971 matches
-
Pentru André Scrima, acest beneficiu al diversității e garantat de textul biblic. în lumile vechi, ca și în vremea noastră, opțiunea pentru modelul monopolist sau, dimpotrivă, pluralist de gîndire se leagă strîns de adeziunea la un model totalitar sau, dimpotrivă, pluralist de societate. A considera că adevărul absolut poate fi formulat fără rest într-o dogmă compactă, că el poate fi obiectivat într un sistem care totalizează existentul ar însemna să gîndești întreg realul inclusiv absolutul potrivit unui determinism inexorabil. Iar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
actele și deciziile publice care decurg de aici contează mai puțin, nu sînt urmărite în eficacitatea lor raportată la întregul social. Prestigiul unității rămîne totuși un dat atît de natural, încît nu poate să dispară nici măcar sub presiunea culturii noastre pluraliste. Dar acest prestigiu e pus astăzi la dispoziția subiectului uman. Individului îi este recunoscut dreptul de a-și forma singur o concepție (eventual coerentă) despre lume, de a produce o reprezentare unitară a realului, de a fi athanorul suveran de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
aceleași presupoziții ca și mine. Sînt stînjenită de faptul că, obiectiv vorbind, nu pot stăpîni întreg realul, că nu sînt centrul lui real, că nu eu îi dau ordinea și unitatea. Așa încît, măcar privitor la lucrurile publice, atmosfera democrației pluraliste ne pune zilnic într-un regim nenatural : ne chestionează calitatea de centru, ne provoacă și ne obligă să ne constatăm parțialitatea, mărginirea, coexistența și concurența cu alte centre parțiale. în mod paradoxal, democrația pluralistă susține și totodată pune în chestiune
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
privitor la lucrurile publice, atmosfera democrației pluraliste ne pune zilnic într-un regim nenatural : ne chestionează calitatea de centru, ne provoacă și ne obligă să ne constatăm parțialitatea, mărginirea, coexistența și concurența cu alte centre parțiale. în mod paradoxal, democrația pluralistă susține și totodată pune în chestiune statutul de centru al individului. Iată ceea ce constituie, cred, potențialul ei spiritual de căpetenie. Pluralismul ne face să admitem o mulțime de centre care procesează același material, dîndu i diferite variante, individuale ori comunitare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
erorilor de perspectivă rămîne același, iar erorile rămîn tot atît de grave Pentru a scăpa de erorile de perspectivă, singurul mijloc e să-ți alegi comoara și să-ți transporți inima în afara spațiului, în afara lumii, în Dumnezeu. Revenind la democrația pluralistă, ea are două proprietăți : ne dă o experiență de fiecare zi în ce privește mulțimea perspectivelor, coexistența lor caleidoscopică, fragilitatea niciodată depășită a posibilității lor de armonizare (A) ; se bazează pe un real deschis, fără cheie de boltă, fără instanță obiectivată de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fiecare zi în ce privește mulțimea perspectivelor, coexistența lor caleidoscopică, fragilitatea niciodată depășită a posibilității lor de armonizare (A) ; se bazează pe un real deschis, fără cheie de boltă, fără instanță obiectivată de unitate (B). Din A și B rezultă că democrația pluralistă poate oferi suport simbolic pentru experiența Unității unice, suprem obiective a divinului ca neapartenentă lumii noastre, cu neputință de inclus în ea, în ruptură de nivel față de noi ; dar dă totodată suport simbolic pentru a gîndi varietatea de unificări specifice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Limita supremă. Pentru Cusanus, cosmologia e un instrument de tematizare metafizică. El nu își propune să observe, studieze, explice lumea în sine recurgînd la ipoteza unei instanțe transcendente. Cosmologia lui nu are ca orizont și interes ultim cosmosul. Concepția lui pluralistă privind universul și persoana umană mobilizează, dimpotrivă, cunoașterea spre Unitatea de dincolo de lume. Fiecare persoană e menită, în această concepție, să depășească iluzia de a fi un centru static, obiectivat, e îndemnată să se actualizeze ca perspectivă spre transcendent. Libertatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
preluat de modernitatea noastră. A rămas ca o posibilitate încă neactualizată prezentă la rădăcinile modernității. Dar, în orice caz, modernitatea noastră asigură condiții de posibilitate noutății, o creditează și o celebrează. Pe deasupra, în modernitatea tîrzie, întîlnirea culturilor, explozia informațională, mentalitatea pluralistă produc accelerat noutate, ne pun la dispoziție cantități inepuizabile de nou. Tema noului are, pentru noi, un profil masiv, familiar, atrăgător, respectabil. Or, dacă e transmutată vertical, pofta de nou nu duce nici ea lipsă de analogii simbolice, de concomitențe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să constituie un argument în vederea exercitării ei nelimitate. Edmund Burke : equality of restraint, consens ori egalitate în ce privește restrîngerea forței. De la Edmund Burke la Raymond Aron, legalitatea și moderația constituie caracteristici esențiale pentru exercitarea puterii politice și individuale în regimurile constituțional pluraliste. Libertatea personală nu e asigurată decît dacă toți actorii sociali consimt să fie egali în fața legii, așadar în fața limitelor puse de ea, care formalizează public egalitatea în restrîngerea voluntară a forței. Ceea ce deosebește mișcările fundamentaliste totalitare de fundamentalismele religioase occidentale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
altfel, lucrurile sunt încă și mai complicate, cordonul sanitar alimentează VB-ul cu muniție, în campania sa îndreptată împotriva partidelor consacrate și introduce o distincție de tip prieten-dușman în politica belgiană, care se află în contradicție cu caracterul incluziv și pluralist al democrației liberale. Astfel, decizia partidelor consacrate de a exclude VB-ul cu ajutorul cordonului sanitar, are efecte ambivalente asupra calității democrației. Se poate deci concluziona că exemplul belgian conține numeroase trăsături ale unei hegemonii a democrației liberale. Partidele populiste sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
destul de repede marginalizată și înlocuită cu alte teme, în discursul Alianței Reformist Conservatoare, rămând și la periferia preocupărilor Partidului Conservator. În sfârșit, ar mai trebui să notăm legătura între raportarea plebiscitară la politică, impusă de Partidul Reformei și aplatizarea politicii pluraliste și inclusive a Canadei. Politica plebiscitară forțează o reducere a inevitabilei complexități și a pluralismului, care definește viața politică, recurgând la o foarte polarizată opoziție de tipul "noi versus ei". Orientarea plebiscitară a Reformiștilor a produs asemenea efecte, fapt care
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
oferită de statul social. Prin comparație cu celelate cazuri studiate în acest volum, trebuie subliniat că acțiunile Reformiștilor nu au amenințat nici protecția constituțională a minorităților și nici procesele și instituțiile poliarhiei. Populismul manifestat de Partidul Reformei era ostil includerii pluraliste a anumitor grupuri de interese în sistemul de asistență socială, însă acest partid nu era adversarul pluralismului și nici al includerii democratice ca atare. Partidul Reformei a vrut să îngusteze spațiul politic al deliberării mediat de instituțiile democratice, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de vot, Chávez a obținut permisiunea neîndoielnică de a-și pune în aplicare planurile, 86,4% dintre alegători votând în favoarea alegerii unei adunări constituante (vezi Tabelul 7.3). Aceste alegeri au avut loc în iulie 1999, într-o formulă electorală pluralistă care a permis susținătorilor lui Chávez să solicite 121 din totalul de 131 de mandate ale adunării 3. În semn de respingere a establishmentului politic și ca un simbol al dorinței de includere a unor voci noi în arena politică
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
carismatic, în procesul de slăbire a controlului și echilibrului instituțional asociat democrației liberale. În al doilea rând, această erodare instituțională a zădărnicit protecția libertăților civice și politice ale grupărilor din opoziție, erodând astfel contestarea democratică. Cu toate că Venezuela rămâne competitivă și pluralistă din punct de vedere politic - chavismul nedând naștere unui regim cu partid unic și nesuprimând în întregime opoziția politică în maniera în care un alt populist devenit marxist a făcut-o în Cuba acum cincizeci de ani - probabil că astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pentru a trece la reforme politice și economice, dar structura tripartită a parlamentului s-a dovedit a fi restrictivă, la fel cum a fost fragmentarea ambelor mișcări civice în 1991. La alegerile din 1992, voturile cehilor au dat un caracter pluralist Partidului Civic Democrat (ODS), o facțiune a OF orientată spre piața liberă, în timp ce în Slovacia o mulțime eterogenă de votanți au ales să voteze cu Mișcarea pentru o Slovacie Democratică (HZDS), o ramură a VPN care susținea nevoia de a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
of Political Science, 35(4): 859-80. Cruz González, R., (2006), "El grupo de Ebrard se lanza contra Cárdenas", în La Jornada, 7 September. Csergő, Z. și K. Deegan-Krause, (2011), "Liberalism and Cultural Claims in Central and Eastern Europe: Toward a Pluralist Balance", în Nations and Nationalism 17(1): 85-107. ------ (2003), "Liberalism, Nationalism and Cultural Rights in Central and Eastern Europe", în American Political Science Association meeting, Philadelphia, September 29. Czesnik, M., (2009), "Voter Turnout in Post-communist Europe", î, International Workshop "European
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
R., (1956), A Preface to Democratic Theory, New Haven: Yale University Press. ------ (1970), After the Revolution? Authority in a Good Society, New Haven: Yale University Press. ------ (1971), Polyarchy: Participation and Opposition, New Haven, CT: Yale University Press. ------ (1982), Dilemmas of Pluralist Democracy, New Haven: Yale University Press. ------ (1989), Democracy and Its Critics, New Haven: Yale University Press. ------ (1998), On Democracy, New Haven: Yale University Press. ------ (2001), "Democracy", în N.J. Smelser și P.B. Baltes (eds.): International Encyclopedia of Social and Behavioral Sciences
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
lume absolutist-mercantilistă. Științele sociale și politice, ce se dezvoltau autonom în perioada liberală, se întorc acum în serviciul statului și al guvernului, la fel ca în epoca științelor mercantilist-cameraliste, cum ar fi Polizeiwissenschaften și vechile Staatswissenschaften. Etapa liberală, teoretică, formalistă, pluralistă și autonomă a dezvoltării științelor sociale, acționând ca într-o hegeliană viclenie a rațiunii, a elaborat instrumente sofisticate ce pot fi folosite acum în serviciul statului cu o eficacitate mult crescută față de vechea perioadă absolutistă. În zilele de azi, consideră
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din Europa Orientală sau la incertitudinea identităților colective din Vest, ci și la cauzele acestora. Cu privire la aceasta, este necesar a se pune ordine în sfera argumentelor pe care le vehiculează liderii de opinie, atît în sensul sprijinirii identităților comunitare sau pluraliste, cît și în acela al reabilitării solidarității republicane universaliste. E drept că și unii și alții tind să omită unele fapte semnificative, discursurile lor o dovedesc. Însă obiectivul nostru nu este de a intra cu adevărat în aceste dispute, ci
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de bază" (fellow-feeling)236. Este evident faptul că Renan dezvoltă astfel o altă viziune asupra națiunii, cea electivă, legitimată nu prin expresia directă a suveranității populare ci prin ideea unui consimțămînt mai profund, determinat istoric, permanent, mai curînd unificator decît pluralist. El nuanțează conceptul liberal al națiunii engleze ajungînd la o formulă nouă, elaborată cu minuțiozitate, pe care o va expune cu ocazia unei conferințe la Sorbona, la 11 martie 1882, sub titlul " Ce este o națiune?". Va începe prin a
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
din Est să se adapteze reflexelor de piață, în timp ce, din punct de vedere politic, în Slovenia și în Croația cel puțin, partidul unic se transformase într-o mișcare de factură destul de "eurocomunistă", gata să se integreze într-un joc politic pluralist. În plus, tabloul căpătase o tentă și mai liniștitoare încă, în Cehoslovacia, unde se putea observa un fel de idilă între cehul protestant și dizidentul Vaclav Havel și slovacul Alexandru Dubcek, încununat cu aureola eroului comunist pocăit. Un pariu ar
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a căror sensibilitate se situează de asemenea pe poziție de stînga. Aceștia ar vrea să concilieze predispoziția lor internaționalistă cu legăturile naționale pe care le-ar displăcea să le rupă și de asemenea, cu o convingere democratică încă liberă și pluralistă. Problema se va descîlci începînd cu 1934, la inițiativa Partidului comunist francez care se preocupă într-un alt mod de pagubele provocate de acest amalgam care tinde să strivească cu aceeași ostilitate pe democrații moderați, pe socialiști și pe naziști
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de victime, colaboratori, criminali și spectatori. Istoricii și oamenii de cultură contemporani ce tratează această perioadă trebuie să evidențieze astfel de complexități. Acest efort nu este doar crucial, ci și extrem de urgent dacă se dorește construirea, precum și menținerea unor societăți pluraliste democratice viabile În această regiune. Deși obiectivul lucrării de față nu este acesta, intenția mea este de a oferi o perspectivă complexă asupra modului În care etnicii germani au devenit victimele atît ale politicilor sovietice, cît și ale celor românești
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dinspre blocul comunist. După cum se știe, conformismul stîngist domina În Franța În perioada aflată În atenția autoarei. Cu toate acestea, au existat glasuri solitare precum cel a lui Raymond Aron care consideră că „În secolul nostru filozofiile istoriei au devenit pluraliste și că singura filozofie a istoriei unitare, adică «singura interpretare a trecutului uman În ansamblul lui, În funcție de o metafizică», marxismul aparține secolului trecut, nu numai prin data constituirii sale, dar și pentru că nu mai este În stare să explice evenimentele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
al neutralității în disputele dintre doi sau mai mulți oameni. Ele nu pot fi pe principiul stalinist! elemente de represiune, mașini impersonale de strivit oameni și destine prin exponenții înregimentați politic. Întreg factorul instituțional este de regândit dintr-o perspectivă pluralistă a exercitării cunoașterii și puterii. Decizionalul represiv e starea latentă a conflictelor. Concepția "absolutistă" a lui Foucault despre raporturile puterii-cunoaștere provine și din ipostaza sa de mare luptător, al doilea după Nietzsche, împotriva marelui mit occidental, cum numea gânditorul francez
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]