4,664 matches
-
în mai multe feluri. Lingviștii au făcut apel la compararea culorii roșiatice a mătăsii ca și a păsării porumb, astăzi porumbel. (Lazăr Șăineanu) dar, se știe, adj. porumb se referă la culoarea cenușie-albăstruie (MDE). „Când a fost introdusă la noi planta Zea mays a fost numită porumb printr-o figură de stil pentru că știuletele seamănă cu pasărea care poartă acest nume. Pentru eliminarea ononimiei, pasărea „a fost numită cu diminutivul porumbel, astfel că astăzi raportul dintre cele două cuvinte nu mai
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI PORUMB de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369868_a_371197]
-
gora, muntele slav+ul (scris uul) „munte” la mongoli, asadar slav gora cu varianta gola, ce par legate de garri, astru diurn, în ngadjon, Australia, respectiv ghali în klatskanie, Alaska, galo, soarele în sinaugoro, Papua Nouă Guinee. Muntele, dealul, pomul, plantă se înalță, se ridică cresc spre soare, cer. În sfârșit, armeanul burg înseamnă piramida. Îl comparăm cu lat. burgus, chateau fort, cu germ. Berg „munte” și cu barg, soare, în limba lak din Daghestan, Caucaz. De fapt, asemănarea e cu
PIRAMIDĂ . MICROETIMOLOGIE. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369926_a_371255]
-
gora, muntele slav+ul (scris uul) „munte” la mongoli, asadar slav gora cu varianta gola, ce par legate de garri, astru diurn, în ngadjon, Australia, respectiv ghali în klatskanie, Alaska, galo, soarele în sinaugoro, Papua Nouă Guinee. Muntele, dealul, pomul, plantă se înalță, se ridică cresc spre soare, cer. În sfârșit, armeanul burg înseamnă piramida. Îl comparăm cu lat. burgus, chateau fort, cu germ. Berg „munte” și cu barg, soare, în limba lak din Daghestan, Caucaz. Citește mai mult Ne referim
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
gora, muntele slav+ul (scris uul) „munte” la mongoli, asadar slav gora cu varianta gola, ce par legate de garri, astru diurn, în ngadjon, Australia, respectiv ghali în klatskanie, Alaska, galo, soarele în sinaugoro, Papua Nouă Guinee. Muntele, dealul, pomul, plantă se înalță, se ridică cresc spre soare, cer.În sfârșit, armeanul burg înseamnă piramida. Îl comparăm cu lat. burgus, chateau fort, cu germ. Berg „munte” și cu barg, soare, în limba lak din Daghestan, Caucaz. ... IV. ORIGINEA UNOR PREPOZIȚII, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
1968, p. 87). Băștinașii din Antile și America Centrală numeau plantă mais și aceasta denumire a fost preluată de spanioli mais, de la care a trecut la francezi și germani mais, la englezi maize. Dar în mai multe limbi ... Citește mai mult Plantă cerealiera porumb, se știe, nu este originară din Europa, ea fiind adusă de navigatori din America. Cultură porumbului a început pe continentul nostru în secolul al XVI-lea, dar în țara noastră potrivit letopisețelor, porumbul s-a introdus în timpul lui
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
a cărei consecință nici astăzi n-a vindecat Trupul și Sufletul Patriei, să acapareze aproape avuția țării: palat, castel, buget, cabane, munți, râuri, curte aristocrată: Casă regală, 140 000 de ha. de pădure și bani pe deasupra...,( El care n-a plantat decât un puiet de dud sterp..., ca cel din parabola Mântuitorului, n.a.), parcă nu ne-ar fi de ajuns: Marele Cioboțică de aur cu sute de mii de ha., Paltin Sturdza-altoitul cu peste 40 000, Culiță-Tărâță-de fag, cu zeci de
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
iubitor și colecționar de însemne heraldice, pe care le-a adunat de pe întreg cuprinsul zonei valone. Așa se face că în colecția sa se găsesc piese cioplite în piatră datând încă de prin anii 1400 (un cavou), blazoane, stâlpul rușinii plantat în mijlocul grădinii plină cu trandafiri de toate culorile, stâlp de care pe timpuri erau legați și lăsați în văzul lumii cei ce greșeau, furau sau făceau acte reprobabile și condamnabile de către societatea de pe atunci. Mai existau steme, chipuri de bărbați
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370759_a_372088]
-
01.2014,din Apuseni ) Pasărea albă pleacă în zbor Spre colț de țară depărtat S-aducă-n cioc un strop de dor De viață,pentru altădat. Poartă cu ea halatele albe Ce vor să culeagă din trup flori de viață, Să le planteze în câmpuri de nalbe Care să vadă o nouă dimineață. Pasărea albă plutește prin nor, Prin cețuri cu iz de tămâie, Deodată ea cade,se năruie-n gol, Halatele albe se scurg în pustie. Nimeni nu știe,nimeni nu vrea
PASĂREA ALBĂ de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369662_a_370991]
-
DĂRUIT DE DUMNEZEU, ADELINA, împlinește primul anișor din viața ei ! Poate când voi și frumoșii nași a-i Adelinei, ve-ți putea privii VIAȚA, de la înălțimea anilor noștri, ve-ți putea simții această FERICIRE A ÎMPLINIRII ROSTULUI VIEȚII PE ACEST PĂMÂNT: ,, SĂ PLANTEZI UN POM, SĂ-ȚI FACI O CĂSUȚĂ ȘI SĂ LAȘI PE LUME MĂCAR, UN URMAȘ” Referință Bibliografică: Dar dăruit de Dumnezeu / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1669, Anul V, 27 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
DAR DĂRUIT DE DUMNEZEU de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369781_a_371110]
-
fumegă din toate încheieturile scena, se face liliachiu impur și halucinant, fără nicio lumină de spirit, ecranul! E timpul sitei să cearnă, e timpul nostru să ne alarmăm, pentru că libertatea bezmetică are o reacție secundară și generativă de kitsch. Se plantează livezi cu mere pădurețe și se despuiază pomii de ionatanele dulci ale cântecului nostru, geamăn sufletului uman!. Zăvorul trebuie tras dintr-o parte și împins în cealaltă. Pornisem pe un drum cu artiști mici, care cred că au în mâna
ANDRA. DRAGOSTEA, GUVERNANTA STĂRILOR SUFLETEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362753_a_364082]
-
și, șorțul din pânză legat de brâu, a lucrat cu conștiinciozitate în grădinița din fața casei, pregătind-o pentru un nou ciclu de viață. Mai întâi a descoperit azaleea îndepărtând folia de plastic și pernele din burete care protejaseră peste iarnă planta împotriva înghețului, apoi a dezgropat butașii de trandafir cu mare atenție, deoarece unii dintre ei aveau lăstarii ce se grăbiră să străpungă stratul de pământ ieșind la suprafață. Erau viguroși și acest lucru îl bucura pe horticultorul amator, pentru că au
ROMAN , CAP. CINCISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370109_a_371438]
-
de dăunători, mai ales de melci. Așa a reușit să-și ordoneze și straturile cu flori, combinând pe cele perene cu cele anuale, ca în toată perioada anului, mai puțin iarna, să aibă plante înflorite. Pentru acum primăvara avea de plantat atât din rezervele proprii, cât și din cele procurate de la magazinele de specialitate sau din schimburile dintre pasionații cu horticultura, anemone, begonii, dalii sau iriși. Lăcrămioarele existente în grădiniță trebuiau să fie rărite prin aprilie când vor răsări, deoarece se
ROMAN , CAP. CINCISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370109_a_371438]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ZILELE ÎN EDEN Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului Poți înfige-n mine sabia dreptății; Ce-a rămas plantată pe culmea cetății- Gura însetată, suflă adevărul; Semănata ură - cu pricina-i mărul. Sub o stâncă neagră șezut -a Adam Măcinat de gânduri, câte zile am! Se-ntreba -ntruna, câte îi rămân, Zise-un înger blând, sigur le amân... Agațănd
ZILELE ÎN EDEN de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370195_a_371524]
-
străbun! Lucruri multe, bune au lăsat Nu nouă, ci întregii omeniri, Guri flămânde s-au furișat Târând țara, prin război, uneltiri... Azi, istoria străbună se repetă, Străini revendicându-ne vatra, Din colțuri îndepărtate, pe planetă, Vin la noi să-și planteze șatra... Ei spun că au drepturi în țară, Au moșteniri, de când? De unde? Am ajuns cu o istorie precară, Iar istoricii noștrii, sunt! Unde? Parcă le este urechea beteagă, N-aud glasul sufletului ce doare, Le este greu, teamă, să înțeleagă
STRĂMOŞII NOŞTRII de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370269_a_371598]
-
Autorului De sărbători, în casele românilor, dar și în multe case din statele europene pot fi văzute atârnate deasupra ușilor sau agățate de lustre bobițele albe ale crenguțelor de vâsc. De unde provine acest obicei și de ce este atât de apreciată planta numită vâsc. Conform unor mituri și legende, ramura de vâsc (creanga de aur) este un simbol universal al regenerării și nemuririi, asociată cu forța, înțelepciunea și cunoașterea, virtuți care o apropie din punct de vedere simbolic de Sfinxul egiptean. Legenda
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
simbolul luminii care permite explorarea Infernului fără pierderea sufletului. În medicina tradițională, vâscul este o plantă semi-parazită, ce se dezvoltă pe ramurile unor pomi fructiferi sau a unor arbori. Sunt cunoscute efectele benefice ale vâscului în diferite afecțiuni, în special planta care se recoltează de pe măr, prun sau păr. În schimb, cel adunat din păduri, de pe stejar, de pe conifer sau chiar tei este toxic. Extractul de rămurele și frunze de vâsc este un excepțional vasodilatator coronarian, folosit foarte mult în vindecarea
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
că vâscul este una dintre cele mai misterioase și magice plante. În concepția folclorică europeană, vâscul este o plantă de leac și farmece, un apărător al vieții, al fertilității și un bun afrodisiac. În acest sens, scandinavii considerau că această plantă veșnic verde aduce noroc și bunăstare. Aceștia vedeau în vâsc o plantă a păcii și armoniei, asociindu-o cu Frigga, zeița dragostei. De asemenea, potrivit unei credințe străvechi, în Marea Britanie, se crede că planta a fost adusă de fulgere și
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
în calitate de pediatru, la Spitalul General din Prishtina. A fost persecutată de către forțele paramilitare sârbe (1999) și eliberată prin intervenția forțelor comunității internaționale și NATO. În calitate de scriitor a publicat volumele Verma emrin tim (Pune numele meu), Prishtina 1973, Bimë e zë (Planta și voce, 1979), Luleborë (Flori de gheață, Tirana, 1988), Mat e çmat (Măsoară și dezmăsoară, 1995). În 1999, a fost premiată de către PEN Clubul Suedez, alături de alți scriitori renumiți, precum Salman Rushdie, Adam Zagajevski, Nuruddin Farah, Taslima Nasrin, Shirali Nurmuadov
POEZIE ALBANEZĂ FLORA BROVINA (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353512_a_354841]
-
din ce în ce mai luminoase. --Zilele astea, își spuse, livrez și restul de saci din stoc, apoi mă interesez de unde să recoltez la toamnă bobițe de cătină albă. Ah, asta ar fi afacerea vieții mele! În toamnă pregătesc terenul de pe izlaz și îl plantez cu miraculoasa cătină. Doamne ajută! Dar...o să mă ajute? De ce să nu mă ajute? O fac pentru sănătatea oamenilor. -va urma- Referință Bibliografică: SRL AMARU-11 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1642, Anul V, 30 iunie 2015. Drepturi
SRL AMARU-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352832_a_354161]
-
să trăiesc o vară nimeni să nu mă miroase Mai bine mor într-o seară ,între două mâini frumoase . Suntem plante amândouă bine-nfipte în pământ Ne adie în grădină precum vezi ,acelasi vânt , Diferența dintre noi este ,că eu sunt plantată , Cu dragoste îngrijită ,pe când tu ...ierbicidată ! Morală : Și ciulinul are floare Seamănă ,dar nu răsare ! Referință Bibliografică: Floarea si buruiana / Adriana Papuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1630, Anul V, 18 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Adriana
FLOAREA SI BURUIANA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352915_a_354244]
-
ca hăbăucii. Se holbară și la Mărășteanu,care le zâmbea radios. Primarul gândi: chiar este nebun și eu nu știu cum să scap de problema asta care...poate genera alte probleme foarte grave. --Numai pe parcela asta blestemată, cu târla, poate crește planta aia? întrebă, cu o voce plângăreață, primarul. --Nu v-am spus, că pe orice parcelă din baltă? Poate fi cât mai departe de târlă, cu atât mai bine. Pentru asta am venit la dumneavoastră. --Păi, tu ai spus că nu
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
Acasa > Stihuri > Semne > COPACUL DRAGOSTEI Autor: Andrei Pătrăucean Publicat în: Ediția nr. 1377 din 08 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Hai să plantăm azi un copac Și să îl creștem doar noi doi Copacul dragostei,înalt Să se înalțe pân la nori. Să prindă rădăcini adânci, Iar pe tulpină să se-așeze Doar fluturii ce-or da porunci Albinelor ca să danseze. Să nu
COPACUL DRAGOSTEI de ANDREI PĂTRĂUCEAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353034_a_354363]
-
facultativă. Așa că i-am parcurs uimit textul scris, cred, “la prima mână”, ca și cum i-ar fi fost comandat de cineva. Sinistru material, dacă ne gândim că milițienii de care vorbește ne terminau cu bătaia la tălpi (cu “bulanele”). Sau poate plantau flori în Piața Universității (tot cu “bulanele”), ce știm noi, ăia, “stupid peoplels”? Ștefan Doru DĂNCUȘ http://www.ziaristionline.ro 7 martie 2012 Referință Bibliografică: Ștefan Doru DĂNCUȘ - DESPRE LEGEA LUSTRAȚIEI, DE LA SILVIU BRUCAN LA ANDREI CORNEA / Ștefan Doru Dăncuș
DESPRE LEGEA LUSTRAŢIEI, DE LA SILVIU BRUCAN LA ANDREI CORNEA de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354336_a_355665]
-
în ciuda trecerii timpului. Energii creative simți că izvorăsc din pământ, o mângâiere plutește în aer, un duh blând îți stă în preajmă. Tot în curtea mânăstirii se află și un cimitir bine îngrijit în care în mod simbolic a fost plantat un măr, pomul biblic al cunoștinței binelui și răului. În jurul orei 17, ridicând privirea spre cer ni se dezvăluie un adevărat miracol cromatic. La asfințit cerul încărcat de nori se colorează în galben strălucitor, în galben cu nuanțe de mov
TOAMNĂ LA MÂNĂSTIREA CRASNA, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354462_a_355791]
-
prezența la această activitate câte un mărțișor tradițional însoțit, desigur, de urârea unei primăveri minunate. Iată că, s-au pictat și la această ediție multe amintiri și emoții, s-au desenat cele mai frumoase mărtișoare inspirate de operă scriitorului humuleștean plantându-se, cu ajutorul pensulei, cei mai frumoși ghiocei crescuți din sensibilitatea fiecărui elev participant. Iar dacă micuții au creat, noi, adulții prezenți am cules cu gingășie mireasma și frumusețea ce ni s-a oferit din mânuțele lor dibace. Felicitări participanților la
CONCURSUL JUDEȚEAN DE CREAȚIE PLASTICĂ „AMINTIRI CU CREANGĂ” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354479_a_355808]