1,034 matches
-
seamă că undeva, în stânga șoselei, printre livezi și vii, se ițește o turlă de biserică. Să intrăm pe sfoara drumeagului de pe malul lacului Dorobanțul, care ne va conduce în curtea unei bisericuțe ce stă de strajă mormintelor din jurul ei. Din pisania așezată deasupra ușii aflăm că pe o temelie mai veche a fost ridicată această biserică, și a fost sfințită la 25 noiembrie 1925, cu hramul Sfânta Varvara. Afirmația din pisanie, că biserica a fost zidită pe o veche temelie, ne
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
unei bisericuțe ce stă de strajă mormintelor din jurul ei. Din pisania așezată deasupra ușii aflăm că pe o temelie mai veche a fost ridicată această biserică, și a fost sfințită la 25 noiembrie 1925, cu hramul Sfânta Varvara. Afirmația din pisanie, că biserica a fost zidită pe o veche temelie, ne duce cu multe veacuri în urmă, unde găsim că ,la 1581, Alexandru Lăpușneanu a întemeiat în țarina Iașilor mănăstirea „Ugireni”, zisă și „La Greci”, sub dealul Aroneanu, cu hramul Sfântul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
și aproape de cea de istov cădere”. I s-au făcut unele reparații, dar pe la 1885 rămăsese în picioare doar biserica „dizgrădită și lăsată în izlaz”. A mai fost reparată în 1907 și după incendiul din 1944. Biserica a rămas fără pisanie încă din veacul al XIX-lea. Sper să-ți amintești, iubite prieten, cât de frumos arată Iașii văzuți de pe dealul Aroneanului. Îți reamintesc și cuvintele tale despre această priveliște: „Uite și fața nevăzută a Iașilor”. De aici se vede și
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
îndată după moartea sa: „pentru lucrurile lui cele vitejești, carile niminea din domni, nici mai înainte, nici după aceea l-au ajuns”. Intrarea în curtea mănăstirii este străjuită de un turn clopotniță cu o arhitectură demnă de Renașterea Italiană. Din pisanie aflăm că turnul a fost ridicat „cu toată cheltuiala și osârdia sfinții sale, chir Macarie Hrisoverghi monah, pentru veșnica pomenire. Fost-au sârguitori cu ostenelile dumnealui Ștefan Ruset vel paharnic, cu giupâneasa dumnealui Maria Sturza”. Turnul adăpostește: camera clopotelor, un
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pe sluga noastră, pre Iane ce au fost chelar, cu un loc să-ș(i) facă bisericuțe în Dealul Mare ce este în ținutul Iașilor”. La 3 mai 1659, același domn scutește de dări patru poslușnici ai mănăstirii de la Dealul Mare. Pisania bisericii glăsuiește: „Cu voia Tatălui și ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh a făcut această biserică dumnealui Iane Hadâmbul în pădurea Iașilor, la Dealul Mare... în zilele lui Io Ghica vodă în anul 7168(1659) sept. 8”. În cunoscutele
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Sântului Ierarc Nicolae, quărora fusesse dedicatu acestu templu din vechime; și s’a reconstruit, cum se vede prin ajutorul enoriașilor și altor buni creștini pietoși; Mitropolit fiind al țări Române: Nifon al 2.“ Este cea mai veche - după știința mea - pisanie ortodoxă cu litere latine, din chiar anul adoptării oficiale a acestora. Meșterul care a dăltuit-o, încurcându-se ici-colo în arcanele ortografiei latinizante (nedumerit probabil și de înlocuirea „Treimii“ prin „Trinitate“, a „bisericii“ prin „templu“ ș.a.m.d.), semnează înduioșător
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
metal care s-a putut vedea de departe până în anul 1911 când datorită unui vânt puternic a fost smulsă și scoasă dela locul ei. Crucea aceea pe care e gravat «anul 1821», se află încă în podul bisericii. După cum atestă pisania scrisă în frescă pe zidul despărțitor deasupra ușii dintre pronaos și naos, «cu ajutorul lui Dumnezeu s-a zidit și zugrăvit aceeastă biserică, cu cheltuiala satului în1824 , august, zi 2», Ctitori au fost așadar toți credincioșii iobagi din parohie cu preotul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
comuna Chirpăr). Întreaga pictură este realizată în spiritul iconografiei Bisericii ortodoxe. În exterior, pe zidul de la Sud, biserica are patru tablouri - deasemenea în frescă - Dreapta Judecată, Cumpăna Dreptății, Sfântul părinte Nicolae și Iisus Hristos. Deasupra ușii de la intrare există o pisanie: «Cu ajutorul lui Dumnezeu s-a zidit și s-a zugrăvit această biserică...1809, iunie 28.». În septembrie 1916, în vremea primului război mondial partea de nord-vest a navei a fost afectată de un obuz tras de dincolo de Olt, dinspre Dealul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
suferit o reparație capitală, ocazie cu care acesta a fost înlocuit integral. Vechiul acoperiș avea lați de lemn ciopliți cu securea și care se aflau într-o stare avansată de putrezire. În 1971 biserica a fost electrificată, oprație în timpul căreia pisania a fost grav deteriorată. Biserica nu deține obiecte de valoare artistică sau istorică din metale prețioase, dar deține câteva cărți vechi cu valoare bibliografică între care cităm: 1. - Liturghierul publicat de mitropolitul Antim Ivireanu în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
capabil, până când grecii dedicați luxului inactiv și molatic, trândăviei și tuturor viciilor și defectelor guvernării, renunțau de bună voie la avantajele acestei mări, socoteau comerțul și ademenirea mărfurilor către alte națiuni sub demnitatea lor și-l lăsau popoarelor Italiei, venețienilor, pisanilor, florentinilor și genovezilor și arabilor. Pavilioanele străine vin în grabă acum s-o acopere, pentru ca să aducă nepipăitele comori ale vastelor sale țări din jur. Fluviile Phasis, Serapano, Cyrus, în legătura cu Marea Caspică, transportă și aduc bogățiile Asiei și Indiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Petrovici considera că denumirea orașului Huși provine de la pârâul omonim, iar din punct de vedere etimologic, numele moldovenești de persoane Hus, Husul, Husea derivă din ucr. gγs´ (gâscă). Lingvistul susținea că toponimul Huși prezintă s, nu ș, aducând drept argument pisania de la 1497 (cu caractere chirilice), care se află deasupra ușii principale a bisericii Episcopiei din Huși. Pornind de la faptul că pe această inscripție se citește VZ G2SO ("în Huși"), Emil Petrovici afirma că "lângă o trebuie să fie un ҳ
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Pavel, pe Drăslăvăț, ce s-a săvârșit în anul 7003, iară al domniei lui, anul 38 curent, luna Noemvrie 30”. Construită între anii 1753-1756 de episcopul Inochentie, cu sprijinul domnitorului Matei Ghica (1753-1756), biserica actuală a păstrat numai temeliile și pisania fixată deasupra ușii bisericii Episcopiei. Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” a fost afectată de cutremure devastatoare, iar invaziile pustiitoare au provocat lăcașului daune incalculabile. De exemplu, biserica a fost avariată de cutremurul din 1692, apoi a fost arsă în timpul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în documentele de epocă alți slujitori ai bisericii din Fruntești. Abia în 1845 un Ianacache, fiul diaconului Toma, vinde lui Grigore Rosetti 3 stânjeni din moșia Fruntești cu 2 galbeni stânjenul. în pridvorul bisericii vechi din Fruntești se află o pisanie în care sunt preluate de la bisericile și mai vechi, dar și din tradiție (așa s-a apucat din bătrâni!) unele date și afirmații despre cele mai vechi începuturi ale vieții religioase organizate în actualul sat Fruntești. Dacă tradiția vorbește despre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dar și din tradiție (așa s-a apucat din bătrâni!) unele date și afirmații despre cele mai vechi începuturi ale vieții religioase organizate în actualul sat Fruntești. Dacă tradiția vorbește despre o biserică construită de frații Grigore și Gavril Dunavăț, pisania amintește despre o biserică mai veche care a fost construită de un călugăr - Caracala - care ar fi trăit pe vremea lui Ștefan cel Mare, a cărui locuință „Chilia călugărului Caracala se afla pe partea dreaptă a pârâului Dunavăț, pe deal
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pusă în relație de timp nu cu Ștefan cel Mare, invocat mereu pentru a arăta vechimea și descendența, ci cu „Siliștea lui Dobromir”, care indică existența unui loc unde a fost un sat, un sat anterior satului Fruntești. Informațiile din pisania bisericii, completate cu date mai apropiate de zilele noastre, au fost cuprinse de preotul Gheorghe Antohi în „Istoricul Bisericii parohiale „Cuvioasa Paraschiva” din parohia Fruntești, comuna Filipeni, raionul Bacău, regiunea Bacău”, prefață la dosarul „Parohia Fruntești”, 1874-1944, aflat la Arhivele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Prima bisericuța din Tanacu a fost construită de Tanacu și Miliana, insă bisericuța din loazbe de stejar a datat până în 1020 când a ars. Peste temeliile ei s-a construit în 1826 altă biserică, fiind și actuala, după cum o atestă pisania crestata pe grinda frumos sculptata ce desparte naosul de pronaos. E alcătuită din blăni de stejar încheiată la colțuri în formă de coadă de rândunica. A fost reparata de mai multe ori și recent a fost renovată total, înlocuindu-se
Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2089]
-
care coexistă cu articole locale tradiționale realizarea unor vechi activități economice cu elemente tehnice noi (plugul roman, unelte de minerit, mori hidrauluice cuptoare de olar), dar și noi Îndeletniciri: exploatarea păcurei instalații balneare și termice subterane sarcofage din piatră cu pisanii latinești Elementele materiale și spirituale ale modului de viață roman ilustrează progresul general al societății din spațiul daco-moesian și favorizează integrarea tot mai deplină a geto-dacilor În lumea romană (orbis Romanus). Pentru romanizarea spațiului daco-moesian Însă, era necesar ca autohtonii
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Ștefan cel Mare, ar putea fi socotită drept „nelegitimă” [să precizăm că nu toți istoricii împărtășesc acest punct de vedere; Dan Cernovodeanu nu este deloc convins că Alexandru Lăpușneanu - cel care își va bate pe monede și va folosi în pisanii stima lui Ștefan cel Mare - să fi fost - chiar și ilegitim - fiul lui Bogdan al III-lea - căci canoanele Bisericii [54 Trulan], nevoită adesea a face investigații antropologice și eforturi spre a vedea pe unde treceau „liniile de înrudire” dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
năframa, ce va face carieră în costumul voievodal 269 - Radu și Mircea, fii ai lui Mircea Ciobanul; șirul este încheiat de Doamna Chiajna, cu straie de ceremonie și având fastuoase pandelocuri bizantine) și dă glas - într-o biserică pe care pisania din naos o arată a fi un „ex voto” pentru pomenirea sufletului său270 - unui program monarhic de păstrare și conservare a autorității domnești (deasupra capetelor lui Mircea Ciobanul, ale lui Petru cel Tânăr și al Doamnei Chiajna zboară, cu sulițe
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și autoritatea de a o exercita (și de care uneori nu se despărțeau, în imagini, nici după ce aceștia nu mai erau în viață; tabloul votiv de la Schitul Ostrov îi cuprinde pe Neagoe Basarab, Doamna Despina Milița, Theodosie și Ruxandra, iar pisania - pusă în 1760, dar reproducând, verosimil, un text mai vechi - spune că „Această Sfântă biserică făcutu-o-au Io Neagoe Basarab și doamna Despina, luna iulie 30, văleat 7030 [1522]”, deși Voievodul se stinsese cu un an mai înainte), Doamnele
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Hangu, la biserica din Bozieni, la Biserica Sf. Maria din Ismail (refăcută de el), la Mănăstirea Probota 14 etc. Și mai lungă ar fi lista boierilor (viețuitori în secolele XIV - XVII) din Moldova și țara Românească, în cazul cărora hrisoavele sau pisaniile au reținut înălțarea unui singur lăcaș de rugăciune 15. Hrisoavele (unele) s-au pierdut, iar inscripțiile (iarași unele) au dispărut (uneori împreună cu zidirile)... Ridicarea unor lăcașe întru slava lui Dumnezeu (zidiri ocrotitoare) în locurile unde își aveau reședințele era iarași
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
paradigma monarhică, legitimarea, ci și asocierea la gloria trecută și la faima conservată a primilor ctitori). Operația aceasta, care însemna de fapt continuitate dinastică și coparticipare la eternizare intrase în practica aulică obișnuită, era previzibilă. De aceea, când își compune pisania de pe cele două plăci din dreapta intrării în biserica Mănăstirii Argeș, Neagoe Basarab (el sau vreun urmaș?), ctitorul glorios și „continuator” el însuși, îl are în vedere pe succesorul necunoscut și-l transformă în destinatar, vorbindu-i „de dincolo de mormânt”: „Mare
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
veche), lăcaș atât de greu încercat în 1509, în timpul lui Mihnea cel Rău, Constantin Brâncoveanu, mare logofăt pe atunci („carele dăspre tată trăgându-se dă(n) véchia dungă a Craioveștilorŭ, carii și Băsărăbești să chiamă...”), își declară participarea, într-o pisanie fixată pe peretele clopotniței („multe au înfrumusețat și den nou au făcut la această dumnezăiască și sfântă casă în 1685), evocă „în véci buna pomenire bunului și luminatului neamului său și lui”51. Tot despre „nemoarta pomenire” vorbesc și pisaniile
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pisanie fixată pe peretele clopotniței („multe au înfrumusețat și den nou au făcut la această dumnezăiască și sfântă casă în 1685), evocă „în véci buna pomenire bunului și luminatului neamului său și lui”51. Tot despre „nemoarta pomenire” vorbesc și pisaniile de la Mănăstirea Hurezi (cea de pe peretele de apus al pronaosului bisericii mari: „[...] să se zugrăvească și să se pue aici, cum să vede într-această desfătată, frumoasă și iscusită tindă, spre slava, întâi, cea necuprinsă și neschimbată în véci, a
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Morți: Constantin v(o)iv (o)d, Marica d(oa)mna, Mathei v(o)iv(o)d, Elena d(oa)mna, Papa, Stanca, Preda, Păuna...”69. Femeile - soții, fiice - sunt prezente, cum se vede, în pomelnice, după cum figurează și în pisanii (când ctitorii erau soții lor Domnii, și în tablourile votive. Zidind „beserecucea” bolniței de la Hurezi, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, Doamna Marica, soția lui Constantin Brâncoveanu, își evocă demnitatea (nu doar socială) - „luminata do(a)mnă preînălțat soțul său, Io
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]