KorAP: Find »[drukola/base=pleural & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...37 38 39 ...88 >

2,200 matches

Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597

pe care le poate emite. Astfel, tumori precum mezoteliomul malign epitelial, care au o activitate metabolică redusă, sunt greu de diferențiat de tumorile benigne. CARACTERISTICILE LICHIDULUI PLEURAL Pleureziile neoplazice pot fi seroase, sero-sangvinolente sau franc hemoragice. Aspectul hemoragic al lichidului pleural sugerează existența invaziei neoplazice pleurale, în timp ce caracterul seros poate fi dat de blocajul limfatic tumoral sau de atelectazia secundară obstrucției endobronșice. În unele cazuri presiunea limfatică retrogradă, generată de obstrucția limfatică neoplazică, poate produce ruperea unor canale limfatice accesorii sau

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
Astfel, tumori precum mezoteliomul malign epitelial, care au o activitate metabolică redusă, sunt greu de diferențiat de tumorile benigne. CARACTERISTICILE LICHIDULUI PLEURAL Pleureziile neoplazice pot fi seroase, sero-sangvinolente sau franc hemoragice. Aspectul hemoragic al lichidului pleural sugerează existența invaziei neoplazice pleurale, în timp ce caracterul seros poate fi dat de blocajul limfatic tumoral sau de atelectazia secundară obstrucției endobronșice. În unele cazuri presiunea limfatică retrogradă, generată de obstrucția limfatică neoplazică, poate produce ruperea unor canale limfatice accesorii sau chiar a ductului toracic, cu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
de obstrucția limfatică neoplazică, poate produce ruperea unor canale limfatice accesorii sau chiar a ductului toracic, cu apariția chilotoraxului. Light și colaboratorii săi [18] afirmă că în prezența unui număr de eritrocite mai mare de 100 000/μl în lichidul pleural, în absența oricărui traumatism, cancerul este cel mai probabil diagnostic. Cele mai frecvente celule nucleate observate în pleureziile maligne sunt limfocitele, macrofagele și celulele mezoteliale (în 1/2 cazuri limfocitele reprezintă > 50% - după Yam) [12]. În situații rare (inflamație pleurală

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
pleural, în absența oricărui traumatism, cancerul este cel mai probabil diagnostic. Cele mai frecvente celule nucleate observate în pleureziile maligne sunt limfocitele, macrofagele și celulele mezoteliale (în 1/2 cazuri limfocitele reprezintă > 50% - după Yam) [12]. În situații rare (inflamație pleurală intensă) pot predomina polimorfonuclearele. În 7,8% dintre cazurile studiate de Rubins, au predominat eozinofilele [30]. Pleureziile asociate cancerelor pot fi exudate sau transudate. Pleureziile maligne adevărate (tip I) sunt exudate, având o concentrație de proteine > 3 g/dl și

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
7,8% dintre cazurile studiate de Rubins, au predominat eozinofilele [30]. Pleureziile asociate cancerelor pot fi exudate sau transudate. Pleureziile maligne adevărate (tip I) sunt exudate, având o concentrație de proteine > 3 g/dl și LDH> 200 UI. Existența transudatelor pleurale asociate cancerelor sugerează caracterul lor paraneoplazic (tipul II de pleurezii maligne). După Sahn și Good [9], aproximativ 1/3 din pleureziile neoplazice au un pH scăzut (< 7,30) și o concentrație redusă de glucoză (< 60 mg/dl) (afectarea severă a

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
de pleurezii maligne). După Sahn și Good [9], aproximativ 1/3 din pleureziile neoplazice au un pH scăzut (< 7,30) și o concentrație redusă de glucoză (< 60 mg/dl) (afectarea severă a pleurei reduce atât afluxul de glucoză către cavitatea pleurală cât și efluxul produșilor de degradare ai glucozei din spațiul pleural, cu creșterea acidității locale). În aceste cazuri autorii remarcă supraviețuirea scăzută, probabilitatea mai mare de diagnostic prin citologie și biopsie pleurală și răspunsul slab la agenții sclerozanți intrapleurali. Cel

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
din pleureziile neoplazice au un pH scăzut (< 7,30) și o concentrație redusă de glucoză (< 60 mg/dl) (afectarea severă a pleurei reduce atât afluxul de glucoză către cavitatea pleurală cât și efluxul produșilor de degradare ai glucozei din spațiul pleural, cu creșterea acidității locale). În aceste cazuri autorii remarcă supraviețuirea scăzută, probabilitatea mai mare de diagnostic prin citologie și biopsie pleurală și răspunsul slab la agenții sclerozanți intrapleurali. Cel mai folosit marker tumoral din lichidul pleural, este antigenul carcinoembrionar. Acesta

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
pleurei reduce atât afluxul de glucoză către cavitatea pleurală cât și efluxul produșilor de degradare ai glucozei din spațiul pleural, cu creșterea acidității locale). În aceste cazuri autorii remarcă supraviețuirea scăzută, probabilitatea mai mare de diagnostic prin citologie și biopsie pleurală și răspunsul slab la agenții sclerozanți intrapleurali. Cel mai folosit marker tumoral din lichidul pleural, este antigenul carcinoembrionar. Acesta are după unii autori o specificitate crescută pentru procesul neoplazic (la valori > 5 ng/ml), dar în același timp manifestă o

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
ai glucozei din spațiul pleural, cu creșterea acidității locale). În aceste cazuri autorii remarcă supraviețuirea scăzută, probabilitatea mai mare de diagnostic prin citologie și biopsie pleurală și răspunsul slab la agenții sclerozanți intrapleurali. Cel mai folosit marker tumoral din lichidul pleural, este antigenul carcinoembrionar. Acesta are după unii autori o specificitate crescută pentru procesul neoplazic (la valori > 5 ng/ml), dar în același timp manifestă o relativă lipsă de sensibilitate [2, 39]. Pe mici serii de bolnavi, a fost raportată importanța

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
o relativă lipsă de sensibilitate [2, 39]. Pe mici serii de bolnavi, a fost raportată importanța unor noi markeri în susținerea diagnosticului de pleurezie malignă: izoenzima BB a creatinkinazei, adenozindezaminaza, galactoziltransferaza [16, 26, 38]. DIAGNOSTICUL CITOLOGIC Examenul citologic al lichidului pleural, prin identificarea celulelor maligne, pune diagnosticul cert de pleurezie neoplazică. În laboratoarele perfecționate, diagnosticul citologic atinge un randament înalt cu rate scăzute de rezultate fals pozitive și fals negative. Citologia pleurală are o sensibilitate medie de 60%, cu limite cuprinse

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
16, 26, 38]. DIAGNOSTICUL CITOLOGIC Examenul citologic al lichidului pleural, prin identificarea celulelor maligne, pune diagnosticul cert de pleurezie neoplazică. În laboratoarele perfecționate, diagnosticul citologic atinge un randament înalt cu rate scăzute de rezultate fals pozitive și fals negative. Citologia pleurală are o sensibilitate medie de 60%, cu limite cuprinse între 43 și 96%, după Moghissi [24], dependente de laborator și de tipul de pleurezie (mai multe rezultate pozitive în pleureziile mari hemoragice). Specificitatea examenului citologic este însă aproape de 100%. Comparativ

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
sensibilitate medie de 60%, cu limite cuprinse între 43 și 96%, după Moghissi [24], dependente de laborator și de tipul de pleurezie (mai multe rezultate pozitive în pleureziile mari hemoragice). Specificitatea examenului citologic este însă aproape de 100%. Comparativ, sensibilitatea puncției-biopsiei pleurale este de 44%, iar a biopsiei pleurale toracoscopice ajunge la 95% [35]. Sensibilitatea examenului citologic poate fi îmbunătățită prin aplicarea noilor tehnici de detecție, ce utilizează anticorpi monoclonali, tehnici citogenetice, de biologie moleculară (RT-PCR pentru detectarea celulelor epiteliale neoplazice, identificarea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
între 43 și 96%, după Moghissi [24], dependente de laborator și de tipul de pleurezie (mai multe rezultate pozitive în pleureziile mari hemoragice). Specificitatea examenului citologic este însă aproape de 100%. Comparativ, sensibilitatea puncției-biopsiei pleurale este de 44%, iar a biopsiei pleurale toracoscopice ajunge la 95% [35]. Sensibilitatea examenului citologic poate fi îmbunătățită prin aplicarea noilor tehnici de detecție, ce utilizează anticorpi monoclonali, tehnici citogenetice, de biologie moleculară (RT-PCR pentru detectarea celulelor epiteliale neoplazice, identificarea alterărilor moleculare specifice, precum mutația k-ras, activitatea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
Sensibilitatea examenului citologic poate fi îmbunătățită prin aplicarea noilor tehnici de detecție, ce utilizează anticorpi monoclonali, tehnici citogenetice, de biologie moleculară (RT-PCR pentru detectarea celulelor epiteliale neoplazice, identificarea alterărilor moleculare specifice, precum mutația k-ras, activitatea telomerazei etc.). DIAGNOSTICUL HISTOPATOLOGIC Țesutul pleural poate fi obținut prin tehnici miniinvazive („închise”) ca puncția-biopsie pleurală percutanată și biopsia pleurală toracoscopică sau prin metode ce presupun deschiderea toracelui: biopsia pleurală prin toracotomie. Puncția-biopsie pleurală percutanată (biopsia pleurală oarbă) Este o tehnică complementară examenului citologic, având o

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
de detecție, ce utilizează anticorpi monoclonali, tehnici citogenetice, de biologie moleculară (RT-PCR pentru detectarea celulelor epiteliale neoplazice, identificarea alterărilor moleculare specifice, precum mutația k-ras, activitatea telomerazei etc.). DIAGNOSTICUL HISTOPATOLOGIC Țesutul pleural poate fi obținut prin tehnici miniinvazive („închise”) ca puncția-biopsie pleurală percutanată și biopsia pleurală toracoscopică sau prin metode ce presupun deschiderea toracelui: biopsia pleurală prin toracotomie. Puncția-biopsie pleurală percutanată (biopsia pleurală oarbă) Este o tehnică complementară examenului citologic, având o sensibilitate diagnostică mai redusă decât acesta (44% față de 60%). Efectuate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
anticorpi monoclonali, tehnici citogenetice, de biologie moleculară (RT-PCR pentru detectarea celulelor epiteliale neoplazice, identificarea alterărilor moleculare specifice, precum mutația k-ras, activitatea telomerazei etc.). DIAGNOSTICUL HISTOPATOLOGIC Țesutul pleural poate fi obținut prin tehnici miniinvazive („închise”) ca puncția-biopsie pleurală percutanată și biopsia pleurală toracoscopică sau prin metode ce presupun deschiderea toracelui: biopsia pleurală prin toracotomie. Puncția-biopsie pleurală percutanată (biopsia pleurală oarbă) Este o tehnică complementară examenului citologic, având o sensibilitate diagnostică mai redusă decât acesta (44% față de 60%). Efectuate împreună ating o sensibilitate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
celulelor epiteliale neoplazice, identificarea alterărilor moleculare specifice, precum mutația k-ras, activitatea telomerazei etc.). DIAGNOSTICUL HISTOPATOLOGIC Țesutul pleural poate fi obținut prin tehnici miniinvazive („închise”) ca puncția-biopsie pleurală percutanată și biopsia pleurală toracoscopică sau prin metode ce presupun deschiderea toracelui: biopsia pleurală prin toracotomie. Puncția-biopsie pleurală percutanată (biopsia pleurală oarbă) Este o tehnică complementară examenului citologic, având o sensibilitate diagnostică mai redusă decât acesta (44% față de 60%). Efectuate împreună ating o sensibilitate combinată de 74% (față de 95% pentru biopsia toracoscopică) [21]. În

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
alterărilor moleculare specifice, precum mutația k-ras, activitatea telomerazei etc.). DIAGNOSTICUL HISTOPATOLOGIC Țesutul pleural poate fi obținut prin tehnici miniinvazive („închise”) ca puncția-biopsie pleurală percutanată și biopsia pleurală toracoscopică sau prin metode ce presupun deschiderea toracelui: biopsia pleurală prin toracotomie. Puncția-biopsie pleurală percutanată (biopsia pleurală oarbă) Este o tehnică complementară examenului citologic, având o sensibilitate diagnostică mai redusă decât acesta (44% față de 60%). Efectuate împreună ating o sensibilitate combinată de 74% (față de 95% pentru biopsia toracoscopică) [21]. În 1955 De Francis și

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
precum mutația k-ras, activitatea telomerazei etc.). DIAGNOSTICUL HISTOPATOLOGIC Țesutul pleural poate fi obținut prin tehnici miniinvazive („închise”) ca puncția-biopsie pleurală percutanată și biopsia pleurală toracoscopică sau prin metode ce presupun deschiderea toracelui: biopsia pleurală prin toracotomie. Puncția-biopsie pleurală percutanată (biopsia pleurală oarbă) Este o tehnică complementară examenului citologic, având o sensibilitate diagnostică mai redusă decât acesta (44% față de 60%). Efectuate împreună ating o sensibilitate combinată de 74% (față de 95% pentru biopsia toracoscopică) [21]. În 1955 De Francis și colegii săi [6

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
1955 De Francis și colegii săi [6] au reușit să pună diagnosticul de pleurezie TBC, utilizând un ac de biopsie Vim-Silverman. De atunci a urmat o perioadă de perfecționare a instrumentelor de puncție și o extindere a indicațiilor de biopsie pleurală, incluzând și pleureziile neoplazice. În prezent, cele mai folosite sunt acele Abrams și Cope [1, 5]. Sensibilitatea metodei este în mare măsură influențată de tipul de instrument utilizat, de dimensiunile materialului recoltat și de experiența operatorului. Fiind o manevră oarbă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
îl are locul de puncție. Utilizând informațiile furnizate de toracoscopie, sensibilitatea metodei poate fi îmbunătățită prin prelevarea de material biopsic dintr-un loc aflat cât mai aproape posibil de diafragm și de coloana vertebrală (loc de elecție pentru răspândirea metastazelor pleurale). Biopsia pleurală toracoscopică Examinarea toracoscopică a cavității pleurale se poate efectua fie sub anestezie locală (pacienți tarați), fie sub anestezie generală. Ea permite efectuarea de multiple biopsii țintite din leziuni ale pleurei, plămânului și mediastinului (fig. 5.25). Este indicată

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
locul de puncție. Utilizând informațiile furnizate de toracoscopie, sensibilitatea metodei poate fi îmbunătățită prin prelevarea de material biopsic dintr-un loc aflat cât mai aproape posibil de diafragm și de coloana vertebrală (loc de elecție pentru răspândirea metastazelor pleurale). Biopsia pleurală toracoscopică Examinarea toracoscopică a cavității pleurale se poate efectua fie sub anestezie locală (pacienți tarați), fie sub anestezie generală. Ea permite efectuarea de multiple biopsii țintite din leziuni ale pleurei, plămânului și mediastinului (fig. 5.25). Este indicată în pleureziile

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
de toracoscopie, sensibilitatea metodei poate fi îmbunătățită prin prelevarea de material biopsic dintr-un loc aflat cât mai aproape posibil de diafragm și de coloana vertebrală (loc de elecție pentru răspândirea metastazelor pleurale). Biopsia pleurală toracoscopică Examinarea toracoscopică a cavității pleurale se poate efectua fie sub anestezie locală (pacienți tarați), fie sub anestezie generală. Ea permite efectuarea de multiple biopsii țintite din leziuni ale pleurei, plămânului și mediastinului (fig. 5.25). Este indicată în pleureziile recidivate rămase fără diagnostic etiologic, prin

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
sub anestezie locală (pacienți tarați), fie sub anestezie generală. Ea permite efectuarea de multiple biopsii țintite din leziuni ale pleurei, plămânului și mediastinului (fig. 5.25). Este indicată în pleureziile recidivate rămase fără diagnostic etiologic, prin examenul citologic al fluidului pleural sau prin puncția-biopsie pleurală percutanată. Această metodă de diagnostic este superioară tehnicilor precedente, atingând o sensibilitate cuprinsă între 80% și 100% [25]. Există studii [28] care încearcă să crească sensibilitatea diagnostica a acestei metode către 100% prin combinarea toracoscopiei cu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
tarați), fie sub anestezie generală. Ea permite efectuarea de multiple biopsii țintite din leziuni ale pleurei, plămânului și mediastinului (fig. 5.25). Este indicată în pleureziile recidivate rămase fără diagnostic etiologic, prin examenul citologic al fluidului pleural sau prin puncția-biopsie pleurală percutanată. Această metodă de diagnostic este superioară tehnicilor precedente, atingând o sensibilitate cuprinsă între 80% și 100% [25]. Există studii [28] care încearcă să crească sensibilitatea diagnostica a acestei metode către 100% prin combinarea toracoscopiei cu diagnosticul prin fluorescență (thoracoscopic

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]