1,034 matches
-
angajată în prima sa bătălie contra Genovei, care s-a încheiat cu o victorie, fapt care a permis consolidarea poziției pisanilor în Mediterana. Papa Grigore al VII-lea a recunoscut în 1077 noile "legi și obiceiuri ale mării" instituite de către pisani, iar împăratul Henric al IV-lea le-a acordat dreptul de a-și numi propriii lor consuli, la sfatul unui Consiliu al bătrânilor. De fapt, aceasta nu era decât o confirmare a unei situații "de facto", pentru că în acei ani
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]
-
ani mai târziu, vase pisane și genoveze îl sprijineau pe regele Alfonso al VI-lea al Castiliei să îl silească pe celebrul Cid să părăsească Valencia. O flot pisană de 120 de vase a luat parte la Prima cruciadă, iar pisanii au fost implicați în cucerirea Ierusalimului de către cruciați din 1099. Pe drumul către Țara Sfântă, vasele pisane nu au ratat ocazia de a prăda câteva insule aflate în stăpânirea Bizanțului. Cruciații pisani erau conduși de către arhiepiscopul Daibert (Dagobert), care va
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]
-
vase a luat parte la Prima cruciadă, iar pisanii au fost implicați în cucerirea Ierusalimului de către cruciați din 1099. Pe drumul către Țara Sfântă, vasele pisane nu au ratat ocazia de a prăda câteva insule aflate în stăpânirea Bizanțului. Cruciații pisani erau conduși de către arhiepiscopul Daibert (Dagobert), care va deveni ulterior patriarh de Ierusalim. Pisa și celelalte "Repubbliche Marinare" au profitat de pe urma cruciadelor pentru a-și instaura puncte comerciale și colonii pe coastele din Siria, Liban și Palestina. În privința pisanilor, aceștia
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]
-
Cruciații pisani erau conduși de către arhiepiscopul Daibert (Dagobert), care va deveni ulterior patriarh de Ierusalim. Pisa și celelalte "Repubbliche Marinare" au profitat de pe urma cruciadelor pentru a-și instaura puncte comerciale și colonii pe coastele din Siria, Liban și Palestina. În privința pisanilor, aceștia au întemeiat colonii în Antiocia, Acra, Jaffa, Tripoli, Tyr, Joppa, Latakia și Akon. De asemenea, ei aveau posesiuni și în Ierusalim și Caesarea, alături de unele colonii mai mici (cu autonomie redusă) în Cairo, Alexandria și desigur în Constantinopol, în
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]
-
posesiuni și în Ierusalim și Caesarea, alături de unele colonii mai mici (cu autonomie redusă) în Cairo, Alexandria și desigur în Constantinopol, în acesta din urmă împăratul bizantin Alexiis I Comnen acordându-le drepturi de comerț speciale. În toate aceste locații, pisanilor li s-au garantat privilegii și scutiri de taxe, solicitându-i în schimb sprijin militar naval în caz de atac. În secolul al XII-lea cartierul pisan din partea de răsărit a Constantinopolului ajunsese la circa 1.000 de locuitori. Vreme
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]
-
locuitori. Vreme de câțiva ani din acest secol, Pisa a constituit cel mai proeminent aliat militar al Imperiului Bizantin, depășind Veneția însăși. În Mediterana occidentală, cu toate că papa Grigore al VII-lea garantase Pisei suzeranitatea asupra Balearelor în 1085 , iar negustorii pisani fuseseră printre inițiatorii expediției asupra acestor insule din 1113-1115, acțiunea s-a dovedit a fi un insucces față de țelul declarat, anume acela de a dizloca "taifas"-urile musulmane de acolo. Puterea Pisei ca putere internațională a fost pentru totdeauna distrusă
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]
-
1922, 1968 și 1990. Planimetria originară a bisericii nu a suferit mari modificări, fapt dovedit de reprezentarea machetei acesteia în tabloul votiv; o stampă din 1868, executată înaintea restaurării menționate, confirmă aceeași realitate. Numele ctitorilor au fost transmise de textul pisaniei care însoțește tabloul votiv de pe peretele sudic al navei: „Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Duhului Sfânt...jupânul Vratislav și cu jupânița Stana și cu fiul...și cu fratele său jupânul Miclăușu și cu jupânița lui Sora
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
nu poate fi citită în întregime, iar numele zugravului va rămâne probabil ascuns pentru totdeauna; pilaștrii de susținere a bolților, ridicați în secolul al XIX-lea, au acoperit nu doar o însemnată parte a picturilor navei, ci, parțial, și vechea pisanie. Într-un articol publicat într-o revistă maghiară, în anul 1868, Ödön Nemes, un urmaș al cnejilor ribițeni de odinioară, venea cu o întregire a textului pisaniei, publicând două inscripții slavone, astăzi dispărute. „Drept mulțumire lui Dumnezeu am ridicat această
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
acoperit nu doar o însemnată parte a picturilor navei, ci, parțial, și vechea pisanie. Într-un articol publicat într-o revistă maghiară, în anul 1868, Ödön Nemes, un urmaș al cnejilor ribițeni de odinioară, venea cu o întregire a textului pisaniei, publicând două inscripții slavone, astăzi dispărute. „Drept mulțumire lui Dumnezeu am ridicat această biserică pentru regele Sigismund care a restituit bunurile pierdute de tatăl nostru Vratislav. Matia, Vratislav, Miclăuș de Ribița și cu fetele Ana și Ioanca au construit-o
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
un document emis la Oradea, în anul 1527, rezultă că acești trei frați au stat la baza a trei mari familii nobiliare distincte; din Matia a derivat familia Ribiczey, din Vratislav familia Nemes, iar din Miclăuș, familia Brádi. Din pricina deteriorării pisaniei, stabilirea perioadei construcției acestui lăcaș ortodox de închinare este dificilă. Majoritatea istoricilor indică anul 1417. La mijlocul secolului al XIX-lea, Ödön Nemes făcea trimitere la anul 1404, cu toate că papa Grigorie XII (1406-1415), cel menționat în fragmentul de pisanie pierdută, era
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
Din pricina deteriorării pisaniei, stabilirea perioadei construcției acestui lăcaș ortodox de închinare este dificilă. Majoritatea istoricilor indică anul 1417. La mijlocul secolului al XIX-lea, Ödön Nemes făcea trimitere la anul 1404, cu toate că papa Grigorie XII (1406-1415), cel menționat în fragmentul de pisanie pierdută, era ales în fruntea Bisericii Catolice abia după doi ani. Pornind de la această inadvertență, arheologul clujean Adrian Andrei Rusu înclină spre limita superioară a pontificatului acestui ierarh roman, propunând astfel anul 1414 ca timp al ridicării bisericii. Deși lăcașul
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
ianuarie. Pe parcursul domniei papale a fratelui său și a succesorilor reformatori ai acestuia, el a jucat un rol important în politica Italiei centrale și de nord, inclusiv în Sardinia, unde a intervenit de parte lui Barisone I de Torres împotriva pisanilor, impunându-și autoritatea asupra ambilor. În 1065, el a fost chemat pentru a deveni din nou duce de Lorena Inferioară, după moartea lui Frederic. De asemenea, i se oferea din nou stăpânirea asupra Anvers. El și-a instalat curtea la
Godefroy al III-lea de Lorena () [Corola-website/Science/324725_a_326054]
-
cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită între anii 1662 - 1680 de logofătul Radu Crețulescu, fiind monument istoric. A fost reparata și zugrăvita în anul 1819 de către biv vel banul Constantin Crețulescu și polcovnicul Panaitu, după cum se menționează în pisania nouă.
Bărbulețu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324775_a_326104]
-
Nicolae marchează centrul localității Osica de Jos, județul Olt. Biserica a fost ridicată în anul 1825 de către localnici. Lăcașul a fost refăcut în anul 1894, pe temelia veche, de către boierul Dimitrie Guran, proprietar al moșiei Osica, după cum este specificat în pisania bisericii, datata 25 aprilie 1894. În anul 1934, Ilie Lăcătușu va fi hirotonit preot în aceasta biserica în data de 1 septembrie 1934. El va sluji aici pana în luna noiembrie 1934.
Biserica Sfântul Nicolae din Osica de Jos () [Corola-website/Science/324784_a_326113]
-
în stil neoclasic semnată de zugravul Ilie Luculescu din Târgoviște, de la 1889, refăcută în 1899. Trăsăturile constructive și decorative indică un efort de modernizare al spațiului de cult, în forme și proporții îndrăznețe, din materiale accesibile și în tehnici tradiționale. Pisaniile, însemnările și pomelnicul surprind atât ctitorii cu faptele lor, cât și modernizarea limbii după adoptarea grafiei latine, din a doua jumătate a secolului 19. Biserica lipsește deocamdată de pe noua listă a monumentelor istorice, însă trăsăturile ei distinctive și valoarea ei
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
Nicolae în satul ce să numește Greci, ca să fie pomenire la tot neamul dumnealui în veci și nestrămutat de la această sf[â]ntă bise[rică]. Stan Căpitanul 1781.”" Momentul ridicării acestui lăcaș, ctitorii și faptele a fost consemnate într-o pisanie peste intrare: "„Această S[fântă] și Du[m]nezeiască biserică cu hram[ul] Adormiri[i] M[aicii] D[omnului], S[fântul] Nicolae, S[fânta] Para[schiva] prin osâ[r]diea și cheltueala d[umnealui] preot Nicolae [din] Voinești și ajutorul
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
și de îndemnător al comunității în ridicarea și înzestrarea noii biserici. Acesta a lăsat o însemnare în evanghelia bisericii: "„Preot N[icolae] duhovnic ce să trage din Voinești făcut preot la 1859 și am scris azi la 1887 enuarie 7 ...”" Pisania peste intrare este încheiată cu mențiunea: "„Repară la 1889 octovre și tot de cei de sus Și e zugrăvită de Ilie zugravu de la Târgoviște.”". Din pisanie reiese că biserica a fost reparată și pictată în acel an, atât în interior
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
din Voinești făcut preot la 1859 și am scris azi la 1887 enuarie 7 ...”" Pisania peste intrare este încheiată cu mențiunea: "„Repară la 1889 octovre și tot de cei de sus Și e zugrăvită de Ilie zugravu de la Târgoviște.”". Din pisanie reiese că biserica a fost reparată și pictată în acel an, atât în interior cât și în exterior. Tot la intrare, pe partea interioară, se păstrează încă o scurtă pisanie, care surprinde o repictare interioară la 1899: "„Acestă biserică sa
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
sus Și e zugrăvită de Ilie zugravu de la Târgoviște.”". Din pisanie reiese că biserica a fost reparată și pictată în acel an, atât în interior cât și în exterior. Tot la intrare, pe partea interioară, se păstrează încă o scurtă pisanie, care surprinde o repictare interioară la 1899: "„Acestă biserică sa jugrăvit din nou prin stăruința preotului Nicolae, duhovnicu, și ajutoru lăcuitorilor inorieși. Anu 1899 avgust 6, zugrav I L Luculescu, T[ârgu]Viștea.”" Ctitorii cei dintâi sunt însemnați la pomelnicul
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
a fost deschisă o ușă suplimentară, de evacuare. În acest șantier a fost demolat peretele transversal de la intrare în tinda veche iar tălpile turnului a fost întărite cu stâlpi, în tindă. Pentru secolul 20 sunt surprinse lucrări de reparație de pisania nouă, scrisă sub cea veche, la intrare: "„Această sf biserică s-a renovat în anul 1986 de preotul Nițescu Aurelian, cu epitrop Mihăescu Ion și consiliul: Stănescu Ion cântăreț, Dinuță N Nicolae, Dinuță Dumitru, Dinuță Ion (Vodă), Amza Benedict, Zamfira
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
fasonați cilindric. Vechiul perete de la intrare a fost demolat pentru lărgirea tindei, în prima parte a secolului 20. Demolarea peretelui de intrare a fost compensată de doi stâlpi puternici care susțin tălpile turnului. Odată cu mutarea intrării a fost mutată și pisania de la 1889, cea care a preluat textul celei inițiale de la 1862. Peretele despărțitor, dintre tindă și naos, s-a păstrat pe locul original, și păstrează două goluri mari, laterale ușii centrale. Peretele iconostasului a fost ridicat și zugrăvit odată cu biserica
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
prăbușiri de bolovani. Sus pe creasta stâncii în care este săpată biserica este cioplit în piatră un jilț, așezat pe o platformă rectangulară. Atât în jurul bisericii cât și în jurul jilțului sunt săpate cruci cu vârste diverse, precum și multiple inscripții. Deși pisania din 1903 dă - în baza tradiției,ca an de înființare 1277, alte opinii îi situează originea în secolele III-VI, cu toate că reperele cronologice descoperite plasează întemeierea schitului la mijlocul secolului XVI. Tradiția orală pune ctitorirea pe seama a doi laici, ciobanii Simion
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
se prăbușesc zidurile exterioare ale turnului Regal. Regele Henric alături de fratele său Amalric își retrage trupele sale și se îndreaptă spre Cipru. Plecarea lui Henric a lăsat fără o apărare efectivă partea centrală a zidurilor. În acest timp, ciprioții, venețienii, pisanii, precum și alți locuitori părăsesc pe nave orașul. Templierii și Ospitalierii din aripa de stânga în mod repetat (de cel puțin trei ori), îi înfrîng pe atacatori și construiesc noi baricade. Dar mamelucii, folosindu-se de avantajul numeric și fără a
Asediul Acrei (1291) () [Corola-website/Science/326162_a_327491]
-
decorului, care întrec pe cele de la foarte bine păstrata biserică de lemn din Jupânești, una dintre cele mai valoroase biserici de lemn din Muntenia. Momentul renovării acestui lăcaș în forma pe care o prezintă azi a fost consemnat într-o pisanie peste intrare: "„Cu vrerea Tatălui și cu a Fiului și S[fântului] Duh amin, ridicatusau această sfântă și Dumnezeiască biserică din nou din temelie întru ci[n]stea și lauda hramurilor a Duminici[i] Tuturor Sfinților și la Buna Vestire
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
a funiei mediane. Sub acoperișul nou a fost păstrat cel vechi din șindrilă, prins în cuie de lemn și fier. Planimetria altarului prezintă particularitatea decroșului doar pe o singură parte, fără retragere pe latura de nord, pentru a adăposti proscomidia. Pisania fragmentară din pridvor, de la 1868, este singurul izvor scris cunoscut al istoriei bisericii. Lăcașul lipsește de pe noua listă a monumentelor istorice în ciuda valențelor artistice și istorice conservate. Vechimea construcției nu se cunoaște. În lipsa documentelor, biserica se poate data relativ, pe
Biserica de lemn din Toplița, Argeș () [Corola-website/Science/322797_a_324126]