1,558 matches
-
Ovreiu!" Pe Neagra plutele Pe Bistrița apoi doi flăcăi cari se urăsc și la vreme de noapte cu plutele pe Bistrița, se urmăresc. Drumul prin Valea Putnei Spre Iacobeni, pârăul de lângă linie. Tunelul Bistrița Dorna Gura Ortoaei Rusca Osoiu Sunători Pietrosul Colțul Acrei Colbul La Chei Coiful Moara Dracului Cojoci Cruci Genunea Crucei Scăriceana Balta cânelui supt Dealul Ursului Toancele Barnarul Jneamăt = jnemete obstacol Argestru = strânsură de surcele și gunoi aduse de apă Băda deasupra Dornei Abonat la "Răvașul" Ilie Miron
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Drumuri albe, pietruite, spălate de ploi. Berării și popicării la umbră și verdeață. Maluri nalte; tunel lung chiar la plecarea din stație. Pomi roditori în lungul liniei ferate. Măcieși în floare și răsuri. Câțiva pini maritimi, hirsuți și morocănoși. Dealuri pietroase, cariere de ciment. Răzbatem iar în valea Dunării. Viena, Linz. Tot traseul austriac e un fel de grădină neîntreruptă. Pretutindeni plantații de pomi, culturi, răzoare. În fund, înălțimi păduroase. Orașele, satele au acel caracter german cunoscut, clădiri cu acoperișuri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ivan și Vâlcea Vornic Duma lui Bruie Logof Tăutu Boieri: Toma Cândea Ștefan Cernat Cozmiță Dinga Gri(gore) Doda Jurgea Dolha Dragoș Fetivu Jațcu Hudici Mihai Oțel Pune capul sănătos sub evanghelie se cunună și pe urmă are năcazuri Cărarea pietroasă țipa rănită de cuiele de fier ale cizmelor. Mărgărintarul rouă căzută în scoică (r.t.) Un călăreț fugea prin colbul drumului: o dâră de pulbere aprinsă (r.t.) Bețiv nu-s că n-am ce bea; (r.t.) Bătăuș nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
legume în acele grădiniți asupra cărora sună veșnic larma torentului. Coastele muntelui, pornind chiar de la malurile Bzâbei, împădurite cu o desime de felurite esențe, între care pâlcuri de pini și brazi. Munții pe care i-am văzut la Tbilisi erau pietroși și fără vegetație. În vecinătatea mării vegetația e susținută și bogată. Poalele Caucazului au pământ bun cărat de apele ce vin de sus din omăturile piscurilor. Munții cătră care mergem deși nu întrec 2000 m. au zăpadă în râpele coastelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
delațiuni, la împăcări spectaculare. Unele din manifestări m-au contrariat, altele m-au indignat, altele m-au fascinat. Fiecare varietate de comportament, după grade și intensități, mobiliza cuvintele dicționarului. Alternativ sau succesiv: pe cele iuți, pe cele înțepătoare, pe cele pietroase, pe cele cătrănite, pe cele reci, pe cele clocotitoare, pe cele mătăsoase, pe cele aspre, pe cele colorate, pe cele sumbre, pe cele cu miez bun, pe cele seci, pe cele cu azur, pe cele înnoroiate, pe cele suave, pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
La Poartă - La Măru Gheții - Deasupra Gruiului - Calea Câmpului - Piscu Mare - La Hula lui Măriuț - La Podul Glăjăriei - La Pârâul Grecului - La Roghina lui Lazăr - Calea la Fântâna Noianului - Pârâul lui Iojă - Coastele Malului - Lunca Popii - Lazu Cernicului - Hula a Pietroasă g. În Pădure - Pârul Zmizii de Jos - Pârâul Zmizii de Sus - Pârâul Morarului - Luncile Glăjăriei - Pădurea Zmidei - Lazu Mărdării - Lazu lui Loghin - Lazu lui Iordache - Lazu Rigului - Fruntea Malului - Pârâul lui Ion Grovu - Coastele Malului - Gaura Neamțului - Pârâul Malului - Piscul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cele două sate ale noastre, Oprea și Streza Cârțișoara. Conscriptorul face mai întâi câteva constatări pertinente de ordin general și anume că fiecare din cele două sate au câte două hotare «din sus» și «din jos», că înfățișarea pământului e pietroasă, motiv pentru care trebuie arat de trei ori pe an cu patru și chiar cu șase boi, că gunoiul lipsește (probabil din cauza secetei celei mari de acum câțiva ani când oamenilor le pierise vitele, fapt pentru care nu mai aveau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sat Zariquiegui. - Cât de curate și ordonate sunt satele pe aici! Trotuare pietruite largi și generoase, nenumărate mușcate la ferestre, curățenie peste tot. Păcat că biserica era închisă. Am început să urc, un urcuș lung pe un drum îngust și pietros, iar rucsacul nu mai era atât de ușor. Și nu era nici un pelerin la ora aceea caniculară; doar doi coreeni, probabil, ce se odihneau la umbra unui copac. Urcușul spre Alto del Perdón este lung dar camino l-am
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
vor fi temperaturi toride dar realitatea este cu totul alta. Dimineața și seara ai mereu nevoie de ceva mai grosuț pentru îmbrăcat. înaintez prin aceleași lanuri de grâu fără pic de buruiană iar camino pare un fel de bandă albă, pietroasă ce șerpuiește prin câmpii, urcă dealuri nu prea înalte, coboară și iar urcă, mereu marcat de săgeata galbenă și de scoică. Cât de ușor este să scrii despre mersul tău peste dealuri si prin câmpii, trecând prin diferite sate frumoase
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
fost. Mergând prin Puștiul Hozevei spre Peșteră Sf. Ioan Iacob Românul am văzut și Muntele Ispitirii. Este foarte înalt și abrupt. Cu mare anevoie se urcă pe munte. Era spre seară și nu se îngăduia urcarea pe munte. Este foarte pietros, stâncos și chiar periculos. M-a dus gândul la Domnul Iisus cât a suferit acolo, în puștiul arzător fără pic de vegetație, fără apă. Soarele dogorea, canicula mare. Și nici gură să o uzi cu apă nu puteai. Greu de
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
tare ciudată și de asemenea foarte semnificativă pentru starea noastră de spirit de atunci. Dacă mă gândesc bine, îmi dau seama că trăiam anii ’50 refuzând (în mod inconștient) să ne mai gândim la viile de la Faraoane, la casa de la Pietroasa, la dealuri și la păduri. Timpul petrecut la țară, care făcea dintotdeauna farmecul vieții românești, dispăruse, pur și simplu, din existența noastră. Bunica mea după mamă, Eliza Gărdescu, îi lăsase mamei, la moartea sa, în 1942, cula și proprietatea ei
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
dealuri și la păduri. Timpul petrecut la țară, care făcea dintotdeauna farmecul vieții românești, dispăruse, pur și simplu, din existența noastră. Bunica mea după mamă, Eliza Gărdescu, îi lăsase mamei, la moartea sa, în 1942, cula și proprietatea ei din Pietroasa, de pe dealurile Drăgășanilor. Tatăl meu, A. Duiliu Zamfirescu, moștenise de la tatăl lui, Duiliu Zamfirescu, via de pe colinele Odobeștilor. Tatăl lui Vlad poseda la Herești, lângă București, Casa de piatră, palatul istoric al familiei Herescu, dobândit de bunicul lui, precum și pământurile
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
cu cât proprietățile aparțineau părinților noștri, în viață și tineri pe atunci. Nu. Era vorba de o atracție atavică profundă, de obișnuință și de dragoste de sat, peste care se suprapuneau amintirile vacanțelor mele, când reveneam, vara, în România, la Pietroasa, scăldatul în Cerna, culesul viilor la Faraoane, clipe încă foarte apropiate în timp, 51 dar azvârlite acum într un trecut îndepărtat, aproape mitic. În anii ce au urmat exproprierii (1949), cred că nu l-am auzit niciodată pe tatăl meu
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
dar azvârlite acum într un trecut îndepărtat, aproape mitic. În anii ce au urmat exproprierii (1949), cred că nu l-am auzit niciodată pe tatăl meu evocând via cu regret și nici pe mama mea suspinând după bătrâna casă de la Pietroasa. Părinții mei se detașaseră de proprietățile lor și nu vorbeau niciodată despre ele pe un ton melancolic sau revendicativ. Așa cum nu i am auzit niciodată evocând cu nostalgie modul lor de viață dinainte de război sau plângându-se că au fost
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
putea permite să vezi și-n cel mai adânc ungher amănunte fascinante. Soarele era aproape în înaltul cerului când după o clipă de răgaz, doar o clipă, Mousen ne-a purtat pe cărarea de întoarcere, de data asta extrem de îngustă, pietroasă, abruptă, dar în schimb, umbroasă. Drumul acesta a fost mai dificil decât cel pe care-l urcasem și oboseala nordicilor care nu bănuiseră în ce va consta escapada, nefiind nici obișnuiți cu muntele, a dat naștere unor vociferări care pe cât
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Vechile otrăvuri” se preschimbă în „izbăviri”, „turburea viață” trece în „armonioase arte”. Balcic e o replică sui-generis la Biserica de altădată. După ce travestise oarecum convențional cuprinsurile argeșene în ținut biblic, P. așază Grecia, nu fără îndreptățire de data aceasta, în pietrosul peisaj dobrogean. Nu Grecia pură, mitologică, din Țărm pierdut, ci o Helladă turcită, în care încape și Iudeea. Concurând pe Dărăscu, pe Iser, poetul pictează cu o pastă foarte subțire, cretoasă, un Balcic patriarhal, cu migdali, smochini, duzi, piersici, sarcofage
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
soarelui, a ajuns la o curte numită Dobravihoczca, unde nu a găsit deloc alimente. În timpul nopții, un necunoscut a dat foc clădirii și Ludovic a putut scăpa cu greu din pericol, împreună cu suita sa. A urmat un drum printre munți pietroși, a trecut Siretul, apoi a intrat în munții cu zăpadă și după patru zile de marș a ajuns la Muncaci, în comitatul Bereg. Deși confuze și succint prezentate, însemnările Cronicii de la Buda sunt de mare preț pentru reconstituirea unor fapte
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
gol. Și mie la fel, iar lămâile nu lipsesc că le folosesc la ceai. După portocale nu mă dau în vânt, mai ales că unele au gust acrișor. Ba acru de-a binelea. Vezi că pe aici pământul este galben, pietros, arid, o fac atentă eu trecând printr-o zonă de dealuri și munți. Cum să fie altfel dacă e relief muntos. Chiar și într-un asemnea pământ cresc atât de frumos măslinii. Le priește clima. Nu știam atunci ceea ce am
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
dat să aud acel ecou în sălbăticia stâncilor!! N-a fost posibil, pentru că n-am prins momentul când toaca bate și foarte puțin am mers pe jos, parcurgând drumul cu autocarul. Această cetate mănăstirească este unică în lume, datorită peisajului pietros, impunător în care este construită. Arheologii autohtoni și străini susțin că acest complex de stânci de la Meteora provine dintr-o veche deltă a unui râu care se vîrsa în adânca parte a mării care de mii de ani acoperea tot
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
Manolaki Drăghici: el aprecia podgoria hușeană pe locul al patrulea. Cotnarii se aflau pe locul al treilea, după Odobești și Huși. Vinul de Cotnari putea rivaliza cu cel de Odobești, doar după învechire: la doi ani e prea acru și pietros, dovedind că are în el mult alcool (!), „pe când acel de Huși, ținându-se mai mult slăbește și se zmintește foarte lesne”. În secolul al XIX-lea, se accentua caracterul de „oraș de podgorii” și centru principal pentru comercializarea vinului. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
După-masă ne-am dus să vizităm ghețarul Rhonului de unde iese marele fluviu, care-i dă numele și se varsă în Mediterana. Ajuns acolo, am văzut izvorând de sub ghețar un părău lat ca de un metru curgând timid pe un pat pietros și mai la vale aruncându-se în cascade printre stânci. Acesta e Rhonul care în Franța poartă mari corăbii pe sânul lui. Drept să spun, îmi este milă de dânsul, văzându-l așa mic și neputincios; am sărit peste el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
a dus la studenții revoltați de la Zagreb, aflați în greva, pentru noi lucru extrordinar, unde am fost bine primiți, după ce el, având avantajul limbii, a mediat între vechea și nouă conducere studențească, apoi tot el ne-a ghidat la plajele pietroase ale Marii Adriatice, la minunatul loc numit Căpriță, traduc, unde ne-am întins corturile sub stele, ca niște adevărați urmași ai românilor, aproape de niște măslini, iar eu mi-am sărbătorit ziua de naștere, aveam 24 de ani, cu vin roșu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de la răsărit. Jocul politic era chiar peste capul lui Titulescu, nu s-a reușit nimic cu Basarabia, dar, ca urmare a relațiilor stabilite cu Sovietele, au fost aduse în țară osemintele lui Dimitrie Cantemir și niște piese din Tezaurul de la Pietroasa. E puțin, însă fără acele relații și tratative nu s-ar fi obținut nici atât! De unde se vede că tot tratativele directe sunt mai bune, decât gesturi și fițe de băiat de cartier care provoacă gașca rivală, știind că are în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
icoane și stofe datînd din secolul al XIV-lea, cînd se fundează primele state bine organizate romînești, pînă la finele secolului al XVIII-lea. Se poate spune deci că Tezaurul este constituit din trei grupe mari: monedele și Tezaurul de la Pietroasa, arta medievală, arta modernă și contemporană.” (p. 10-11). Din confruntarea relatărilor publicate în 1958, în volumul mai sus menționat, cu documentele de arhivă privind conținutul Tezaurului evacuat la Moscova și depus spre „păstrare“ la Kremlin, precum și documentele ce se referă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
41. Aducându-vă la cunoștință rezultatul acestei inspecțiuni, Binevoiți, vă rugăm, Domnule Guvernator, a primi asigurarea perfectei noastre considerațiuni. Censori B. Nacu general N. C. Constantinescu 27 Lista obiectelor Muzeului de Antichități din București, evacuate la Moscova 1.Tezaurul de la Pietroasa (jud. Buzău). 2.Tezaurul de la Turnul Măgurele. 3.Rhytonul de argint aurit de la Poroina (jud. Mehedinți). 4.4 (patru) planșe cu bijuterii barbare, de aur. 5.Epitaf de la Mănăstirea Cozia (1396). 6.„ „ „ Dobrovăț (1506). 7.„ „ „ Slatina (1556). 8.„ „ „ Bistrița (1601
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]