2,329 matches
-
Acasa > Literatura > Eseuri > DESPRE PLICTISEALĂ Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 1763 din 29 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Ceea ce caracterizează societatea noastră modernă, pe lângă superficialiate și grabă, ar fi plictiseala. Din păcate, așa zisul secol al vitezei, urmat de cel al „accelerației” în
DESPRE PLICTISEALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378656_a_379985]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > DESPRE PLICTISEALĂ Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 1763 din 29 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Ceea ce caracterizează societatea noastră modernă, pe lângă superficialiate și grabă, ar fi plictiseala. Din păcate, așa zisul secol al vitezei, urmat de cel al „accelerației” în care trăim, și-au pus amprentele peste ființele umane, transformându-le în oameni de fațadă, grăbiți, nemulțumiți și plictisiți de parcă nimic nu îi poate satisface decât banii
DESPRE PLICTISEALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378656_a_379985]
-
dau din cap, zâmbind oarecum îngăduitor și sunt de acord că trebuie să credem, dar fac „ce le taie capul”, cum spune omul nostru din popor. Ce anume vă plictisește, oare? Am întrebat pe mulți ce fac în momente de plictiseală? Unii mi-au spus că ascultă melodii, alții vizionează un film sau o piesă de teatru, citesc o carte, practica un sport, fac cumpărături, luptându-se astfel împotriva monotoniei. Toate acestea sunt foarte bune. Dar plictiseala poate veni din golul
DESPRE PLICTISEALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378656_a_379985]
-
fac în momente de plictiseală? Unii mi-au spus că ascultă melodii, alții vizionează un film sau o piesă de teatru, citesc o carte, practica un sport, fac cumpărături, luptându-se astfel împotriva monotoniei. Toate acestea sunt foarte bune. Dar plictiseala poate veni din golul sufletesc care îl umple doar legătura cu divinitatea. Suntem oameni și avem în subconștientul nostru gândul veșniciei, dorința de a trăi etern și luptăm în acest sens, deși știm că viața noastră se va termina cu
DESPRE PLICTISEALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378656_a_379985]
-
grup cât și la biserică, ies în natură, contemplează frumusețile creației lui Dumnezeu. Pentru ei echilibrul spiritual stă la baza vieții lor care denotă, aș zice eu, maturitatea duhovnicească. Frumos! Sunt oameni care se țin religioși, dar care „mor de plictiseală spitiruală”. Aceștia se cred la egalitate cu divinitatea. De aceea, vorbesc lucruri sfinte ca și orice „cuvinte de apucat”, considerându-le banalități. Discută despre Domnul Isus Hristos fără emoție și reverență, fără bucurie. Asta se cheamă lipsă de responsabilitate atunci când vorbești
DESPRE PLICTISEALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378656_a_379985]
-
deține monopolul înțelepciunii și al științei. Vor ceva nou, dar... „toate- s vechi și nouă-s toate”, cum spunea Eminescu. Aceștia care nu au Dumnezeu se încumetă la fapte foarte grave pentru a-și satisface egoul și a-și alunga „plictiseala” ori „buiecia” cum se vorbește prin popor. Unii realizați financiar și cu poziții sociale, chiar și politicieni, „își fac de cap” sub ochii noștri și pot provoca niște „situații inedite” cum le spun ei, să îți afecteze viața pe un
DESPRE PLICTISEALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378656_a_379985]
-
totul cu nerușinare chiar dacă le demonstrezi că au greșit. Te defăimează, îți scot zvonuri, nu mai pot de invidie și ambiții că se simt eclipsați. Mai mult, se țin și de meschinării. Însă pentru aceștia sunt legile care le rezolvă „plictiseala sau monotonia unei vieți fără griji dusă în huzur”, pentru că totul are o limită, au fost de părere unii interlocutori. Poporul acesta e plin de nevoi și așteaptă vremuri mai bune. Poate că dacă vom avea la conducere oameni care
DESPRE PLICTISEALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378656_a_379985]
-
încântate; deoarece batem pasul pe loc, privind progresul economic și nivelul de trai. Dacă cineva observă acest lucru e luat în colimator și presat să tacă. De ce? Și culmea! Cei care fac câte ceva pentru societatea sunt cei mai atacați. Păcat! Plictiseală! Alungați nemulțumirile din suflet, căutați-L pe Dumnezeu, pentru că El oferă o viață plină de lumină, echilibru și de dragoste, împlinirea sufletească după care omul tânjește de la naștere și până la mormânt. În fiecare zi putem să ne înălțăm sufletele spre
DESPRE PLICTISEALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378656_a_379985]
-
și pline de satisfacții spirituale. Fericirea și mulțumirea se află întotdeauna în interiorul nostru și nu depinde de împrejurări! Pentru că Dumnezeu rămâne același, „toate pot să se înschimbe, El rămâne-n veci”! Marina Glodici Cluj Napoca, 28 octombrie 2015 Referință Bibliografică: Despre plictiseală / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1763, Anul V, 29 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marina Glodici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DESPRE PLICTISEALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378656_a_379985]
-
ți îngheață crema pe dinți la subțiori și între picioare vapoarele nordice taie fiordurile în ape încălzite în găleți și în marea aburită de cețuri regii vichingi fac baie în mod evident desveliți de armuri și obiceiuri nestatutare și pentru ca plictiseala monotoniei s-alunge ursitele rele și la alți sfinți ea sa ajungă spre a fi chinuită într-o formă și mai banală toți se ascund în mașini și în husele lor de paradă spre a uita de ploile nordului și
DIN DK de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377760_a_379089]
-
spre a fi chinuită într-o formă și mai banală toți se ascund în mașini și în husele lor de paradă spre a uita de ploile nordului și de frigul mănos ce nu-i lasă afară sunt excentritați dobândite în plictiseala nevoii de a fi mereu înghețați în privire sfâșietor de cuminți în a lor fire înșelător mulțumiți de ce li se cuvine și plini de norocul de a fi ei înșiși educați și cinstiți în lumea pe care au creat o
DIN DK de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377760_a_379089]
-
privi cu jale Dumnezeu,El te-a zidit ca om, te-ai vrut maimuță!... XXXII. BABĂ IARNĂ, CÂND PLECI?, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1520 din 28 februarie 2015. Of, iarnă, cât mai stai la noi? Te uită! Plictiseala-i mare! Ai început să te despoi În stări prea lungi, apăsătoare. Te rog... ți-ajunge cât ai stat! Fă loc ninsorilor cu floare, Cu tine aici ne-au înghețat Speranțele în buzunare. − De ce-aș pleca? Nu-i încă
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
suflete stă anotimpul Ce-adânc îndeamnă la visare. Mai stau un pic, când mărțișorul Se-agață-n piept la mândre fete, Dar până atunci sunt cerșetorul Ce se visează dragobete! Citește mai mult Of, iarnă, cât mai stai la noi?Te uită! Plictiseala-i mare!Ai început să te despoiîn stări prea lungi, apăsătoare.Te rog... ți-ajunge cât ai stat!Fă loc ninsorilor cu floare,Cu tine aici ne-au înghețat Speranțele în buzunare.− De ce-aș pleca? Nu-i încă timpulSă
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
cu ploconirea în fața Apusului! Și, destul de repede, nu s-a mai pictat în unghiuri (cineva, însă, cu apetit documentar, va trebui să stabilească exact dacă părăsirea angularității decadente s-a datorat terorii estetice a pictorului secretar sau pur și simplu plictiselii de a mai tot copia ce-au făcut alde Braque sau Picasso). Invitat, în una din seri, la unul din vollarzii Iașului, am descoperit în colecția acestuia, nu fără amuzată "nostalgie", portretul pictorului secretar. Lucrat, atunci, în cea mai indubitabilă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
elvețiene (de expresie franceză), încă tinere, își propun o evadare în Mediterana, dorindu-și astfel să scape de... bărbați. Asta, grosso modo. Pentru că nu numai presiunea masculilor (fără de care rafinatele dezabuzate n-ar fi ele cu adevărat), ci și alte plictiseli (de ființe răsfățate de soartă de a se fi născut într-un spațiu hipercivilizat) le determină pe cele două să evadeze. Între ele pare să se instaleze o indicibilă relație lesbiană, iar forța romancierei Françoise Choquard stă tocmai în inducerea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
oboselii diferă - arată Al. Roșca - și funcție de conținutul și intensitatea activității, de tonalitatea afectivă a lecției etc. Starea subiectivă de oboseală se poate instala însă uneori și pe fondul monotoniei care duce la saturația psihică a elevului, la fenomenul de plictiseală și neatenție. Oboseala poate de asemenea să semnalizeze uneori o dizarmonie dintre efortul investit și performanța obținută. Între instabilitatea emotivă și stabilitatea normală nu există - susțin Al. Roșca și S. Cupcea - decât o deosebire de grad. Un instabil emotiv prezintă
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
lucru. Ca niște adevărați actori, copiii vor învăța să se exprime atât prin cuvânt, cât și prin gest (mimă-pantomimă). Astfel ei vor descrie, vor exprima cu ajutorul corpului (cap, trunchi, brațe-mâini, picioare) câte o emoție/sentiment/stare (tristețe, bucurie, teamă, îngrijorare, plictiseală, furie, fericire, dragosteă. Se va puncta ideea că toate elementele corpului participă la exprimarea emoțiilor și e foarte important ca emoțiile exprimate să fie în 18 concordanță cu ceea ce simțim. Ulterior, se vor explica/enumera motivele personale care conduc la
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
aduc aminte, cu detalii extrem de vii, de prima zi de școală, de prima zi de studenție), decât anumite cunoștințe dobândite. Apoi, să nu uităm că ritualizarea este permisă și necesară În actul educațional. Fără ceremonial, educația ar aluneca În monotonie, plictiseală și oboseală. De bună seamă, vreme de decenii, aceste rituri au fost puternic ideologizate sau politizate (amintiți-vă de perioada comunistă). Serbările școlare, ca elemente ale unui rit necesar, au fost deturnate În ocazii de preamărire a unor țeluri sau
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
secetă și... să nu ne calce hoții și tâlharii! 13.5. Trăiri, bucurii, lacrimi Gara de Nord, București, Într-o zi obișnuită. Staționare cât se poate de scurtă, căci, nu-i așa, vrei să ajungi cât mai repede acasă. Decor palpitant, tranziență, plictiseală (o fi tras trenul la linie?). Totuși, forfoteală, lume pestriță, agitată, oameni activi și moțăială, amestec de certitudini și șovăială. O lume În miniatură, cu Înălțările și precaritățile ei. Prilej de a ne-ntreba la ce bun această vânzoleală, de ce
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
un fior dureros al neștiinței: că nu realizezi ce e cu tine. Paradoxul trezirii la realitate! Îl reeditezi cu pioșenie și sfială mergând În dormitorul ei: este timpul să te trezești și tu! E Început de vară, e zăpușeală, e plictiseală. Bunicii Își pregătesc cina lângă magazia de vară, pe un tăpșan proaspăt udat și curățat năbădăios cu mătura. Miros de pământ stropit, de găini, de rufe Întinse la uscat prin preajmă. Se pune masa, o masă joasă cu trei picioare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
care situează acest motiv pe primul loc, cei din grupa de vârstă 15-18 ani. Nu toți elevii au o conștientizare clară a motivației de vizionare a emisiunilor de televiziune. De altfel, motive de genul „pentru a-mi umple timpul”, „de plictiseală” sau „din obișnuință” ocupă ponderi semnificative, între 15% și 25%, ceea ce reflectă un consum pasiv, puțin selectiv, de televiziune (vezi graficul 12). Graficul 12. De ce te uiți de obicei la TV? Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mai mare decât cei din mediul urban motivelor de distracție și plăcere, atunci când se uită la TV, pe când cei din mediul urban, din grupele de vârstă 11-14 ani și 15-18 ani invocă într-o proporție mai mare motivele legate de plictiseală, ceea ce arată un început de blazare, specifică, de altfel, populației din orașe. Vezi graficele „De ce te uiți de obicei la TV, funcție de gen”, „De ce te uiți de obicei la TV, în funcție de mediul rezidențial”. Graficul 13. De ce te uiți de obicei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
copiilor, în deficiențe de ordin emoțional și intelectual, cu efecte directe în ceea ce privește problemele apărute în procesul de învățare (learning disabilities, LD), mai ales în ceea ce privește incapacitatea de a asculta cu atenție (concentrare) și a lecturii, conducând la o atitudine mentală pasivă (plictiseală, dezinteres, relaxare, apatie). Pe de altă parte, TV are influență în apariția hiperactivității, a irascibilității și insomniei conducând, în cele din urmă, la o „cultură nihilistă”. Vectorii confirmați de studiul nostru, în ceea ce privește valorile televiziunii, sunt banii, plăcerea și puterea, promovați
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Al. Terziman, N. Dunăreanu, Jean Bart (Dincolo, peste Ocean, februarie 1923, republicare din „Viața Românească”), Gh. Brăescu (Primul pas, republicare din „Cugetul românesc”). Două traduceri în proză rețin atenția: Acarul de Peter Rosegger, în tălmăcirea lui I. Tudescul, și De plictiseală de Maxim Gorki, traducător fiind M. Sevastos. Sumarele anilor 1922-1925 grupează materia în „Profesionale”, „Cronici statistice”, „Vesele”, „Juridice”, „Interne” și „Externe”. Alți colaboratori: Valeriu Mardare, D. Iov, Ludovic Dauș, Al. Bilciurescu. I.H.
ARHIVA CFR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285441_a_286770]
-
-ți mai spun, De-au Înfruntat furtuni, de vântul a fost bun; Nici cum s-au ridicat și nici prin ce mijloace. Destul că i-ai văzut salvați și-n bună pace. Să nu-ți Înșir povești cu iz de plictiseală, Vreau doar să ți-i arăt În starea lor de fală. După acest oracol de geniu, ea nu mai ezită. E hotărâtă, și Își duce proiectul de căsătorie până În fața Sfintelor Taine. Îl vede ( Într-un 2 martie) pe Lauzun
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]