2,966 matches
-
mână să-mi deschid cartea în care păsările au aripile albastre cuvintele își luau zborul chiar de pe degetele cu care tastai grăbit lăsându-mi inima goală de cântec colivie cu doliu pe ziduri și iertări la intrare așteptând reîntoarcerea îngerilor plecați să lumineze alte chipuri înc-o trădare fostele actuale mama colega de bancă din generală prostituata cu aere de dansatoare exotică după aia minciuna era de filigran roșu-sângeriu ca unghiile prostituatei așa se poartă în țările lui soare-răsare până și ea
SINGURA POEZIE de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369303_a_370632]
-
Spre țărmul veșniciei și-al uitării - Limanul cel temut și-ndepărtat, De neînlăturat - al resemnării. Îi vom numi”aceia care-au fost” - Sunt adormiții întru veșnicie; Un anotimp le-a fost doar adăpost, Cât timp durează flori de păpădie. Deși plecați, mai stăruie și-acum, Când aripi amintirile-și desfac, Ne însoțesc pe-al vieții noastre drum, Persistă în parfum de liliac. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Liman / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 347, Anul I, 13 decembrie
LIMAN de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369432_a_370761]
-
tinerețe și maturitate, bogăție de limbaj poetic, frumusețe, melancolie, etc. într-un cuvânt de poezie autentică. Astea toate la un loc m-au făcut să-mi fie ciudă că nu am „ prins” și celălalt volum. Poate altădată, cine știe! Deși plecată departe de meleagurile natale, imagini ale acestora au însoțit-o în permanență, ascunse în suflet, minte și inimă, constituindu-se într-un izvor nesecat la care, ori de câte ori o cuprindea melancolia sau dorul de casă, ca o sete greu de ostoit
DRUMEȚ LA PORȚI DE TOAMNĂ, DANIELA POPESCU STROE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369487_a_370816]
-
să cumpere o vacă bună de muncă și de lapte. A noastră cam îmbătrânise și vroiau s-o schimbe. Așă că luară vaca de funie și plecară. Nu înainte de a mă dădăcii ce și cum să fac cât sunt ei plecați; adică să pasc oile, să dau mâncare la păsări și să am grijă de ele să nu le ia vulpea, să dau la porc și să-I duc la scăldat, să mănânc, să... și câte și mai câte! Aveam atâtea
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]
-
călcând nesigur printre necuvinte, în galaxia dorului pierdut, imediat însă recuperat, precum mercurul scurs imperceptibil prin frunzele făcute umbră. Poetul clădit din trăire, ascuns în perdele de maci, încearcă să nu piardă drumul, căutând frânturi de dor în clepsidra timpului plecat, dar și în cea prezentă, visând la taina zilei ce va urma, frenetic visător la iubire. Deși structurată pe cinci drumuri, cartea se constituie în cânt, unic cânt de iubire, dăruit femeii de alături, lângă care și cu care se
DORINA MANU DESPRE VALERIU COVRIG CUDREC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370646_a_371975]
-
scară de mătase, Flacăra acum ți-i apusă, cenușă ai în oase. Cum uitării să dai cerul ce se pierdea-n sclipiri? Martor ce ne-a fost alături, parte din frântele-amintiri. Îmi construisem aripi, cu tine-n zbor să plec, Plecat-ai fără mine, ca un copil bezmetec. Visat-am la iubiri de pescăruși, ce-n zări se pierd, Azi singură-s pe drum, îngândurată merg. La pieptu-ți ieri mă protejai, sub minunata-ți aura, Lăsatu-m-ai ca pe o
CENTAURA de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370674_a_372003]
-
Se pregătea s-adoarmă sub vălătuci de fum. Izul de lapte dulce și acela de tămâie, Miros de iarbă crudă, miros de fân uscat, Și-au amintit de mine, cel din copilărie, Și mă strigau pe nume, pe cel demult plecat. Dar drum aveam în față și colb aveam în urmă. Să dau înapoi ceasul destinului e greu. În aură de foc, către apus o turlă Părea o scară-n flăcări urcând spre Dumnezeu. Și-atunci am auzit 'nălțându-se spre ceruri
PRIVIGHETOAREA de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370711_a_372040]
-
și tu probabil ai avut parte, totodată străduindu-mă să reproduc cât mai fidel, tot ce am trăit, cu bune și cu rele. Nu îi voi lăsa deoparte nici pe frații noștri din țară, căci UNUL suntem cu toții, atât cei plecați, cât și cei rămași să se lupte și ei cu viața de fiecare dată mai grea, mai anostă și fără de substrat, în care ne adâncim parcă de fiecare dată și mai mult, dar, speranța într-o viață mai bună, într-
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
l-a ucis pe paznicul pădurii, dacă l-ai doborât pe Humbaba, ce locuia in pădurea Cedrilor, dacă, în cheile munților, ai omorât lei, dacă ai prins și ai ucis Taurul coborât din ceruri, de ce ți-s obrajii scofâlciți și plecată ți-e fața, de ce ți-e inima îndurerată și chipul istovit? De ce ți s-a cuibărit spaima în măruntaie? Pe chip ți se vede că ai străbătut cale lungă, fața ți-e arsă de ploi și de vânt, de ce rătăcești
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
ne chema pe toate trei: - Aveți voie să mergeți în oraș la cofetărie. Cumpărați-vă ce vreți, iar la ora două să fiți acasă, pentru a sta la masă. Orașul era aproape pustiu. Câte o femeie mai trecută, cu capul plecat, parcă ascunzându-se, dispărea în câte o biserică. Pe ici, pe colo copii alergau gălăgioși pe stradă principală. Mergeam pe jos, spre centru, și după ce treceam de restaurant, de Școala de Tractoriști, traversam strada și ne opream în parc, la
PRIN ORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369598_a_370927]
-
să cumpere o vacă bună de muncă și de lapte. A noastră cam îmbătrânise și vroiau s-o schimbe. Așă că luară vaca de funie și plecară. Nu înainte de a mă dădăcii ce și cum să fac cât sunt ei plecați; adică să pasc oile, să dau mâncare la păsări și să am grijă de ele să nu le ia vulpea, să dau la porc și să-I duc la scăldat, să mănânc, să... și câte și mai câte! Aveam atâtea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
să cumpere o vacă bună de muncă și de lapte. A noastră cam îmbătrânise și vroiau s-o schimbe. Așă că luară vaca de funie și plecară. Nu înainte de a mă dădăcii ce și cum să fac cât sunt ei plecați; adică să pasc oile, să dau mâncare la păsări și să am grijă de ele să nu le ia vulpea, să dau la porc și să-I duc la scăldat, să mănânc, să... și câte și mai câte! Aveam atâtea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
pe după case, pândesc și se ascund. Și un glas de om, glas de lup sau glas de vânt răsună-n deal. Sub luna mirată de liniștea mare, la margini de sat, un pic abătut și-nsingurat șade un pom. Cu capul plecat privește tăcut la valea pierdută în noaptea târzie; pare că dor i-ar fi de cineva pierdut, pare că ar aștepta pe cineva iubit. Și gândul meu, neliniștit și chinuit, în creanga lui s-a culcușit, fiindu-i dor și
NOAPTE DE IARNĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369620_a_370949]
-
hohote de plâns: - Nu mai pot, tăticule! Cred că am să mor! Iubitul meu a fost ucis în luptă sau poate-i prizonier. Mă îngrozește numai gândul la ce chinuri și cazne va fi supus. Ceilalți stăteau deoparte, cu capul plecat, rușinați. Căpitanul Zefir a îngăimat spăsit: - Iertare, Majestate! Ne-am luptat vitejește, dar ne-a copleșit numărul lor. Împăratul căută să-și încurajeze fata: - Liniștește-te, draga mea! Bine că ați scăpat măcar voi. Mă bucur că înțeleptul căpitan a
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
trepte; mormintele îmi par că au crescut în nopți de vis cu fiece perete, că sunt atât de nerecunoscut! Un iz de flori cu ceară și tămâie străbate de sub cripte, din adânc, ca o suflare caldă ce mângâie pe cei plecați devreme, fără rând. Se mișcă-n jur coroane pe morminte; himere picur’ lacrimi care ard; în mine se nasc patimi și ispite, dar mor în iarba care crește-n iad. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: PE LÂNGĂ CRUCI / Ion I. Părăianu : Confluențe
PE LÂNGĂ CRUCI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369722_a_371051]
-
roșcată-, însă pentru mine e mereu același: raza mea de soare! Nu vreau să recunosc c-a îmbătrânit. Inima-mi se strânge, mi se face mică, fiindcă știu prea bine: ora va veni când nu va mai fi. Dar acum,plecați departe de mine, voi, gânduri negre! Dați-mi pace! De prezența lui, mă bucur. Il plimb ,îl îngrijesc, îi vorbesc, îl hrănesc. Pentru el mă rog. Doamne, tu, cel mare și mărinimos, Mai dă-i încă zile! Să mai fie
PORTE-BONHEUR-UL MEU de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369723_a_371052]
-
Anglia și vorbind când și când la telefon sau pe skype cu copilul. Fără job, fără casă, fără soț, fără copil, slugă prin țări străine. Știți ceva, îi crapă ficatul și rinichii de supărare și stres! Există și varianta bărbaților plecați să-și facă un rost, în speranța că se vor întoarce în țară cu bani de casă și soție plus copil. Uneori însă, abia mai ai bani de întors acasă, bolnav și distrus. Sau dacă ai bani, iti ridici vila
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
veacuri și-a urmat călătoria Și rănile din suflete a șters. A revărsat în ochii noștri glia- În templul ei e-ntregul univers. DE CÂTE ORI De câte ori îți căutam privirea Să-mi fie călăuză, dar și leac, De-atâtea ori simțeam dezamăgirea, Plecată ești în al durerii veac. De câte ori îmi căutam o vină A rănilor ce dor necontenit, De-atâtea ori făptura ta divină În gândul meu părea că a-mpietrit. De câte ori îmi caut înțelesul, Un rost pe lume de a exista, De-
POEZII DE ACASĂ de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369747_a_371076]
-
ură și năzuințe să creadă că s-au înșelat în previziunile lor, căci pentru o clipă au uitat de sfatul tătucului Stalin și s-au lăsat cuprinși de dulcea amețeală provocată de succes. Doar pentru o clipă. Pentru că pe capul plecat al „celui mai cinstit guvern din Decembrie '89 încoace”, nu și pe capul prezumțios și miștocăresc al proaspătului premier Ponta, au început să cadă acuzații devastatoare privind credibilitatea sa: primii care au părăsit noul cabinet au fost incontestabilii plagiatori Corina
POLITICA ROMÂNEASCĂ – O SURSĂ INEPUIZABILĂ DE RUŞINE ŞI INDIGNARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369734_a_371063]
-
toți? Voi ați ucis cu-o ură adâncă, Dar lupta dreaptă ați ocolit. Când turcii vă dădeau poruncă, Voi o primeați, slujind smerit. Istoria nu uită,iată! Un adevăr necontestat; Smeriți voi vă duceați la Poartă, Cu capul în pământ plecat. În țară noi suntem stăpânii! Doar trădătorii vă slujesc, Ca iar să umiliți românii, Ce v-au primit și vă hrănesc.. Acest pământ udat cu sânge, Și apărat de-ai mei străbuni. Ardealul meu, nu va ajunge, Nicicând o șatră
ISTORIA NU UITĂ! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369761_a_371090]
-
orbite, Casapu continuă, făcând spume la gură: --Ce te uiți la mine ca un bou? Ai venit aici cu turma ca să-ți faci curaj? Și voi, ce mă priviți așa, dobitoace idioate? Plecați acasă că v-apucă noaptea pe drum, plecați, până nu asmut câinii pe voi! Dar nimeni nu s-a mișcat din loc. Într-o tăcere amenințătoare, toți îl priveau cu ochi de sfincși, priviri de gheață, fixe, care așteptau ceva, nimeni nu știa ce. Or, tocmai aceste priviri
SRL AMARU-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369750_a_371079]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > ODĂ CELUI PLECAT Autor: George Pena Publicat în: Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Cu capul chel, niciodată plin, petrece viața fără chin; cu capul sec, sunând a gol, hăitaș satanic dă târcol. Cu capul gol, nicicând plin, într-
ODĂ CELUI PLECAT de GEORGE PENA în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368096_a_369425]
-
în Ediția nr. 1067 din 02 decembrie 2013. Pune-mi degetul pe frunte și spune-mi NU NU te vreau în viața mea, să-mi spună degetul tău Pune-mi palmă pe frunte și spune-mi DA DA te vreau plecat, să-mi spună palmă ta Pune-ți buzele pe fruntea mea și spune-mi NDA NDA să simt cum mi-o spun ale tale buze moi Pune-ți fruntea ta pe fruntea mea și spune-mi DNU DNU de vrei
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
să nu spulberi fruntea mea ce te vrea ... Citește mai mult Pune-mi degetul pe frunte și spune-mi NUNU te vreau în viața mea, să-mi spună degetul tăuPune-mi palmă pe frunte și spune-mi DADA te vreau plecat, să-mi spună palmă taPune-ți buzele pe fruntea mea și spune-mi NDANDA să simt cum mi-o spun ale tale buze moiPune-ți fruntea ta pe fruntea mea și spune-mi DNUDNU de vrei sau nu să m-
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
învăluia tunelul aducerilor aminte, îl văzu pe Mundek cu stetoscopul atârnat de gât. Sufletul lui pereche care-l aștepta deja la capătul drumului, omul lângă care-și petrecuse întreaga copilărie și care o înlocuise cu succes pe tânăra sa mamă, plecată prea curând din zariștea pământească. Încă nu o vedea acum, dar cu siguranță era și ea pe acolo pe undeva, în spatele lui Mundek, așteptând răbdătoare sosirea triumfală a celui de-al doilea fiu al ei. Fratele lui, Mundek, îi spusese
ECLIPSA DE SOARE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368085_a_369414]