958 matches
-
direcție - 10 metri; l. sărituri cu bătaie pe două picioare peste cinci gărdulețe consecutive de înălțimi variabile (nu mai mult de 40 de centimetri) așezate la 40 de centimetri unul față de celălalt - 2 metri; m. ocolire prin alergare ușoară a pionului așezat la un metru distanță de ultimul gărduleț, la capătul celei de-a doua laturi lungi a terenului și alergare ușoară 4 metri până la cele cinci cercuri așezate sub forma cercurilor olimpice; n. sărituri spre lateral cu bătaie pe două
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
printre cele 6 jaloane așezate pe diagonala terenului, până la punctul de plecare. Elevii vor pleca de la punctul de start, unul după celălalt, păstrând o distanță minimă de circa 4 metri între ei, altfel spus, când primul elev ajunge la primul pion, poate pleca următorul elev. Considerăm că acest traseu pentru pregătirea organismului pentru efort conține, în mare măsură, toate acțiunile fără minge pe care le poate executa un elev în timpul desfășurării unui joc de fotbal. Profesorul poate decide numărul de repetări
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
așezate în coloană, la 8 metri distanță de linia de poartă, perpendicular pe bara porții. Primul elev din fiecare echipă are o minge la picior. La semnalul profesorului, primul elev din fiecare echipă conduce mingea cu piciorul până la un semn (pion, trasaj) aflat la 4 metri de bara porții (1), la acest semn elevul oprește mingea cu talpa (2), continuă alergarea către bara porții (3) pe care o atinge (4), se întoarce în alergare la mingea pe care a oprit-o
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
acest traseu. 7. Două patru echipe de câte 4-6 elevi, așezate în coloană. Primul elev din fiecare echipă are o minge la picior. La semnalul profesorului, primul elev din fiecare echipă conduce mingea cu piciorul, în linie dreaptă, până la un pion aflat la 5 metri de linia de start (1), elevul ocolește de două ori cu mingea la picior acest pion (2), se întoarce cu mingea, pe care o conduce cu piciorul printre patru jaloane așezate la 1 metru distanță unul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
minge la picior. La semnalul profesorului, primul elev din fiecare echipă conduce mingea cu piciorul, în linie dreaptă, până la un pion aflat la 5 metri de linia de start (1), elevul ocolește de două ori cu mingea la picior acest pion (2), se întoarce cu mingea, pe care o conduce cu piciorul printre patru jaloane așezate la 1 metru distanță unul de altul, la linia de start (3) unde o oprește cu talpa (4) după care trece la coada coloanei (5
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
reușește să execute corect și în timpul cel mai scurt acest traseu. 8. Doi elevi, din două grupe separate pornesc în viteză maximă, în același timp, în conducerea mingii cu piciorul de la linia porții până la careul de 9 metri, printre 7 pioni așezați la 4 metri unul față de celălalt (1), șutează la poartă (2), aleargă și recuperează cu piciorul mingea șutată (3) și prin conducerea mingii cu piciorul revine, prin lateral, la coada șirului din care face parte (4). Mijloace de acționare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
min. învățare consolidare; 15 min. pregătire, organizare, evaluare. Psihologice: dorința de a învăța, capacitatea de a învăța, dorința de a juca minifotbal, conduita ludică, spiritul de întrecere; Materiale: teren de minifotbal (handbal), 11 mingi de fotbal nr.4, 11 portițe, pioni, fluier. Umane: elevii scutiți medical vor ajuta la pregătirea jocurilor de întrecere; Regulament: regulamentul de fotbal stabilit pentru clasa a V a. Strategia didactică: Metode: demonstrația și explicația, exersarea, componenta ludică: jocuri didactice; Materiale: teren minifotbal, 11 mingi ușoare, 11
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
35 min. învățare consolidare; 15 min. pregătire, organizare, evaluare. Psihologice: dorința de a învăța, capacitatea de a învăța, dorința de a juca minifotbal, conduita ludică, spiritul de întrecere; Materiale: teren de handbal, 11 mingi de fotbal nr.4, jaloane, fluier, pioni, etc. Umane: elevii scutiți medical vor ajuta la pregătirea jocurilor de întrecere și pot fi adversari pasivi sau semiactivi; Regulament: regulamentul de minifotbal stabilit pentru clasa a VI-a. Strategia didactică: Metode: demonstrația și explicația, exersarea, componenta ludică: jocuri didactice
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
alocat: 35 min. învățare consolidare; 15 min. pregătire, organizare, evaluare. Psihologice: dorința de a învăța, capacitatea de a învăța, dorința de a juca minifotbal, conduita ludică, spiritul de întrecere; Materiale: teren de minifotbal (handbal), 12 mingi de fotbal nr.4, pioni, fluier. Umane: elevii scutiți medical vor ajuta la pregătirea: traseului pentru pregătirea organismului pentru efort, a jocurilor de întrecere și a altor mijloace de acționare; Regulament: regulamentul de minifotbal cu aplicarea hențului, faultului, repunerii din lateral (aut) și cornerului. Strategia
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
35 min. învățare consolidare; 15 min. pregătire, organizare, evaluare. Psihologice: dorința de a învăța, capacitatea de a învăța, dorința de a juca minifotbal, conduita ludică, spiritul de întrecere; Materiale: teren de handbal, 11 mingi de fotbal nr.4, jaloane, fluier, pioni, etc. Umane: elevii scutiți medical vor ajuta la pregătirea jocurilor de întrecere și pot fi adversari pasivi sau semiactivi; Regulament: regulamentul de minifotbal cu aplicarea hențului, faultului, repunerii din lateral (aut) și cornerului. Strategia didactică: Metode: demonstrația și explicația, exersarea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
a-i câștiga sprijinul. Instaurarea și prima fază a consolidării unui nou regim autoritar lasă să se întrezărească deja actorii care stau în spatele lui. În multe cazuri, exigența controlului arenei coercitive face din armata și/sau din grupările paramilitare existente pioni principali. Chiar și biserica e frecvent un actor central în jocul politic autoritar. Alte structuri de legitimare, ca partidele sau sindicatele, pot dobândi un rol autonom. Huntington și Moore (vezi 1970: 29-30) scot în relief felul în care interesele partidului
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în care, bizuindu-se pe tradiția populară, Asachi s-a străduit să înjghebe o mitologie literară română, într-o viziune mai grandioasă, intențional, decât aceea a lui Alexandri, și în termeni clasici. Munte sacru e declarat Ceahlăul, sub numele de Pion. Acolo se află simulacrul Dochiei. După bürgeriana Lenore, poetul scrie Turnul lui But pe muntele Pion, istorie a unui strigoi care vine să-și ia logodnica spre a o aduce în galop pe muntele sfânt al Daciei: Luna luce - Butul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
română, într-o viziune mai grandioasă, intențional, decât aceea a lui Alexandri, și în termeni clasici. Munte sacru e declarat Ceahlăul, sub numele de Pion. Acolo se află simulacrul Dochiei. După bürgeriana Lenore, poetul scrie Turnul lui But pe muntele Pion, istorie a unui strigoi care vine să-și ia logodnica spre a o aduce în galop pe muntele sfânt al Daciei: Luna luce - Butul fuge, Peste munte, prin hârtop, Vântul șuieră și muge, Roibul sare în galop, Ș-amu-i duce p-amîndoi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ciei sau curajului. Pentru Fran? a, Belgia ? i Marea Britanie numai frontul de vest conta. Orice altceva era �umplutur? �, inclusiv neutralitatea Rom�niei. Br? tianu cuno? tea egoismul Marilor Puteri, cum foloseau ele na? iunile mici doar pe post de pioni ? i care era de obicei soarta pionilor. Dar ? tia ? i c? un pion poate ? ine �n ? ah regele, iar atunci c�nd ajunge �n al optulea p? trat devine regin?. A c�nt? riț toate acestea atunci c�nd a �ntrebat care va
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Belgia ? i Marea Britanie numai frontul de vest conta. Orice altceva era �umplutur? �, inclusiv neutralitatea Rom�niei. Br? tianu cuno? tea egoismul Marilor Puteri, cum foloseau ele na? iunile mici doar pe post de pioni ? i care era de obicei soarta pionilor. Dar ? tia ? i c? un pion poate ? ine �n ? ah regele, iar atunci c�nd ajunge �n al optulea p? trat devine regin?. A c�nt? riț toate acestea atunci c�nd a �ntrebat care va fi r? splata pentru Rom�nia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de vest conta. Orice altceva era �umplutur? �, inclusiv neutralitatea Rom�niei. Br? tianu cuno? tea egoismul Marilor Puteri, cum foloseau ele na? iunile mici doar pe post de pioni ? i care era de obicei soarta pionilor. Dar ? tia ? i c? un pion poate ? ine �n ? ah regele, iar atunci c�nd ajunge �n al optulea p? trat devine regin?. A c�nt? riț toate acestea atunci c�nd a �ntrebat care va fi r? splata pentru Rom�nia dac? se al? tur? Alia? ilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
zarva f? cut? de dreapta rom�neasc? nu f? cea dec�ț s? slujeasc? n?zuin? elor revizioniste ale ungurilor 127. Pentru Mussolini (a? a cum i? a spus ginerelui s? u, contele Ciano), na? iunile mici nu erau dec�ț ni? te �pioni� pe tablă de ? ah internă? ional? , iar noi ? tim la ce fel de soart? se referea el128. Iorga scotea �n mod inteligent din discu? ie problemă sprijinirii de c? tre Mussolini a revizionismului maghiar, afirm�nd c? �Mussolini d? dovad? de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tehnica vorbirii și labiolectură, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1983, pp.36-40 footnote>, să diferențieze eficient sunete asemănătoare, să cunoască semnificațiile variate ale cuvintelor. Într-un cuvânt, individul trebuie să se adapteze la noua realitate, dar nu singur, ci împreună cu pionii implicați, mai sus menționați. Lucrând cu persoane deficiente de auz, se naște frecvent întrebarea din partea celorlalți dacă interacțiunea educativă necesită cunoașterea limbajului semnelor. Specialistul ar trebui să cunoască limbajul semnelor doar pentru a-i înțelege.Răspunsul afirmativ nu este considerat
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
civilizației. Această prejudecată rămîne ne-schimbată la Guizot care în 1828 apreciază că "nu există nici o idee măreață care să nu fi trecut mai întîi prin Franța"276, la Napoleon III care consideră Franța drept "o santinelă înaintată, și primul pion al civilizației"277, și în manualul de istorie al lui Ernest Lavisse unde Franța este numită "cea mai umană dintre patrii"278. Cu siguranță acest tablou naiv ar trebui completat prin cîteva tușe mai puțin luminoase, menționînd rasismul contelui Gobineau
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
În momentul În care tensiunile sino-sovietice ajunseseră la apogeu, și prin stabilirea și menținerea relațiilor diplomatice cu Israelul, România devine, dintre toate țările blocului sovietic, favorita Occidentului. În epoca de destindere inițiată de Nixon și Kissinger, Ceaușescu apare ca un pion important, fiind tratat ca atare: au loc vizite la nivel Înalt de ambele părți, dictatorul român primește toate onorurile, iar În 1975 României i se acordă clauza națiunii celei mai favorizate, fapt ce permite sporirea schimburilor comerciale bilaterale. Aici e
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și contemporană românească. În 1991 i se acordă Premiul „România Mare” pentru întreaga activitate literară. Cele mai importante romane scrise de V. alcătuiesc o trilogie: Rămas-bun, Arta conversației și Carnetul din port-hart. Personajul liant, doctorul Daniel Șerban, deși nu totdeauna pion principal, este o figură pregnantă. Prezentul narațiunii nu reprezintă decât un pretext pentru incursiunile în diverse straturi temporale (amintiri, întoarceri în timp, confesiuni, monologuri interioare), astfel că perioada cuprinsă în istorisire devine considerabil de mare: cu aproximație, 1850-1989. Genul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
pune frîu Hidoase-ăstei pripeli. Cu viața-mi plătesc spusă: Mezina nu te-iubește mai putin, Nici inimi goale-s cele ce-n ton blînd Sună negăunos. LEAR: Kent, pe viața ta , destul! KENT: Viața-mi nicicînd n-a fost decît pion De risc spre-ai tăi vrăjmași, nici m-am temut c-o pierd Salvarea-ți urmărind. LEAR: Îmi piei din ochi! KENT: Cată mai bine, Lear, și lasă să rămîn Fidelu-ți punct din ochi. LEAR: Pe-Apollo-acum... KENT: Pe-Apollo, rege,-acum
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
și prin inserarea regulată de materiale literare propriu-zise (...); Zaharia Stancu (Dulăii, fragment de roman), Petru Dumitriu (Poveste adevărată). Eugen Jebeleanu (Râurile - închinată unirii Donului cu Volga), Veronica Porumbacu ( În drum spre Gelert - versuri). A.G. Vaida (1 Mai 1939), Horia Liman (Pionii morali ai Americii - pagini din jurnalul unui gangster), Nicolae Tăutu (Eroilor, slavă). Al Gârneață (În valea roșie - povestire), Al.Duiliu Zamfirescu (Un caz de conștiință), Petru Vintilă (Maria Vipie povestește), Tiberiu Vornic (Lămurirea - povestire), etc. Întâlnim, de asemenea, o seamă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a merge mai departe. S-ar putea să avem de-a face cu prima operă deschisă din istoria de peste două milenii a romanului. Mai degrabă joc decât jurnal Opera Desperado are o simetrie evidentă, care amintește de un joc cu pioni albi și pioni negri: temele devin mai curând anti-teme, intriga anti-intrigă (aproape de jurnal), eroii antieroi ("You! hypocrite lecteur, mon semblable, mon frère!"), așteptările sunt anulate de decizii care pulverizează viitorul, pe scurt realul și ficțiunea se luptă pentru putere. Jocul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
departe. S-ar putea să avem de-a face cu prima operă deschisă din istoria de peste două milenii a romanului. Mai degrabă joc decât jurnal Opera Desperado are o simetrie evidentă, care amintește de un joc cu pioni albi și pioni negri: temele devin mai curând anti-teme, intriga anti-intrigă (aproape de jurnal), eroii antieroi ("You! hypocrite lecteur, mon semblable, mon frère!"), așteptările sunt anulate de decizii care pulverizează viitorul, pe scurt realul și ficțiunea se luptă pentru putere. Jocul, mai mult decât
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]