3,084 matches
-
Unghiul format de raza refractată și cea reflectată este de 90°. Indicele de refracție al lichidului are valoarea. 2. Un om cu înălțimea de 1,8m, care are ochii la înălțimea de 1,64m de la sol, privește într-o oglindă plană verticală situată pe un perete. Marginea inferioară a oglinzii se află la distanța de 82cm față de podea. Înălțimea minimă a oglinzii, pentru ca omul să se poată vedea în întregime în oglindă este 3. O lentilă subțire biconcavă (Fig.2.16
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
intră din stânga în sistemul de lentile este transformat, la ieșire, intr un fascicul: a. convergent b. paralel, având același diametru c. paralel, având diametrul mărit d. paralel, având diametrul micșorat 3. O rază de lumină se reflectă pe o oglindă plană. Unghiul dintre raza reflectată și cea incidentă este de 70°. Unghiul de incidență are valoarea de. 4. O rază de lumină venind din aer (n 1) intră în sticlă sub un unghi de incidență i = 60°, unghiul de refracție fiind
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
celulei se trimite o altă radiație monocromatică, cu lungimea de undă λ2 = 200nm. TEST 31 1. Pentru a verifica planeitatea unei suprafețe optice se formează o pană optică cu aer, folosind această suprafață și o altă suprafață de referință, perfect plană. Figura de interferență observată în lumină monocromatică la incidență normală este cea din figura Fig.2.21. Despre suprafața analizată se poate afirma că: a. este perfect plană; b. prezintă o concavitate cu adâncime de ordinul milimetrilor; c. prezintă o
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
cu aer, folosind această suprafață și o altă suprafață de referință, perfect plană. Figura de interferență observată în lumină monocromatică la incidență normală este cea din figura Fig.2.21. Despre suprafața analizată se poate afirma că: a. este perfect plană; b. prezintă o concavitate cu adâncime de ordinul milimetrilor; c. prezintă o concavitate cu adâncime de ordinul lungimii de undă a radiației folosite; d. prezintă o denivelare cu înălțime de ordinul milimetrilor. 2. Fasciculele de lumină paraxiale: a. formează unghiuri
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
răsărind este. 5. Energia cinetică maximă a electronilor extrași prin efect fotoelectric extern depinde de frecvența radiației incidente conform graficului din figura Fig.2.23. În aceste condiții, valoarea frecvenței de prag este. TEST 32 1. Se consideră o oglindă plană și circulară paralelă cu un ecran E. Sursa de lumină punctuală S este situată pe axa de simetrie a oglinzii și în planul ecranului. Raportul dintre aria petei de lumină de pe ecran și aria oglinzii este egal cu. 2. Un
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
a. convergentă; b. divergentă; c. afocală; d. bifocală. 3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele folosite în manualele de fizică, expresia matematică a legii Snellius-Descartes (Iegea a II-a a refracției) este. 4. Imaginea unui obiect real formată de o oglindă plană este; a. reală și dreaptă; b. virtuală și dreaptă; c. virtuală și răsturnată; d. reală și răsturnată. 5. La trecerea unei radiații luminoase dintr-un mediu optic în altul, se modifică: a. frecvența; b. perioada; c. direcția de propagare dacă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
prag; b. lungimea de undă de prag; c. lucrul mecanic de extracție; d. energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși sub acțiunea unei radiații având frecvența. TEST 34 1. Figura alăturată Fig.2.25. reprezintă litera P așezată în fața unei oglinzi plane. Diagrama care reprezintă corect imaginea sa formată de oglinda plană este. 2. Punctele notate cu A și B în figura Fig.2.26. sunt simetrice și așezate față de lentilă la o distanță egală cu dublul distanței focale. Dacă obiectul, notat
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de extracție; d. energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși sub acțiunea unei radiații având frecvența. TEST 34 1. Figura alăturată Fig.2.25. reprezintă litera P așezată în fața unei oglinzi plane. Diagrama care reprezintă corect imaginea sa formată de oglinda plană este. 2. Punctele notate cu A și B în figura Fig.2.26. sunt simetrice și așezate față de lentilă la o distanță egală cu dublul distanței focale. Dacă obiectul, notat cu O în figură se îndepărtează de lentilă atunci imaginea
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de radiația luminoasă cu lungimea de undă de 550 nm emisă de o sursă monocromatică este de 1J în fiecare secundă. Numărul de fotoni emiși de sursă într-o secundă este apropiat de valoarea. TEST 35 1. Dacă o oglindă plană se depărtează cu viteza v de un obiect, imaginea obiectului în oglindă se depărtează de obiect cu viteza. 2. O rază de lumină venind din aer (naer = 1) întâlnește o suprafață plană de sticlă. Unghiul dintre raza reflectată și suprafața
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de valoarea. TEST 35 1. Dacă o oglindă plană se depărtează cu viteza v de un obiect, imaginea obiectului în oglindă se depărtează de obiect cu viteza. 2. O rază de lumină venind din aer (naer = 1) întâlnește o suprafață plană de sticlă. Unghiul dintre raza reflectată și suprafața de separare aer-sticlă este de 40°. Unghiul de refracție este de 25° .Valoarea indicelui de refracție al sticlei este de aproximativ. 3. Imaginea unui obiect aflat la distanța de 4cm de o
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
și aceeași intensitate în orice punct din spațiu; c. aceeași frecvență și diferență de fază constantă în timp în punctul de suprapunere; d. aceeași frecvență și lungime de undă constantă în timp în orice punct din spațiu. 3. O oglindă plană de mici dimensiuni este fixată pe un perete al camerei, la înălțimea h = 60cm de podea. Înălțimea față de podea la care se află o sursă de lumină, pe peretele opus celui cu oglinda, astfel încât la mijlocul podelei să se formeze o
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
stopare crește; d. lucrul mecanic de extracție al fotoelectronilor scade. 5. O parte din radiația emisă de o sursă de lumină monocromatică cu lungimea de undă λ = 450nm cade normal pe un mediu transparent, subțire, mărginit de două suprafețe perfect plane și paralele, iar altă parte cade pe suprafața unui catod de cadmiu cu lucrul de extracție a. Descrieți figura de interferență realizată în lumină reflectată pe mediul transparent. b. Determinați frecvența de prag a efectului fotoelectric. c. Demonstrați dacă are
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
care trebuie să se găsească Soarele deasupra orizontului pentru ca lumina reflectată de suprafața apei (napă= 4/3) să aibă gradul de polarizare maxim este. 4. Diferența de drum dintre razele care cad sub incidență normală pe o lamă cu fețe plan - paralele de aer cu grosime e aflată într-un mediu cu indice de refracție n, care interferă prin reflexie, este. 5. Dacă distanța dintre cel de al 6-lea și al 5 lea inel luminos este 0,8 mm, distanța
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
a obține rezultatele dorite. Aceste descoperiri uluitoare au schimbat profund concepțiile asupra realității fizice în întreaga comunitate științifică internațională. Din moment ce efectele non-locale sunt reale, respectiv informația se poate transmite cvasi instantaneu, atunci trebuie să existe alte dimensiuni ale spațiului, alte plane de existență în afara lumii noastre fizice, unde să aibă loc aceste fenomene - în caz contrar prezumția lui Einstein precum că nimic nu se poate propaga cu o viteză mai mare decât viteza luminii în Univers este greșită - iar implicațiile conduc
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
electronului, existând o ușoară asimetrie de sarcină. Acest fapt ar duce, în fapt și la apariția efectului Biefeld-Brown, studiat de prof. Paul Biefeld și dr. Townsend T. Brown începând cu anii ’20 și care constă în apariția într-un condensator plan, încărcat electric la o tensiune electrică foarte înaltă, a unei foarte mici forțe necompensate, orientate dinspre armătura negativă spre cea pozitivă. Astfel, când condensatorul este încărcat, el se mișcă în spațiu în direcția și sensul dat de orientarea negativ-pozitiv a
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
la prima vedere, ci va revoluționa întreaga concepție științifică și tehnologică, printr-o altă descoperire extrem de interesantă, făcută de un profesor olandez. În anul 1982 profesor dr. N. G. Bruijn, de la Universitatea Tehnică din Eindhoven - Olanda, arăta că toate acoperirile plane ale lui Penrose rezultă printr-o proiecție a unei structuri formată din 5 dimensiuni pe un plan, tot așa cum acoperirile unei suprafețe tridimensionale rezultă prin proiectarea unei structuri dintr-un spațiu cu 6 dimensiuni pe o suprafață tridimensională. Aliajul studiat
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
compactificate - adică sunt foarte mici. Îmi permit aici să fac o conexiune cu quasi cristalele care, după cum am văzut, prezintă o structură bisau tridimensională obținută prin proiectarea unei structuri dintr-un spațiu cu 5 sau 6 dimensiuni pe o suprafață plană sau tridimensională. Aceste quasi-cristale iau naștere prin răcirea ultrarapidă a unui aliaj metalic, proces similar „înghețării” Universului nostru la temperaturi și energii mult mai mici, după momentul creării sale (explozia inițială - Big-Bangă. Structura lor tridimensională demonstrează că atomii care le
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
furnizate reprezintă date de intrare pentru procesele din aval. Legăturile dintre procese sunt afectate de mediul în care se desfășoară. Acesta își manifestă prezența prin apariția unor perturbații care modifică funcționarea sistemului. Abordarea procesuală trebuie să se mute din viziunea plană a desfășurării proceselor într-una spațială cu patru direcții. Construcția spațială de tip dublu piramidal presupune păstrarea celor patru piloni de bază care sunt: intrările, desfășurarea transformărilor din cadrul procesului, ieșirile și feedback-ul la care se adaugă vârfurile constituite din
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
m, formând o fâșie îngustă, în cea mai mare parte împădurită.La nord de Dealul Tudora (587 m) se dezvoltă o treaptă mai joasă, la circa 470 m altitudine în nord și 480 m altitudine în sud, ca o câmpie plană, numită Platforma Aliciurilor. Racordul dintre treapta înaltă, reprezentată de Dealul Tudora (587 m) și Platoul Aliciurilor, apare bine exprimat în relief. Spre valea Bahluiului se poate observa o puternică ruptură (cornișă) de 10 14 m înălțime, în care stratele de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
fi folosit pentru determinări de extincții sau transmisii cât și pentru determinări de fluorescență și turbiditate. Schema optică a aparatului este redată în figura 4. Traiectoria radiațiilor Radiația luminoasă emisă de sursa de radiații trece prin condensor și, cu ajutorul oglinzii plane, i se imprimă o deviere de 90°, trece apoi prin fanta de intrare, obiectivul colimator și cade pe rețeaua de difracție care, prin rotire, modifică lungimea de undă. Radiația trece apoi prin obiectivul colimator, prin fanta de ieșire, prin soluția
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
și de cicluri se găsesc în tabelul din anexa 4. Determinarea tensiunii superficiale se realizează prin metoda capilarei care se bazează pe fenomenul de ascensiune respectiv depresiune capilară care constă în următoarele: introducând un tub capilar perpendicular pe o suprafață plană, mare, de lichid, se observă două situații posibile (figura 13). a) dacă lichidul udă sticla, atunci tensiunea superficială a peliculei de lichid care aderă la peretele tubului, ridică lichidul în tub până la o înălțime h, apărând deci o ascensiune capilară
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
explicit, deoarece influența-i considerabilă este rareori pusă în discuție. Am afirmat că vederea este slujită optim atunci când linia privirii întâlnește perpendicular obiectul. Sculptura tinde să releve tot ce are ea mai bun, iar pictura își etalează detaliile pe suprafața plană, situându-se atât de aproape de nivelul ochiului, încât devine corespunzătoare scopului propus. Ce putem spune însă despre structura compozițională a scenei prezentate într-un tablou? Mandala japoneză din figura 7 îndeplinește condiția optimă de percepție. Structura centrică a scenei întâlnește
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
seamă atestare a faptului ca atare. Către sfârșitul secolului al XIX-lea, respectiva cerință de a servi confortului vederii noastre era resimțită atât de tare, încât teoreticienii și artiștii au pretins ca și sculptura să se conformeze unei suprafețe frontale plane. În importanta sa carte Problema formei în arta vizuală (1893), Adolf von Hildebrand sugera că sculptorul ar trebui să conceapă figura ca așezată între două panouri de sticlă paralele, astfel încât punctele sale exterioare să le atingă; tot el proclama: . Când
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
pe hârtie albă. Acolo pictura se comportă asemenea unei figuri așezate deasupra fondului alb, ceea ce creează o opoziție vizuală stranie către margini. Spațiul pictat este obligat să continue, dar se decupează prin propriile-i contururi, delimitându-se astfel ca suprafață plană. Când Alăptarea lui Jupiter de Poussin (figura 26) este văzută în condiții optime, nu suferă o asemenea frustrare. Ea pare să se continue dincolo de ramă, în toate direcțiile. Chiar și așa, compoziția este remarcabil imperturbabilă. Trunchiul greu al copacului este
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
deschis, iradiind în toate direcțiile și dominat de o grilă excentrică determinată de ramă și reluată vectorial pretutindeni în pictură. Forța spațială a unui fundal de a se continua dincolo de rama tabloului este totuși slabă, pur și simplu deoarece spațiul plan abia dacă are o structură proprie. Puterea structurii unui obiect dat este decisă de abilitatea sa de a se completa perceptiv atunci când apare doar fragmentar. În exemplul din figura 27, luat din Mondrian, pătratul prezentat incomplet are încă o structură
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]