare și perturbatoare). Din păcate, în multe structuri organizaționale predomină dacă nu indiferența atunci stroke-urile negative. Fie că sunt conducători sau subordonați, colegi sau colaboratori, soți, frați/ rude, părinți sau fii/fiice, mulți indivizi nu-și cultivă tendința de a-și transmite semne
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
au știut niciodată ce înseamnă sau ce ar putea însemna așa ceva. Ea este resimțită ca un disconfort; mai precis, ca "o senzație puternică și stânjenitoare de a fi în centrul atenției" (Brillon, 2010, p. 47). Rușinea ne informează despre efectul perturbator al unei întâlniri sociale asupra persoanei noastre. Ea este un sentiment neplăcut de inferioritate, de lipsă de demnitate sau de scădere în ochii celorlalți. Sentimentul de a nu fi ca ceilalți precizează Fr. Lelord și Ch. André (2003) este o
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]