968 matches
-
5-12ore (BOITOR, I. 1984, SEICIU FL. și col. 1987, RUNCEANU L. Gh. 1994). Studiile au indicat în acest stadiu al parturiției o relaxarea a atașamentului placentar feto-maternal (cotiledon-caruncul) și eliminarea membranelor fetale prin intensificarea contracțiilor uterine ( WALTER L. , HULEZ-2007). Caracteristicile placentei la vacă pot fi sintetizate în următoarele aspecte: placenta este de tip sindesmocorial (cotiledonată), la care epiteliul trofoblastului intră în contact cu corionul mucoasei uterine în anumite porțiuni, în care vilozitățile corionului fetal, prin cotiledoane, se angrenează cu îngroșări ale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
RUNCEANU L. Gh. 1994). Studiile au indicat în acest stadiu al parturiției o relaxarea a atașamentului placentar feto-maternal (cotiledon-caruncul) și eliminarea membranelor fetale prin intensificarea contracțiilor uterine ( WALTER L. , HULEZ-2007). Caracteristicile placentei la vacă pot fi sintetizate în următoarele aspecte: placenta este de tip sindesmocorial (cotiledonată), la care epiteliul trofoblastului intră în contact cu corionul mucoasei uterine în anumite porțiuni, în care vilozitățile corionului fetal, prin cotiledoane, se angrenează cu îngroșări ale mucoasei uterine, numite carunculi (BOTĂREL S. și col. 1982
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
mucoasei uterine în anumite porțiuni, în care vilozitățile corionului fetal, prin cotiledoane, se angrenează cu îngroșări ale mucoasei uterine, numite carunculi (BOTĂREL S. și col. 1982, SEICIU FL. și col. 1989, RUCKEBUSH DUNLOP, PANEUF, 1991), (fig. 2). Structura anatomică a placentei la vacă are două componente: componenta fetală (corionul fetal), constituită din placa corială (membrana care învelește fătul) și țesut mezenchimal (din care se detașează vilozități coriale, învelite de un epiteliu, numit trofoblast, care este alcătuit din citotrofoblast, epiteliu cubic monostratificat
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și sincițiotrofoblast); componenta maternală, reprezentată de mucoasa uterină, care suferă importante modificări structurale pe parcursul perioadei de gestație. Diverse studii de specialitate (SEICIU, Fl. și col. 1989, RUCKEBUSH, DUNLOP, PANEUF, 1991; RUNCEANU, L., COTEA, C. 2001) au indicat faptul că, desprinderea placentei fetale de componenta maternală și expulzarea anexelor fetale, ca parte finală a parturiției are loc ca urmare a unui complex de procese fiziologice, cum ar fi: modificări de hemodinamică datorate micșorării fluxului sanguin în aria utero-placentară prin ruperea cordonului ombilical
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
anexelor fetale, ca parte finală a parturiției are loc ca urmare a unui complex de procese fiziologice, cum ar fi: modificări de hemodinamică datorate micșorării fluxului sanguin în aria utero-placentară prin ruperea cordonului ombilical în urma expulzării fătului; anemie la nivelul placentei datorată ruperii cordonului ombilical; retracția vilozităților coriale; maximizarea contracțiilor uterine postpartum, contracția musculaturii abdominale (presa abdominală) ; involuția uterină imediat după parturiție; fenomene degenerative la nivelul vilozităților coriale și micșorarea în volum a placentei. Modificările morfofuncționale determinate de eliminarea anexelor fetale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ombilical în urma expulzării fătului; anemie la nivelul placentei datorată ruperii cordonului ombilical; retracția vilozităților coriale; maximizarea contracțiilor uterine postpartum, contracția musculaturii abdominale (presa abdominală) ; involuția uterină imediat după parturiție; fenomene degenerative la nivelul vilozităților coriale și micșorarea în volum a placentei. Modificările morfofuncționale determinate de eliminarea anexelor fetale se referă la micșorarea în volum a vilozităților coriale de tip secundar, urmată de hipoplazie scințială, tromboză și necroză care definesc întregul proces degenerativ la nivelul vilozităților, accentuat de procesele hemodinamice, contracția uterină
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Valorile tonusului uterin în timpul parturiției cresc până la 70 mm Hg, față de perioada din timpul gestației când acestea erau foarte scăzute de până la 3040 mm Hg.(SEICIU FL. și col.1989), (fig. 4). deschiderea angajarea expulzarea expulzarea gâtului uterin fetusului fetusului placentei Contracția mușchilor abdominal (" presa abdominală") Este a treia forță care participă la parturiție, fiind reprezentată de contracția mușchilor abdominali, diafragmei și mușchilor spinali. Această forță intervine în al doilea stadiu al parturiției, de expulzare a fătului. Compresiunea exercitată asupra uterului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1994, RUNCEANU L., COTEA C., 2001). Parturiția este dirijată de mecanisme: neuroendocrine, metabolice, fizice , imunologice. Mecanismele neuroendocrine sunt reprezentate de hormonii care participă activ la declanșarea parturiției: progesteron, estrogenii, prostaglandina F2α , ocitocina și relaxina, (fig. 5). Progesteronul este secretat de placentă (în a doua parte a gestației) și de cortexul suprarenalei. S-a constatat că la vaca gestantă în ultimele 10 zile antepartum, concentrația de progesteron plasmatic scade în mod continuu. Această scădere a valorilor progesteronului plasmatic devine accentuată cu 1-2
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
echilibului Ca++ / Mg ++ . S-a constatat că o scădere a Mg ++ în timpul contracțiilor uterine și o creștere a legăturii Ca ++ de proteinele celulare măresc acțiunea ocitocinei, ( BOITOR I.,1979, RUCKEBUSH, DUNLAP, PANEUF, 1991). Estrogenii (estrona și sulfat estrona), secretați de placenta maternă, înregistrează creșteri ale valorilor cu 4 -2 zile antepartum și o scădere bruscă după parturiție. La vacile cu gestație prelungită estrogenii înregistrează valori mai scăzute, comparativ cu cele care au o durată normală a gestației. Acțiunea estrogenilor este dirijată
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
combinațiilor fosfo energetice), care determină trecerea celulei musculare de la faza de repaus la cea de contracție. Astfel, musculatura uterină va fi pregătită pentru activitatea contractilă din timpul parturiției (va deveni sensibilă la acțiunea ocitocinei). Prostaglandina F2α (PGF2α) este secretată de placenta maternă, ca hormon important implicat în mecanismul declanșator al parturiției la vacă. Formarea prostaglandinelor PGF2α și PGE2 la nivelul uterului este favorizată de guanil-mono-fosfatul ciclic, indus de estrogeni și ocitocină (PĂUȘESCU E. și col.1981). Cu puțin timp înaintea travaliului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
stocat în membranele fetale sub formă esterificată este eliberat în lichidul amniotic. Între producția de PG și cea de estrogeni există o relație strânsă, creșterea concentrației de hormoni estrogeni fiind o condiție esențială pentru sinteza și eliberarea PG-ului în placentă și miometru în cursul parturitiei (DICKIL M.B., și col. 1994). Scăderea nivelului progesteronei în plasmă antepartum este însoțită de o creștere ușoară în nivelul de 13,14-dihidro 15ketoprostaglandina F2 α, metabolitul prostaglandinei (PGFM), (RUCKEBUSH, DUNLAP, PANEUF, 1991). Ocitocina, secretată în
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
influențează eliberarea de ocitocină (direct sau mediat de alte modificări încă neconsemnate), (LIGGINS G.C.,1973, PĂUȘESCU E. și col. 1981, ZOLLERS W.G. și col.1993). Relaxina este un hormon polipeptidic produs în timpul gestației de ovar (corpul luteal), uter și placenta maternă, care induce relaxarea ligamentului interpubian, relaxarea articulațiilor bazinului și dilatarea cervixului, contribuind la formarea canalului natal și deschiderea cervixului în timpul parturiției (BOITOR I. 1979, FIRST N.L. și col. 1984, RUNCEANU L. 1994). Prolactina, un hormon luteotrop secretat de adenohipofiză
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Fetusul își va orienta diametrele, astfel încât, să se realizeze o acomodare cât mai bună, pentru a fi supus unei compresiuni cât mai slabe. c)Factorii placentari implicați în declanșarea parturiției Pe lângă alte funcții (endocrine, respirație, nutriție, protecție mecanică și imunologică), placenta intervine în procesul parturiției prin modificări hormonale și morfologice la nivelul vilozităților, facilitând declanșarea travaliului și a proceselor de adaptare materno-fetale (RUNCEANU L. 1994, 1995, SEICIU FL. și col. 1987). Contribuția placentei la schimbarea raportului estrogeni progesteron este importantă. Scăderea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
funcții (endocrine, respirație, nutriție, protecție mecanică și imunologică), placenta intervine în procesul parturiției prin modificări hormonale și morfologice la nivelul vilozităților, facilitând declanșarea travaliului și a proceselor de adaptare materno-fetale (RUNCEANU L. 1994, 1995, SEICIU FL. și col. 1987). Contribuția placentei la schimbarea raportului estrogeni progesteron este importantă. Scăderea progesteronemiei și creșterea estrogenemiei are drept consecință sporirea excitabilității și contractilității miometrului, datorită stimulării activității alfa-receptorilor adrenergici. Paralel cu o concentrație mai mică de progesteron placentar, scade concentrația de potasiu intracelular, modificând
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în succesiunea stadiilor parturiției, deformări de conformație a bazinului, tulburări de adaptare funcțională (cardio-vasculară, metabolică, neuroendocrină). Factorii fetali tulburări de dezvoltare a fetusului, tulburări de acomodare a fetusului în conductul natal în timpul travaliului. Factorii placentari tulburări ale integrității morfo-funcționale a placentei prin deficiențe ale adaptării morfologice, biochimice, metabolice, hemodinamice și neuro-hormonale. 2.1.1. Frecvența distociilor La taurine frecvența distociilor este mai mare, comparativ cu alte specii, din cauza conformației bazinului. S-a stabilit relații invers proporționale între planul de înclinație al
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fetusului). Principalele procese fiziologice care au loc în această perioadă sunt: involuția uterină, eliminarea loșiilor, resorbția infiltratelor de la nivelul bazinului moale și căilor genitale, procese de regenerare și epitelizare la nivelul uterului , reluarea activității ovariene postpartum. Puerperium debutează cu eliminarea placentei. În derularea proceselor de eliminare a placentei (anexe fetale) pot fi luate în considerație următoarele etape : A. Înainte de parturiție Studiile au arătat că mecanismul de desprindere a placentei este deja histologic vizibil în ultimele luni de gestație, carunculii suferind un
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în această perioadă sunt: involuția uterină, eliminarea loșiilor, resorbția infiltratelor de la nivelul bazinului moale și căilor genitale, procese de regenerare și epitelizare la nivelul uterului , reluarea activității ovariene postpartum. Puerperium debutează cu eliminarea placentei. În derularea proceselor de eliminare a placentei (anexe fetale) pot fi luate în considerație următoarele etape : A. Înainte de parturiție Studiile au arătat că mecanismul de desprindere a placentei este deja histologic vizibil în ultimele luni de gestație, carunculii suferind un proces de colagenizare progresivă până în momentul parturiției
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
epitelizare la nivelul uterului , reluarea activității ovariene postpartum. Puerperium debutează cu eliminarea placentei. În derularea proceselor de eliminare a placentei (anexe fetale) pot fi luate în considerație următoarele etape : A. Înainte de parturiție Studiile au arătat că mecanismul de desprindere a placentei este deja histologic vizibil în ultimele luni de gestație, carunculii suferind un proces de colagenizare progresivă până în momentul parturiției. Scleroza placentei materne este mai evidentă la marginea carunculului, în special la capetele vililor materni (GRUNERT E. 1978 , BOITOR I., 1984
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fetale) pot fi luate în considerație următoarele etape : A. Înainte de parturiție Studiile au arătat că mecanismul de desprindere a placentei este deja histologic vizibil în ultimele luni de gestație, carunculii suferind un proces de colagenizare progresivă până în momentul parturiției. Scleroza placentei materne este mai evidentă la marginea carunculului, în special la capetele vililor materni (GRUNERT E. 1978 , BOITOR I., 1984). Înainte de parturiție apar spații libere între vilii materni, prin desprinderea lor de vilii fetali. Are loc hialinizarea pereților vaselor de sânge
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
capetele vililor materni (GRUNERT E. 1978 , BOITOR I., 1984). Înainte de parturiție apar spații libere între vilii materni, prin desprinderea lor de vilii fetali. Are loc hialinizarea pereților vaselor de sânge, proliferarea subintimală și obliterarea lumenului. Înaintea procesului de detașare a placentei apar leucocite și multe celule gigante, binucleate și polinucleate cu rol resorbtiv și fagocitar. Maturarea finală a placentoamelor necesită o secreție crescută de estradiol 17 β și estronă pentru mai mult de 5 zile antepartum . Un nivel ridicat de progesteronă
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
mult de 5 zile antepartum . Un nivel ridicat de progesteronă în săptămânile anterioare parturiției are o influență negativă asupra maturării placentoamelor. Orice stres exercitat asupra femelelor în perioada antepartum poate determina un dezechilibru hormonal cu afectarea proceselor de desprindere a placentei. Un factor inhibitor al chemotaxiei leucocitare în cotiledoane la bovine ar putea fi cauza unui proces de desprindere insuficientă. Acest factor, neidentificat încă, se presupune că ar suprima activitatea leucocitară, care este importantă pentru separarea fiziologică a membranelor fetale de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
contracțiilor scade, iar la 72 ore postpartum acestea sunt slabe și aritmice. În zilele 48 postpartum contracțiile uterine prezintă ondulații neregulate, iar la 20 zile postpartum au o regularizare mai evidentă, cu aspect asemănător fazelor ciclului estral. In timpul expulziei placentei se constată contracții abdominale crescute, care scad după eliminarea anexelor fetale, corelate cu valori ale concentrației periferice plasmatice ale ocitocinei mai mici (SCHAMS D. 1979, TAVERNE, M.A., 1984). La vacile supuse operației de cezariană are loc o perturbare a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
involuție postpartum, (tab.10). Analiza de ansamblu a leucogramei evidențiază faptul că, la vacile cu distocii "reacția leucocitară" este mai intensă, ca mijloc de autoaparare împotriva invaziei microbiene care are loc imediat după parturiție. Distrugerile tisulare postpartum (asociate cu detașarea placentei) determină o migrare înspre uter a celulelor leucocitare din curentul sanguin, evidențiată de scăderi ale valorilor în sânge și de apariția acestora la nivelul uterului. Examenul microscopic al secrețiilor loșiale la vaci a evidențiat printre celulele provenite din stroma uterului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
dezechilibrate 146 sau deficitare în diferiți nutrienți), condițiile precare de zooigienă, exploatarea nerațională, neconformă cu cerințele de producție (forțajul productiv), starea fiziologică sau vârsta prea mare a animalelor, condiții de mediu necorespunzătoare, factorii genetici, distociile, fătările gemelare, torsiunea uterină, conformația placentei, factorii de stres ( temperatura, lipsa odihnei, transporturi obositoare), care acționează prin stimularea eliberării de corticoizi, fapt ce contribuie la declanșarea timpurie a parturiției, fără maturizarea placentei, parturiții induse cu corticoizi Factorii determinanți specifici (bacterienii), nespecifici Originea germenilor bacterieni care determină
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a animalelor, condiții de mediu necorespunzătoare, factorii genetici, distociile, fătările gemelare, torsiunea uterină, conformația placentei, factorii de stres ( temperatura, lipsa odihnei, transporturi obositoare), care acționează prin stimularea eliberării de corticoizi, fapt ce contribuie la declanșarea timpurie a parturiției, fără maturizarea placentei, parturiții induse cu corticoizi Factorii determinanți specifici (bacterienii), nespecifici Originea germenilor bacterieni care determină retenția anexelor fetale poate fi de la nivelul unui proces inflamator localizat în oricare parte a organismului (mamite, afecțiuni podale, plăgi infectate, enterite). În ceea ce privesc speciile
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]