3,039 matches
-
Publishing, Toronto, 2008; „Petale de dor și vis”, Editura „Magna-Princeps”, Chișinău, 2010; „Cearta” și „Adevăruri pe frunze de arțar”, Editura Prometeu, Chișinău, 2013 - prin care, după aprecierile criticii, „se aduce o contribuție la educarea tinerei generații în spiritul dragostei față de plaiul natal, de limba maternă, de semeni, de simțire si aspirații”. Este corespondent special și laureat pentru publicistică al săptămânalelor „Literatura și Arta” și „Cuvantul” din Republica Moldova, deținător al Premiului Presei în Concursul Internațional de poezie și Proză „STARPRESS 2012”, locul
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
hotare: „Familia” (Serbia); „Observatorul” și „Faptul divers” (Canada); „„Agero” (Germania); „Curentul internațional” și „New York Magazin” (SUA); „Pagini Românești” (Noua Zeelandă); ș.a. În prezent trăiește cu și între două doruri: un dor mare când se află în Canada la copiii săi, față de plaiul natal și de casa părintească, iar când se află acasă, dorul necontenit de copiii și nepoțeii din Canada... Este vice-președinte al Organizației Internaționale a Românilor (Wordldwide Romanian Forum - Forumul Românilor de Pretutindeni) cu sediul la Câmpul Românesc din Hamilton, Canada
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > PLAIURI CODRENEȘTI Autor: Radu Botiș Publicat în: Ediția nr. 1508 din 16 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Andreia-Roxana BOTIȘ Ulmeni, locul copilăriei mele, reprezintă lumea în care trăiesc împletindu-mi rațiunea cu elementele autentice ale culturii și civilizației românești, ale portului
PLAIURI CODRENEŞTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353207_a_354536]
-
dacilor liberi, recent fiind inaugurat Muzeul de la Oarța de Jos, care are comori istorice de o valoare inestimabilă. Această zonă etnografică prezintă numeroase enigme, dar și valori istorice de o mare însemnătate spirituală. Voi prezenta câteva dintre aceste bijuterii ale plaiurilor codrenești. Biserica de lemn Arduzel a fost construită în anul 1650 la Gârdani, de credincioșii de aici. De acolo a fost adusă aici, la începutul secolului al XIX-lea. Pictura este aproape în întregime distrusă, doar pe iconostas se pot
PLAIURI CODRENEŞTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353207_a_354536]
-
iar noi, generația tânără, vrem să aducem un omagiu oamenilor trecuți în lumea celor fără de dor și să-i prețuim pe cei care ne sunt contemporani, având datoria sacră de a duce mai departe tradițiile și obiceiurile strămoșești. Referință Bibliografică: PLAIURI CODRENEȘTI / Radu Botiș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1508, Anul V, 16 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Radu Botiș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
PLAIURI CODRENEŞTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353207_a_354536]
-
Dumitru Gălățan Jieț, Traseul transhumant al unei boațe ciobănești împuiate laCloșani (Mehedinți) în anul 1927, Claudia Bălaș, Ceramică populară din județul Olt. Imagine și document, Ioana Gabriele Duicu, Tehnici de prelucrarea fierului, Cornel Boteanu, Meșteșugul Țesutului. Tradiție și continuitate în Plaiul Cloșani(zona Baia de Arama), Gabriela Boangiu, De la meșteșug la măiestrie: tradiții în spațiul urban, Georgiana Onoiu, Reprezentări gortjene an colecția de port popular a Muzeului Nașional al Satului Dimitrie Gusti din București, Varvară Magdalena Măneanu, Colecția de textile-Port popular a Muzeului
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
un singur an, între 1955-1956, Angela Moldovan a colaborat cu Orchestra de muzică populară „Înfrățirea” din Cluj Napoca (1950-1954), Orchestra de muzică populară Radio, Ansamblul „Rapsodia română” din București, Ansamblul „Doina Bucureștiului”, Ansamblul Folcloric „Târgu Mureș”, Orchestra „Brâulețul” din Constanța, Orchestra „Plaiurile Bistriței”, din Bacău, Orchestra „Rapsozii botoșanilor”, Ansamblul Folcloric „Ciprian Porumbescu” din Suceava, la pupitru cu mari maeștri ai artei dirijorale, printre care Ionel Budișteanu, Victor Predescu, Nicu Stănescu, Nicușor Predescu, Constantin Arvinte, Nicolae Botgros, George Sârbu, Ion Cobâlă... A cântat
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
durat acest imperiu. Vitejia a însumat toate celelalte sinonime, care au reflectatatât frumusețea fizică,cât și înțelepciunea bărbatului inițiat ca războinic, ca trăitor definit al bărbăției, curajului, eroismului, neînfricării. În scrierile balcanice și carpato-dunăreano-pontice, viteazul a devenitsinonim cu haiducul, războinicul plaiurilor, al libertății măsurate în fapte care,de multe ori,constituiau fărădelegi împotriva celor care încălcau legea. Războnicii evului mediu își cunoșteau foarte bine priceperea în mânuirea armelor, stimându-se și, totodată, temându-se de iscusințalor, în timpul atacului: La arbaletă, cel
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
14-16, Editura Semne, București, 2010. [4]Wace, Robert, Roman de Brut,vs. 9258-9265, ediția J.Arnold, SATF, Paris, 1938. [5]Cântecul Nibelungilor, tălmăcire de Virgil Tempeanu, E.L.U., București, 1964. [6]Idem. nr.8. [7]Alecsandri, Vasile, Dan, căpitan de plai, vol. « Ostașii noștri », Editura pentru literatură, București, 1967. [8]Mahomed(în arabă Mohamed - Cel lăudat - 570-632), fondatorul islamismului/mahomedanismului, s-a născut și a predicat la Mecca începând cu anul 610. Învățăturile divine, transmise de arhanghelul Gabriel, repetate au format
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
dă-i Iertare, Doamne!” de Remus Petrache (Colegiul Național „Teodor Neș” din Salonta, județul Bihor) PRIETENUL MEU, PĂMÂNTUL... - „Tu, prieten drag ce ne hrănești, Cu fructe, apă și povești Cu adieri în vânt de Mai, Cu zbor de păsări peste plai - Pământule, prieten iubit, De ce pe om te-ai necăjit? De ce ne cerți cu ploi și frig, Cu secetă fără câștig Și prin cutremur tu ne cerți, Pământule, nu ne mai ierți? Nu vrei să fi iar bun cu noi? Nu
ADOLESCENȚA, ALTFEL... de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352740_a_354069]
-
toți. Până ne-au scos din sărite. Apoi, le-am tras scatoalce și bătute de neuitat, până au găsit alți fraieri prin Europa. Să fiu bineînțeles. Nu am nimic cu secuii. Ăștia mai sunt cu puțin peste cinci sute pe plaiurile mioritice. Dacă îi cauți bine la ADN, nici nu prea există! Am ce am, cu cei care se dau secui. Vine un „domn” de la Buda să facă cu mâna ungurilor din Târgul Secuiesc. Foarte bine ! Să le facă. De pe cal
TABLETA DE WEEKEND (60): IGEN ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353595_a_354924]
-
că în sat sunt câteva familii de mazuri și alte câteva de țigani rromi, dar de unguri nu a fost vorba vreodată. Minciuni sfruntate. Astfel de insinuări nu-mi sunt străine. Le-am simțit periodic de-a lungul anilor. Pe plaiuri nemțene și, mai ales, în zona Romanului. Pretențiile, de azi, ale unor unguri cu fumuri, care se dau mari apărători ai secuilor, nu mă surprind deloc. Mă întreb, însă, oare secuii, nu pot să reclame când nu le sunt respectate
TABLETA DE WEEKEND (60): IGEN ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353595_a_354924]
-
Impact > Scrieri > URSOAICA Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1169 din 14 martie 2014 Toate Articolele Autorului Ursoaica Ce bine e să treci prin păduri și să n-ai nicio teamă. Să admiri copacii așezați maiestuos de-a lungul plaiului, de o parte și alta. Să te așezi pe o buturugă când simți picioarele înmuiate de urcuș. Să-ți mai îndulcești sufletul cu niște fragi sau zmeură care-ți fac cu ochiul în fiecare luminiș. - Ce zici, Mihai, ne-am
URSOAICA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353628_a_354957]
-
urmele lăsate de urșii prin pădure! Am coborât liniștiți, am început să căutăm semne de trecere a urșilor. Dar n-am văzut nimic nicăieri. Laba urșilor este foarte moale, nu lasă urme pe pământ. De abia la trecere peste un plai umed de ploi, am văzut niște urme de labe de urs în noroi. Asta a fost prima și ultima dată când am văzut urs în pădure. Noi ne-am continuat drumul spre parchetul din satul Rașca unde lucram la curățirea
URSOAICA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353628_a_354957]
-
în copilărie, centrul de greutate constituindu-l „căsuța” de la poalele Carpaților de Apus în care a crescut legănată de zâmbetul și bunătatea bunicii și sub aripa ocrotitoare a mamei dragi, alături de frățiorul mai mare, Paul, și, nu în ultimul rând, plaiul ardelean pe care micuța Diana făcuse primii pași... Cât de frumos curg trăirile poetei când e vorba de căsuța copilăriei: „Căsuța mea,/ pictată-ntr-o singură culoare/ ce naște-un curcubeu sublim în univers/ păstrează vie, încă, mirabila-i candoare
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
și cerul nud, în albia zânelor curge lumină din razele soarelui de la sud. munții cu frunți de cezari s-au trezit îmbrăcați în strai înflorit, privesc feciorind tainic izvoare, venind din balade și rit. se-aude un fluier pe dulcele plai, se vede ieșind firul ierbii, sub umbrele-adânci de stejari se-adapă-n izvoare reci cerbii. fetele culeg floarea-reginei, având în ochi azururi alpestre se-ntorc izvoarele din povești, cu flăcăi și cai de căpestre. o, primăvara mea luminoasă, cu adieri de aer
PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353684_a_355013]
-
colindat meleagurile patriei în lung și-n lat, de la munte la mare și invers, dar și ținuturi din străinătate, nu și-a uitat glia strămoșească. Astfel, în „Trepiedul de aur”, scriitorul Puiu Răducan intenționează să treacă în nemurire locurile natale, plaiurile copilăriei sale, să pecetluiască cu litere de suflet ținutul Țepeștilor vâlcene în filele eternității. Și într-adevăr reușește s-o facă într-un stil original. Autorul recunoaște cu sinceritatea unei spovedanii în fața duhovnicului numit „natură” că: Atât m-au frământat
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
Puiu Răducan, aduce prin „Trepiedul de aur” un omagiu locurilor sale natale ca unui sanctuar sacru. Melancolia Țepeștiului natal cu toate aspectele vieții mele de aici sunt trăiri vii la care mă închin cu smerenie, teamă și respect. Mulțumesc lor, plaiurilor copilăriei și Domnului pentru ceea ce mi-au dat! Autorul nu-și începe depănarea amintirilor într-o ordine cronologică strictă, ci, prin scurte povestiri punctează esența lor. Astfel în „ Dudul” afirmă : M-am născut cu un dud în curte. Cred că
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
România, dar mai ales iubesc Grădina Maicii Domnului. Iubesc doar Grădina MD, însă nu au descoperit și unde se află “flăcările arginti” din “Creasta Anilor” din Terra Mirabilis. Știu doar că pe aici, pe la noi, încă mai cântă dimineața pe plaiurile mioritice “Cocoșii lui Mahomed”, dar unde cântă Cocoșii și Îngerii lui Dumnezeu și de ce cântă (din chimvale și alăute), nu știu nici ei, numai Dumnezeu știe! Atât de tare iubesc străinii aceștia România - în mod special extraeuropenii ET-X-Y-Z -, încât într-
CODUL NUMERIC AL MĂRCII GENETICE 666 ( CODUL FIAREI ) ŞI EXODUL EVREILOR ÎN ROMÂNIA (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (33) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ed [Corola-blog/BlogPost/353645_a_354974]
-
și floare. Țipă totul în infern Ucigând și om și fier. Muribunzii în spitale Sunt uciși fără pumnale. Moare timpul la răscruce Conducând pe om spre cruce. MAL DE SIÈCLE III O atmosferă neagră, de cenușă S-a coborât pe plaiul însorit, E-o apăsare de mormânt și neputință Ivită-n suflet și în gând. E-o oboseală palidă în casă E-o minte leneșă, trândavă, E-o apatie peste noi, E-o cobe moartă între sori. E plânsul erei istovite
MAL DE SIÈCLE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353723_a_355052]
-
pe valea Oltului, legendara Țara Loviștei, cu un relief variat, cu sate răspândite până pe cele mai înalte coline, așa cum este o vorbă lovișteană „până acolo unde întoarce uliu!” În acest areal românesc întâlnești obiceiuri, tradiții, datini și un folclor specifice plaiurilor muntenești cu oameni veseli, harnici, ospitalieri și dârzi. Chiar la confluența Lotrului cu Oltul se desfășoară, atât spre nord cât și spre apus, orașul Brezoi, care poate fi numit capitala Țării Loviștei. Acest orășel de munte își are legenda și
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
Ediția nr. 1251 din 04 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Deci, fie lucrurile meargă de la sine, de prin Madagascar în Philipine, astăzi mă culc, mâine mp scol uriaș, desigur eu visez un alt locaș. Am fost cândva păstor pe alte plaiuri, poate un rege legendar peste seraiuri, trăind mai mult vieți, psihostazia m-a ajutat să-mi regăsesc menirea, poezia. Din vise nu trăiești, dar nici nu mori, ai șansa să reînvii de mii de ori. Șarpelui i s-a intentat
DECI... de BORIS MEHR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354093_a_355422]
-
Bratila, 2274 m) și prin părâul Boarcăsu din Munții Leaota (vârful Piscanu, 2383 m). După un curs cu direcția vest-est între masivele Făgăraș și Piatra Craiului la nord și Iezer-Păpușa la sud, Dâmbovița se orientează spre sud-est formând cheile de la Plaiul Mare, înainte de a pătrunde în depresiunea Podu Dâmboviței. Lungimea totală de la izvoare la vărsare este de 237 km iar suprafața bazinului de unde își colectează afluenții este de aproape 3000 de km pătrați. Aceștia fac parte în majoritate din cursurile colectate
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
cu melodii izvorâte din patimă și dor, din foșnetul frunzelor, murmurul izvoarelor, hăulitul fetelor, chiuitul flăcăilor la nunți și horele satului, să ofer iubitorilor de muzică populară câteva clipe de fericire pentru a nu uita niciodată limba, portul, tradițiile și plaiul nostru strămoșesc”. Activitatea sa reașează firesc și limpede o lume în care a fost devastat autenticul și frumosul și tinde să lase loc kitsch-lui și manelizării. Marin Voican-Ghioroiu are instinctul și puterea de a produce realmente altceva, de a se
GHIOROIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354124_a_355453]
-
realizatoare (timp de treizeci de ani) a celebrei emisiuni de televiziune „Tezaur folcloric” și a pune într-o lumină adevărată personalitatea îndrăgitei muscelence, Marioara Murărescu, a fost necesar să vedem cum această floare rară (sămânță de soi) a răsărit în plai mirific și a crescut mândră, a înflorit în raiul de dor și alean al muzicii populare, având de la îceputuri... climatul și condițiile prielnice ce i-au favorizat dezvoltarea spirituală. Minte strălucită, fizic de ividiat, noblețe și modestie rar întânită, toate
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]