1,003 matches
-
creșterea animalelor, care pășteau în zonele de deal și de munte sau pe pășunile obștești ale moșiilor. Odată cu creșterea cererii pe piețele Occidentului aflate în curs de industrializare, lucrurile s-au schimbat treptat. După 1870, nu mai era disponibil nici un petec de pămînt necultivat, iar terenurile trecuseră în mare parte în mîinile particularilor. Suprafața cultivată cu grîne s-a dublat între 1860 și 1900, ulterior creșterea animalelor înregistrînd o cădere bruscă. Grîul și porumbul asigurau 80% din cerealele cultivate, aproximativ jumătate
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
presteze corvezi, putînd fi proprietarii caselor și grădinilor lor sau trăind în satele puse la dipoziție de moșier. O parte din ei își închiriau pămîntul și plăteau în bani sau în natură. Erau și muncitori agricoli care nu aveau nici un petec de pămînt. Înainte de 1914, chitlîkurile erau pe cale de desființare, suprafețe mai mari trecînd în mîinile țăranilor. În plus, existaseră întotdeauna țărani liberi, mulți dintre ei musulmani de origine turcă, albaneză sau slavă, care aveau propriile lor gospodării. Colonizarea refugiaților musulmani
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și a redus tarifele la uneltele agricole și la alte articole cerute în mediul rural. Aceste acțiuni au îmbunătățit cu adevărat situația clasei căreia îi erau destinate, deși aceea a țăranilor cu proprietăți foarte mici sau a celor fără nici un petec de pămînt a rămas neschimbată. O schimbare radicală s-a produs și în politica industrială. Investițiile străine erau acum binevenite. Restricțiile referitoare la procentajul acestora și la naționalitatea directorilor au fost înlăturate, dar au fost menținute limitele privind persoanele care
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și la țară. Iar cochetăria își menține privilegiile. Din cauza restricțiilor impuse de război, mărfuri extrem de uzuale, cum ar fi de pildă textilele, dispar din magazine. Însă femeile dau dovadă de o ingeniozitate pe măsură pentru a salva aparențele. Dintr-un petec de material și ceva lemn, plută sau mucava, își confecționează haine, pălării și pantofi. Pentru a înlocui ciorapii, unele dintre ele își fac desene pe picior. În ciuda tuturor acestor lucruri, atmosfera generală rămâne una dominată de culpabilizare și inhibiție. Tabuurile
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
întreaga mistică occidentală. Perceput nu din prisma structurii sale doctrinare, ci a dominantelor sale spirituale, luteranismul rămâne "prețul unui păcat specific al Apusului, la care privim cu tristețea cu care se privesc toate rupturile, mai ales când îi suportăm prețul petecelor". Analiza lucidă și profundă a lui Mircea Vulcănescu cu privire la raportul dintre luteranism și catolicism reprezintă o secvență importantă a demersului elitei intelectuale interbelice, îndeosebi a celei criterioniste, de arheologie confesională, atât de necesară înțelegerii realității spirituale, asigurând premisele unui dialog
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
1974 poetul scoate volumul "Cele ce sunt", în care se distinge simbolul clepsidrei; aceasta lasă să se furișeze treptat și egal "negrăitele dovezi ale vremii" și sugerează răbdarea obositoare inerentă decantării în expresie a sentimentelor și meditațiilor. Apare și umbra, "petecul de noapte", cum o numea Tudor Arghezi, în care ne cufundăm periodic până la dispariția finala. Umbra trece tremurând, se lungește în drum, ne cutremură somnul și visele, este roaba din naștere, lepădată de Domnul, ne încercuie vârstă cu vârstă. Visul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în Botoșani, la 14 noiembrie 1948, în vîrstă de 76 ani71. Din depoziția sa, se vede bine intenția de a considera Ipoteștiul o simplă continuare a satului Cucorăni, însă distanța de 5 km dintre aceste două sate, fiind acoperită cu petece de pădure, pe un teren accidentat, nu admite numele de satul Ipotești-Cucorăni. Sunt două sate, înființate de secole, pe moșii diferite și n-au putut avea, amîndouă, o singură toloacă, mai ales că între ele a mai fost o moșie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
altul în viață și literatură, ea a refuzat constant și a rămas ea însăși până la sfârșit. Ca și Hadrian, voia să nu fie uitată pentru operele ei, să nu dispară din memorie, așa că a avut mare grijă să păstreze orice petec de hârtie, orice notă, scrisoare primită sau trimisă de ea. Scrisese cele mai bune opere târziu în viață, după ce le-a lăsat să se coacă mulți ani, chiar decenii. Prima ei operă importantă i-a apărut când avea aproape 50
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
bici. Și această mizerie, acest noroi care mustește peste tot de cum dă ploaia, făcînd caldarîmurile alunecoase, adevărate capcane ale morții. Și gunoaiele care putrezesc prin canale și pe la colțuri, mirosul de putrezicine și de urină pe care cel mai mic petec de soare îl fac de nesuportat. Și această apă murdară ce se scurge din burlane, aruncată de pe la geamuri, șiroiește pe scări și umple canalele. Și certurile și bîrfele de pe la ferestre. Și neveste arțăgoase care se ceartă de la vreo varză sau
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de cît erau frecate de trăgătoarea șeii și ciorapii albaștri căzuți peste papuci. (p 4) Hamul animalului era legat cu fel de fel de sfori; hainele cavalerului erau și ele cusute cu fire de ață neagră și roșie, la întîmplare; petece de toate culorile, pete de toate formele, pînză ruptă în fîșii, piele năclăită, bălegar uscat amestecat cu praf abia așezat, frînghii ce atîrnau, zdrențe de o mizerie lucie, jeg pe om, rîie pe animal, unul puțind și asudînd, celălalt piele
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cap pălărie de pînză armătură șolduri mantou trăgătoarea hamului burtă pantaloni genunchi ciorapi gambe papuci În ultima frază, este interesant de arătat paralela atributelor fiecărui "actor": Pentru mîrțoagă: Pentru cavaler: sfoară ham ață roșie sau neagră pete de toate formele petece de toate culorile piele năclăită pînză deșirată bălegar uscat praf abia așezat funii care atîrnă zdrențe de o mizerie lucie rîie jeg piele și os și abia suflînd puțind și asudînd tremurînd cu biciul său Ultima izotopie este argumentativă: întreaga
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Auray. Semnalăm în special cele două COMPARAȚII atribuite cavalerului: ghemuit ca o maimuță, ridat și uscat ca o stafidă, cîteva PROPRIETĂȚI ale mîrțoagei: cu picioarele împleticite, slăbănoagă și, în final, atributele celor doi "actori", în cea de-a doua parte: petece, pete, zdrențe, bălegar, praf, jeg, rîie etc. 1. Cu toate că nivelul lexical este important în textul descriptiv, exercițiile ce corespund conținutului părții precedente vor fi orientate mai degrabă spre macro-operațiile de aranjare a descriptivului în text decît asupra punctelor micro-structurale (nominalizare
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
v-am săcelat astăzi, faceți otrocol prin cele mâțe și dați la om ca câinii prin băț. Ăra! d-apoi aveți la știință că vă prea întreceți cu dedeochiul! Acuș iau varga din coardă și vă croiesc de vă merg petecele! -Ia lasă-i și tu, măi nevastă, lasă-i, că se bucură și ei de venirea mea, zicea tata, dându-ne huța. Ce le pasă? Lemne la trunchi sunt; slănină și făină în pod este de-a volna; brânză în
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
-l mai primi de loc. Poate cu timpul să-mi treacă acea adîncă și neagră părere de rău, pe care tu n-o înțelegeai pîn-acum..." (24 februarie). "Precum era de prevăzut, mirosul de capră rîioasă trebuia să-și dea în petec și s-arate canalia netrebnică în toată urîciunea ei morală și fizică. Dar, în adevăr, să-l dăm dracului! Nici să-mi mai pomenești ceva despre el în vro scrisoare a ta." (25 februarie). Acestea sînt, esențializate, opiniile Poetului despre
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
comunist este „unchiul din Mexic”, ruda în străinătate pentru care ar putea fi arestat doctorul Paveliu, lucru pe care acesta îl sugerează întinzând patetic mâinile ca pentru a i se pune cătușe. În schimb, personajele adunate pentru câteva ore în petecul de lume dintre munte, lac și calea ferată sunt toate marcate de radiația roșie izvorând dintr-un centru invizibil. Ceea ce face din Reconstituirea un remarcabil film anti- sistem este modul în care Pintilie creează tensiunea, apăsarea absurdului, disconfortul moral - nu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Pe când era bunica fată mare. La Craiova, se pare, a scris drama Sub coasa morții. Reintrarea în literatură se produce totuși printr-o amplă nuvelă, intitulată Vinul de viață lungă (1931), urmată de romanele Fecior de slugă (1932), Pentr-un petec de negreață (1934, devenit la ediția a treia Andrei Vaia) și Nea Nae (1935). Fragmente dintr-un „roman dialogat”, Otrava, și dintr-un alt roman, Pe drumul noului Damasc, apar în presă în 1935 și, respectiv, în 1937. Publicistul C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
sale de gazetar, aglomerând comentariile publicistice pe marginea unor aspecte, întâmplări, personalități reale, iar, pe de altă parte, se complace în descrierea unor scene de orgie, adesea fără vreo motivație epică. Aceste cusururi sunt și mai evidente în Pentr-un petec de negreață și Nea Nae. Într-o măsură, Andrei Vaia, eroul celui dintâi roman, este înrudit cu Nelu Azan. Războiul îl conduce și pe el spre socialiști mai întâi, apoi spre național-țărăniști, pe care îi slujește ca ziarist și agent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
de cântec bătrânesc, păstrat tot timpul la o nobilă altitudine. PERPESSICIUS SCRIERI: Copil din flori, București, 1898; Poet-poetă, pref. Grigore Pișculescu, București, 1898; Spre Roma, București, 1911; Vinul de viață lungă, București, 1931; Fecior de slugă, București, [1932]; Pentr-un petec de negreață, București, [1934]; ed. 3 (Andrei Vaia), București, 1936; Nea Nae, București, [1935]; Pamflete antidinastice, București, 1949; Pamflete și articole. „Vinul de viață lungă” și alte scrieri, îngr. Aurelia Bârlă, pref. Matei Călinescu, București, 1960; Scrieri, I-II, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
Fecior de slugă”, „Calendarul”, 1932, 306; C. Panaitescu, Un roman al lui N.D. Cocea, FCL, 1933, 610; Octav Șuluțiu, Cronica literară, „Axa”, 1933, 13; Sebastian, Eseuri, 302-305; Romulus Demetreanu, Pe marginea câtorva romane, PLI, 1934, 1; M. Sevastos, „Pentr-un petec de negreață”, ALA, 1934, 715; G. Călinescu, „Nea Nae”, 1935, 750; C. Gerota, N. D. Cocea, CL, 1934, 6, 1935, 3-5; Ieronim Șerbu, N. D. Cocea, „Nea Nae”, VL, 1935, 169; Al. A. Philippide, „Nea Nae”, CLI, 1935, 23; Petru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
voievod” Un caz cu totul interesant este acela al lui Alexandru Vlahuță. Este cunoscută relatarea sa despre Eminescu în aceleași condiții de sanatoriu: „...Adusei vorba despre poezii. Atunci, cu o bucurie de creator copilărește arătată, scoase din buzunarul paltonului un petec de hârtie și, așezânduse pe scaun, începu să citească...un șir lung de strofe, de o sonoritate și de un efect ritmic fermecător. Pe acel petec de hârtire erau scrise decât două vorbe: gloriosul voievod. El improviza. Am ascultat, uimit
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
poezii. Atunci, cu o bucurie de creator copilărește arătată, scoase din buzunarul paltonului un petec de hârtie și, așezânduse pe scaun, începu să citească...un șir lung de strofe, de o sonoritate și de un efect ritmic fermecător. Pe acel petec de hârtire erau scrise decât două vorbe: gloriosul voievod. El improviza. Am ascultat, uimit, peste douăzeci de strofe sonore, dar lipsite de sens și de legătură; fiecare vers părea rupt dintr-o poezie frumoasă. Mi-aduc aminte că două vorbe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ai lui Eminescu, „experimentul Vlahuță” se lasă descifrat altfel: de ce Eminescu le dă tuturor poezii, le arată poezii scrise de ce el scrie, în general, în continuu, și arată acest lucru iar lui Al. Vlahuță îi face acest joc cu un petec de hârtie goală? ! „Comunică” ceva gestul lui Eminescu? Vrea, de pildă, să-l sancționeze pe Al. Vlahuță care nu l-a ascultat în urmă cu un an și ceva, nu l-a mai vizitat de atunci, l-a considerat în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de povestitor, ci din recompunerea „impresionistă” a unei atmosfere: broderiile sale narative prind în ochiurile lor tocmai inefabilul unui timp pierdut, cu care autoarea pare să se identifice. Memorialistica din Evocări de călătorie (1970) și cea cuprinsă în volumul Din petece colorate (1977), inferioară valoric, are aceleași trăsături ca proza autobiografică, alternând notația realistă, minuțioasă și picturală, cu lirismul evocator. SCRIERI: Poezii, pref. Perpessicius, cu un portret de G. Tomaziu, București, 1945; Poeme, București, 1969; Evocări de călătorie, București, 1970; Castelul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
realistă, minuțioasă și picturală, cu lirismul evocator. SCRIERI: Poezii, pref. Perpessicius, cu un portret de G. Tomaziu, București, 1945; Poeme, București, 1969; Evocări de călătorie, București, 1970; Castelul de apă, București, 1972; ed. Botoșani, 1998; Soare difuz, București, 1974; Din petece colorate, București, 1977; Poeme. Imagini. Proze, pref. Dan Hăulică, București, 1977; Oblic peste lume, București, 1979; Poeme, București, 1983; Culorile cântecului - Les Couleurs de la chanson - The Colours of the Song, ed. trilingvă, tr. și cu ilustrațiile autoarei, Cluj-Napoca, 1984; Ecran
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
reparație pentru pierderea statutului de capitală, în favoarea Bucureștiului; reparație care nici la mai bine de o sută cincizeci de ani nu s-a materializat - n.n.) Să nu se creadă că aici e vreo favoare deosebită și nemaipomenită acordată Iașilor. Acele petece de moșii despre care se pretinde c-ar fi prețuind zece milioane de lei vechi, sînt pendente, în cea mai mare parte cel puțin, de biserici din Iași; chiar și veniturile se întrebuințau, înaintea secularizării, conform obiceiului vremii, pentru cult
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]