2,222 matches
-
rostit ultimul cuvânt - / ecou râșnit de suferință/cel ce te topește în lumi pierdute.../ sângerezi în vers plângând, / pe umerii inimii mele/vulcan de lacrimi - turmă de frunze / sărutând fâlfâitul fluturilor,/fredonând în respirație de sânge/zbaterile de aripă ale pescărușilor.../ ai rostit ultimul cuvânt:/ auzi cum urlă ploaia, auzi?...” (ultimul cuvânt...) Expresia "nimic nu se pierde ci totul se transformă" și-a găsit un loc important în întreaga scriere a poetului George CĂLIN. Adesea, cum o demonstrează și versurile sale
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
începe să caute prin nisip.) Am uitat locul. (Caută.) S-au rătăcit! (Caută.) O să le găsesc! Trebuie! (Caută.) Când am venit pe litoral căutam ceva. Nu știam ce căutam, dar căutam. Inițial am crezut că o să alerg în căutarea unui pescăruș rătăcit pe plajă la apusul soarelei. Pescărușul a venit la picioarele mele, m-a privit o clipă în ochi, pe urmă a zburat. S-a oprit pe coama unui val și-a furat un pește. Cu prada mării în cioc
ÎN CĂUTAREA ULTIMULUI ELEMENT de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379305_a_380634]
-
locul. (Caută.) S-au rătăcit! (Caută.) O să le găsesc! Trebuie! (Caută.) Când am venit pe litoral căutam ceva. Nu știam ce căutam, dar căutam. Inițial am crezut că o să alerg în căutarea unui pescăruș rătăcit pe plajă la apusul soarelei. Pescărușul a venit la picioarele mele, m-a privit o clipă în ochi, pe urmă a zburat. S-a oprit pe coama unui val și-a furat un pește. Cu prada mării în cioc s-a înălțat în văzduh. (Caută în
ÎN CĂUTAREA ULTIMULUI ELEMENT de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379305_a_380634]
-
picioarele mele, m-a privit o clipă în ochi, pe urmă a zburat. S-a oprit pe coama unui val și-a furat un pește. Cu prada mării în cioc s-a înălțat în văzduh. (Caută în nisip.) Nu căutam pescărușul. Altceva căutam, dar nu înțelegeam ce. M-am lăsat ademenită de sunetul apei și am plutit într-o zi pe valuri. Era așa de plăcut! Eram asemenea unei corăbii ce descoperea pentru prima dată leagănul din brațele apei. Totuși, nu
ÎN CĂUTAREA ULTIMULUI ELEMENT de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379305_a_380634]
-
aveam deja unul? Au trecut anii și eu m-am obișnuit cu noul meu nume. Acum nici nu-l mai cunosc pe cel vechi. Se ridică și se plimbă.) Dar căutam ceva. Căutam scoici? Căutam marea ascunsă în cochilie? Căutam pescăruși? Căutam flori sau cărți? Căutam apusul de soare pe malul mării? De fapt ce căutam? Nu știu. Am obosit căutând. (Se așează în genunchi pe malul mării.) Căutarea aceasta mi-a adâncit golul din suflet. E atâta amărăciune acolo, atâtea
ÎN CĂUTAREA ULTIMULUI ELEMENT de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379305_a_380634]
-
aruncat sticla în mare. Mi-a spus cineva că marea are legătură cu alte lumi. Mama, ea a plecat departe. Credeam că marea îi va duce scrisoarea mea, dar apa s-a încăpățânat și mi-a returnat-o disprețuitor. (Un pescăruș se apropie de Roza. Se uită la ea.) Ce ochi de foc are pescărușul! Ce ascunzi pasăre a mării? Ochii tăi mă ard. Și tu cauți dragostea, focul acela sfânt ce îți răcorește toate simțurile? Se apropie de pescăruș în
ÎN CĂUTAREA ULTIMULUI ELEMENT de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379305_a_380634]
-
lumi. Mama, ea a plecat departe. Credeam că marea îi va duce scrisoarea mea, dar apa s-a încăpățânat și mi-a returnat-o disprețuitor. (Un pescăruș se apropie de Roza. Se uită la ea.) Ce ochi de foc are pescărușul! Ce ascunzi pasăre a mării? Ochii tăi mă ard. Și tu cauți dragostea, focul acela sfânt ce îți răcorește toate simțurile? Se apropie de pescăruș în genunchi, dar acesta zboară.) Pasăre lașă! Ți-e teamă de jăraticul ce pârjolește suflete
ÎN CĂUTAREA ULTIMULUI ELEMENT de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379305_a_380634]
-
Un pescăruș se apropie de Roza. Se uită la ea.) Ce ochi de foc are pescărușul! Ce ascunzi pasăre a mării? Ochii tăi mă ard. Și tu cauți dragostea, focul acela sfânt ce îți răcorește toate simțurile? Se apropie de pescăruș în genunchi, dar acesta zboară.) Pasăre lașă! Ți-e teamă de jăraticul ce pârjolește suflete. (Se ridică. Se plimbă.) Pescăruși, scoici, flori, vânt, nisip, soare, cărți, mare, Doamne, ce de elemente! Dar dragostea, dragostea le îmbracă pe toate. Ea te
ÎN CĂUTAREA ULTIMULUI ELEMENT de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379305_a_380634]
-
mării? Ochii tăi mă ard. Și tu cauți dragostea, focul acela sfânt ce îți răcorește toate simțurile? Se apropie de pescăruș în genunchi, dar acesta zboară.) Pasăre lașă! Ți-e teamă de jăraticul ce pârjolește suflete. (Se ridică. Se plimbă.) Pescăruși, scoici, flori, vânt, nisip, soare, cărți, mare, Doamne, ce de elemente! Dar dragostea, dragostea le îmbracă pe toate. Ea te liniștește. te adoarme, îți sărută ochii, îți mângâie fruntea și te deșteaptă. Ea te poartă pe culmi înverzite și îți
ÎN CĂUTAREA ULTIMULUI ELEMENT de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379305_a_380634]
-
-n ochii mei Lumina lină-mi cântă romanțele cu tei. Se vor topi zăpezile și noi ne vom topi, Iubirea ne va naște la fel ca-nprima zi. Se va topi și dorul, vâslind-n depărtare, Vom răsări din nou, un pescăruș pe mare. Se vor topi și munții de dorul care arde, Vor fumega imperii pierdute în arcade. Ne vom găsi în cer, cu heruvimi-n zbor, Vom cere dezlegare de moarte și de dor. Ne va chema din nou iubirea
REMEMBER de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379442_a_380771]
-
Acasă > Poeme > Emoție > ADES Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2319 din 07 mai 2017 Toate Articolele Autorului Ades ai stat de veghe La margine de ape; Te-au sărutat, în noapte, Un val și-un pescăruș. Nisipul ți-a fost patul Și-un lotus, pernă moale, Iar vântul și răcoarea Te-au învelit în puf. Ai fost ținut în brațe, De moliciunea apei; Că o femeie tandra, Te-a mângâiat pe trup. Ți-a picurat, gingașa
ADES de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379450_a_380779]
-
Autor: Cristiana Iliuță Publicat în: Ediția nr. 2327 din 15 mai 2017 Toate Articolele Autorului Coboară amurgul sărutând pământul, Într-un hotar de gand mi-e prins cuvântul, Pământul tremura prin frunze,scuturând Arama,vioară vântului se-aude-acum plângând. Țipat de pescăruși îmi este acum gândul, În zborul lor ma-nalt și eu cu vântul Și vreau să plâng,să cânt,apoi să tac Până ce stelele mi se scufunda-n lac. Nu poți să treci al inimii hotar, Nu vei putea,tu
DULCE-AMAR de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379480_a_380809]
-
publicat în Ediția nr. 1471 din 10 ianuarie 2015. Ursit pe veșnicie? Captivă? Nici nu știu! Mă tulbură adâncul în care-mi locuiești, Iubesc dumnezeiește! Mi-e cerul azuriu, Mă saracești de lacrimi, când uiți să îmi zâmbești. În zbateri pescărușii de dor au ostenit, Dar îngeri de mătase le vor nunti lumină. De-ți sunt, de mi-ai rămas refren împătimit, Iubirea n-o va cerne nici veacul ce-o să vină. Visez prin ochii tăi la timpuri ce-au trecut
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
Ne-ncercănăm voit și-aprindem felinare, ... Citește mai mult Ursit pe veșnicie? Captivă? Nici nu știu!Mă tulbură adâncul în care-mi locuiești,Iubesc dumnezeiește! Mi-e cerul azuriu,Mă saracești de lacrimi, când uiți să îmi zâmbești.În zbateri pescărușii de dor au ostenit,Dar îngeri de mătase le vor nunti lumină.De-ți sunt, de mi-ai rămas refren împătimit,Iubirea n-o va cerne nici veacul ce-o să vină.Visez prin ochii tăi la timpuri ce-au trecut
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
Ca o cădere simplă-n libertate. Să-mi dai să beau din pumnul tău avânt Să cresc în mine puiul de cuvânt Să-l slobod peste zări în dimineață Ca o trezire-a gândului la viață Să mă iubești ca pescărușul marea Să te ador ca ochii depărtarea Să mă aștepți pe-o aripă de vânt Ca o-nălțare pură prin cuvânt! Să-ți fiu și eu din ce-s atât cât pot Iubirilor un pui de Herodot Să te păstrez
FREAMĂT DE IUBIRE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379573_a_380902]
-
-l lași a-nflori... Să nu ceri împrumut ce nu poți dărui! ¤¤¤¤ La margine de viață Lunatic dans în muguri de alun Când ochii tăi mirați îngână Luna, În lacrima unui blestem nebun O șoaptă stinge stele câte una. Tăcuții pescăruși sărută valul. Un verde dor vestește primăvara. O doină murmură-ntristat cavalul Căci trenul tău a rătăcit iar gara. Își râde peste umbre-o dimineață C-am pus la vise poante de cuvânt Și te aștept în margine de viață
LĂSÂND IUBIREA SĂ CUVÂNTE... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379577_a_380906]
-
și cu noi pe-o singură cărare. Când m-ai îmbrățișat, tot cerul a plecat spre lumea lui, iar florile pictate pe rochița ta au plâns lăsând culori de vis iubirii noastre, fără orizont, clădită parcă-n țara nimănui de pescărușii viselor, care ne-au dus la porți de Paradis. Tu m-ai privit ca pe-un necunoscut și-am înțeles că e târziu, Făcliile din noapte-au suspinat, stingându-se ușor ca valul ce ascundea tăcut, sub lacrimă, nuanțele de
NECUNOSCUTUL de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381097_a_382426]
-
Acasa > Poezie > Delectare > CÂT TE IUBESC... Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1926 din 09 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Cât te iubesc, febrilă, o știe însăși marea, Sub pura, diafana perdea de pescăruși, Lumina-n curcubeul ce frânge depărtarea Și florile plăpânde pe sobri, reci scoruși. Ne-am fost promiși pe viață din timpuri depărtate, Când răsăritul încă nu se-oglindea pe cer, Iar stelele de gheață oftau, îndurerate, Ca martore-n crearea
CÂT TE IUBESC... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381119_a_382448]
-
Autor: Steluța Crăciun Publicat în: Ediția nr. 1925 din 08 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului BALCIC Coboară muntele prin chiparoși Împiedicând cu grohotișul zarea Se-nclină trandafirii să-i miroși: La Balcic, muntele sărută marea. Coloanele își răsucesc volute, Un pescăruș înalță zbor cochet Se-odihnesc valurile, pe tăcute, În umbra unui turn de minaret. Pietrele vechi strecoară o cascadă Pe trepte tăinuind povești de mult, Despre-o regină ce-a lăsat dovadă În sipet, tot al inimii tumult. Mai jos
BALCIC de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381257_a_382586]
-
de sete și de soarele mării, găsindu-și fericirea, pe uscat, e alta, în brațe firave, sau țări, de femei iubarețe, purtând pălării de vară, cu boruri, ce se ondulează, după vântul pornit, mereu dinspre largul mării, aducând cu el, pescăruși obraznici și frumoși, albi, cenușii, gălăgioși, păsări cu aripi suple, rotindu-se în zborul, ce-anunță mereu o-ndelungă căutare... așa cum, în gând, o fac și eu, te caut și te găsesc, doar în sufletul meu și printre toate cele
ESPLANADA AMINTIRILOR MELE de COSTI POP în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381339_a_382668]
-
te găsesc, doar în sufletul meu și printre toate cele, pe esplanada amintirilor mele, unde te plimbi, în albă rochie de în. E-o ie românească, frumoasa că ține, contrast de vis, cu păru-ți negru, purtat de vânt, ce pescăruși aduce și rândunici de mare, primii, văzut-am, de nu ești atent, mâncarea-ți fură, cum ți-am furat și eu, sărutul de prima oară, emoții ce s-au scurs, că apele la moară, secate, de tristețea ce m-a
ESPLANADA AMINTIRILOR MELE de COSTI POP în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381339_a_382668]
-
18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Sentiment cu vedere la mare Insinuând ceva despre-o plecare, (Fără bagaje, totul e în pripă) Mi-aduce vântul, șoltic, pe-o aripă Miros perfid, de alge și de sare. Și parcă dau și pescărușii semn, Muindu-și aripi albe-n spuma mării, Plutind înalt în vraja depărtării Ca o chemare-n larg și un îndemn. Se zbat valuri foșnind în așteptare, Scoțând ades la maluri, pe nisip, Un sentiment, un zâmbet sau un chip
SENTIMENT CU VEDERE LA MARE de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381384_a_382713]
-
-n stropi alene din înaltul văzduhului căldura la zenit. Val după val își susură chemarea prin spuma transparentă lângă mal, țin zeii sfat de taină lângă marea schimbând culori, ca piatra de opal. Cu spuma-n aripi, stingând asfințitul, săgeată pescăruși spărgând tăcerea, iar Afrodita-n val și-admiră chipul orbind cu albul trupului vederea. Nesățioși și muritorii își scaldă privirea, cu instinctele la pândă pe necuprinsa pânză-a mării caldă, ce țărmul cu dorințe îl inundă. Matrozi bărboși ce stau
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
izbucnit,picură-n stropi alene din înaltul văzduhului căldura la zenit.Val după val își susură chemareaprin spuma transparentă lângă mal,țin zeii sfat de taină lângă mareaschimbând culori, ca piatra de opal.Cu spuma-n aripi, stingând asfințitul,săgeată pescăruși spărgând tăcerea,iar Afrodita-n val și-admiră chipulorbind cu albul trupului vederea.Nesățioși și muritorii își scaldăprivirea, cu instinctele la pândăpe necuprinsa pânză-a mării caldă,ce țărmul cu dorințe îl inundă.Matrozi bărboși ce stau în carturi strajăîși
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
nr. 1935 din 18 aprilie 2016. Sentiment cu vedere la mare Insinuând ceva despre-o plecare, (Fără bagaje, totul e în pripă) Mi-aduce vântul, șoltic, pe-o aripă Miros perfid, de alge și de sare. Și parcă dau și pescărușii semn, Muindu-și aripi albe-n spuma mării, Plutind înalt în vraja depărtării Ca o chemare-n larg și un îndemn. Se zbat valuri foșnind în așteptare, Scoțând ades la maluri, pe nisip, Un sentiment, un zâmbet sau un chip
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]