1,541 matches
-
1982; Anna Brâncoveanu de Noailles, Cartea vieții mele - Marcel Proust, Scrisori către Anna Brâncoveanu de Noailles, Cluj-Napoca, 1986. Repere bibliografice: Petru Poantă, „Nocturnalia”, TR, 1985, 28; N. Steinhardt, „Nocturnalia”, ST, 1985, 7; Petru Poantă, Virgil Bulat, TBR, 1989, 388; Petru Poantă, Protocolul paradoxelor, ST, 1990, 4; Steinhardt, Monologul, 154-161; Dicț. scriit. rom., I, 405-406; Poantă, Dicț. poeți, 44-45; Constantin Dehelean, „Patimile tânărului Ioan în Arcadii, „Semne” (Deva), 2000, 4; Victor Cubleșan, Rigoarea șăgălniciei, LCF, 2001, 10; Alexandru Sfârlea, Un poet al
BULAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
de Noailles, Cluj-Napoca, 1986. Repere bibliografice: Petru Poantă, „Nocturnalia”, TR, 1985, 28; N. Steinhardt, „Nocturnalia”, ST, 1985, 7; Petru Poantă, Virgil Bulat, TBR, 1989, 388; Petru Poantă, Protocolul paradoxelor, ST, 1990, 4; Steinhardt, Monologul, 154-161; Dicț. scriit. rom., I, 405-406; Poantă, Dicț. poeți, 44-45; Constantin Dehelean, „Patimile tânărului Ioan în Arcadii, „Semne” (Deva), 2000, 4; Victor Cubleșan, Rigoarea șăgălniciei, LCF, 2001, 10; Alexandru Sfârlea, Un poet al contrastelor, CL, 2001, 3; Al. Pintescu, Arcadiile „sinoptice” ale lui Virgil Bulat, PSS, 2001
BULAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
Vlad, Convergențe, 287-291; Ciobanu, Panoramic, 194-198; Petrescu, Scriitori, 125-128, 142-144; Dimisianu, Valori, 105-108; Ungheanu, Arhipelag, 87-101; Cristea, Domeniul, 202-217; Regman, Colocvial, 27-33; Iorgulescu, Al doilea rond, 222-228;Nicolae Manolescu, „Bunavestire”, RL, 1977, 24; Ștefănescu, Preludiu, 191-200; Simion, Scriitori, I, 466-484; Poantă, Radiografii, I, 51-54; Ardeleanu, Mențiuni, 80-95; Dimisianu, Opinii, 112-115; Stănescu, Jurnal, I, 95-98; Ioan Buduca, Cei doi Grobei, ECH, 1980, 1-2; Ungureanu, Imediata, I, 249-268; Moraru, Semnele, 185-190, 190-203; Tomuș, Mișcarea, 254-257, 262-265; Piru, Ist. lit., 523-524; Crohmălniceanu, Pâinea noastră
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
1977; Pasul alăturea, București, 1979; Totaliter aliter, București, 1982; Nuvele fantastice, București, 1984; Zodia Vărsătorului de Apă, București, 1988. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IX, 25-26; Florin Manolescu, Olga Caba, „Poezii”, RL, 1970, 18; Ion Oarcăsu, „Poezii”, TR, 1970, 20; Petru Poantă, „Poezii”, ST, 1970, 6; Ion Maxim, „Pasul alăturea”, O, 1979, 16; Radu Ciobanu, Între două tentații, T, 1979, 6; Mircea Tomuș, „Nuvele fantastice”, T, 1985, 4; Cornel Ungureanu, „Zodia Vărsătorului de Apă”, O, 1988, 46; Alexandru Horia, Orizont contemporan, LCF
CABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285980_a_287309]
-
amoros, Timișoara, 1998; Start la șevalet, București, 1998; Pretext de conversație, Timișoara, 1999; Roua plural, pref. Nicolae Manolescu, București, 1999. Traduceri: Dimcio Dehelianov, Poezii, București, 1987. Repere bibliografice: Constantin, Despre poeți, 169-178; Constantin, A doua carte, 141-149; Pop, Poezia, 263-280; Poantă, Modalități, 197-200; Tudor, Pretexte, 248-252; Raicu, Structuri, 333-338; Felea, Secțiuni, 68-72, 235-239; Cândroveanu, Alfabet, 53-59; Petroveanu, Traiectorii, 319-324; Cristea, Un an, 166-174; Piru, Poezia, II, 353-358; Barbu, O ist., 181-186; Cristea, Domeniul, 121-126; Iorgulescu, Al doilea rond, 264-268; Regman, Colocvial
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
Traiectorii, 319-324; Cristea, Un an, 166-174; Piru, Poezia, II, 353-358; Barbu, O ist., 181-186; Cristea, Domeniul, 121-126; Iorgulescu, Al doilea rond, 264-268; Regman, Colocvial, 192-195; Felea, Aspecte, I, 145-147; Raicu, Practica scrisului, 339-342; Iorgulescu, Scriitori, 40-44; Simion, Scriitori, I, 341-352; Poantă, Radiografii, I, 242-244; Grigurcu, Poeți, 380-383; Marcea, Concordanțe, 271-274; Raicu, Fragmente, 261-263; Cristea, Modestie, 66-69; Sorescu, Ușor cu pianul, 366-371; Cistelecan, Poezie, 139-142; Cândroveanu, Lit.rom., 242-244; Horia Gârbea, Constanța Buzea, „Ultima Thule”, LCF, 1991, 16; Eugen Simion, „Spart e
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
imensitatea oceanelor? Câteva strofe frumoase, lirice, pornind de la o idee, de la o imagine. Da, da, au început să suspine unii, poezia vieții, poezia de dragoste, pastelul, meditația... Și iată că apele s-au întors pornind pe alte albii. Au apărut poantele care încheie poezia de două-trei strofe. De cele mai multe ori poeziile de acest fel sugerează aruncarea ciocanului pe stadioanele de sport. Asemenea aruncătorilor care, apucând firul de oțel cu greutatea la capăt, se rotesc de câteva ori și abia apoi îl
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sugerează aruncarea ciocanului pe stadioanele de sport. Asemenea aruncătorilor care, apucând firul de oțel cu greutatea la capăt, se rotesc de câteva ori și abia apoi îl aruncă - tot așa și poeții se pregătesc în primele două-trei strofe ca să prezinte poanta din strofa finală. Exercițiul devine însă foarte înduioșător când la capătul firului nu este decât o biată greutate de o sută de grame. Atunci eforturile poetului, prealabile poantei, îl amețesc și de foarte multe ori se prăbușește bietul spre marea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tot așa și poeții se pregătesc în primele două-trei strofe ca să prezinte poanta din strofa finală. Exercițiul devine însă foarte înduioșător când la capătul firului nu este decât o biată greutate de o sută de grame. Atunci eforturile poetului, prealabile poantei, îl amețesc și de foarte multe ori se prăbușește bietul spre marea tristețe a criticilor. Bătrânii arbitri povestesc chiar întâmplări și mai tragice și anume când aruncătorii greșesc calculul și greutatea vine în cap, periclitându-le chiar viața. Bine cel
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în grabă și îl privesc. Darul frățesc vine de la Moscova. Legate cu panglică roză, cu grijă, două cărți de proză și cinci de poeme» (...). Autorul crede însă uneori că proza poate fi transformată în poezie, lipindu-i-se vădit o poantă, așa cum încearcă într-un poem întitulat Fără comentarii: Îmi scrie mama: mi-e dor de tine... Vecinii de tine întreabă des... Casa mea cea mare am primenit-o. Soba, pereții cu mâna i-am dres. Luat-am și lemne pentru
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de lira poeților. Manifest - poezie publicată în pagina a doua a revistei clujene face notă discordantă în lirica avântat-sărbătorească din coloanele gazetelor, prin amărăciunea nedisimulată izvorâtă din alternanța trecut viitor, și între aceste perspective, în final, un adaos neconvingător, (o poantă!) aproape ironic, despre militantismul poetului la timpul prezent: Mulți flăcăi și de la noi, în zare, Înșelați, zac pe tărâm străin Ochiul rece-al stelelor, uitare Picură puțin câte puțin. Oricum însă, am învins, băieți, Cât de greu ne-ar fi
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Oreste, București, 1969 (în colaborare), Zbor ireversibil, București, 1972 (în colaborare cu Aurelia Batali), Stalactite, București, 1979. Repere bibliografice: Martin, Poeți, I, 177-178; Tudor, Pretexte, 243-248; Cristea, Un an, 134-138; Petroveanu, Traiectorii, 281-285; Piru, Poezia, II, 154-157; Raicu, Critica, 334-336; Poantă, Radiografii, I, 153-157; Sasu, În căutarea, 174-176; Steinhardt, Critică, 102-105; Simion, Scriitori, III, 256-259; Grigurcu, Existența, 153-157; Dimisianu, Subiecte, 151-158; Regman, De la imperfect, 224-229; Micu, Limbaje, 286-291; Nicolae Manolescu, Elegii, RL, 1989, 7; Fevronia Novac, O viziune expresionistă, RL, 1991
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
și să nu schimbăm din mers relațiile sau poziția naratorului în text. Orice narațiune (mai ales în textele de umor) se gândește în prealabil de la final spre început. Cum spuneam și în alt capitol, întâi trebuie să avem ideea finalului (poanta, deznodământul) și abia apoi vom scrie începutul, având grijă să nu deconspirăm surpriza și să o valorizăm cât mai mult, să o credibilizăm prin detalii sugestive și corect plasate. Citatul sau dialogul foarte scurt va da multă viață narațiunii. Condiția
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
finalul anchetei nu vom folosi moralizarea, „lecțiile de istorie” sau, și mai grav, stabilirea vinovăției și încadrarea faptei într-un articol de lege. Motivul este simplu: ziaristul de investigație nu se substituie niciodată judecătorului. Pentru genurile de umor. Finalul surpriză (poanta) este obligatoriu: Un preot din Gorj, chiar din România, a fost prins jucând poker, la crâșmă, cu enoriașii (...) Între slujbe, preotul ar trebui obligat ca pedeapsă să joace numai Păcălici și popa prostu (Cațavencu, nr. 6, 2006, p. 19) Pentru
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
dintotdeauna: teză - antiteză - sinteză. Fac excepție însemnarea și tableta - texte cu un grad sporit de subiectivism și, implicit, de libertate. Genurile de umor. Nu au un plan jurnalistic anume. Organizarea textului se face urmărindu-se dinamica de construire a surprizei (poantei): jocul subtil și în contrast cu cel puțin două secvențe (frazeologice sau narative). În funcție de subiect și de spațiul tipografic alocat, putem alege traseul obișnuit al creșterii narative de la normalitatea unei situații, tulburarea acestei normalități, revenirea la normal, dar în alt punct decât
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
61-68; Geo Bogza interpretat de..., îngr. și pref. Antoaneta Tănăsescu, București, 1976; Cristea, Arcadia, 196-199; Martin, Identificări, 139-153, 201-204; Simion, Scriitori, I, 362-368; Vlad, Lectura, 228-235; Tudor Anton, Ipostaze, 39-44; Ștefănescu, Preludiu, 125-132; Ungureanu, Proză, 239-242; Raicu, Practica scrisului, 191-201; Poantă, Radiografii, I, 34-40; Vaida, Mitologii, 163-166; Alboiu, Un poet, 36-39; Popescu, Cărți, 88-92; Băileșteanu, Refracții, 76-86; Șerban, Ispita, 120-127; Zaciu, Lancea, 9-24; Doinaș, Lectura, 154-159; Cristea, Faptul, 42-49; Lit. rom. cont., I, 207-210; Sângeorzan, Conversații, 158-162; Paleologu, Ipoteze, 267-273; Tomuș
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
Bălu, Infernul existențial, ST, 1993, 3-4; Ion Vlad, Treapta întoarcerii în cosmos, TR, 1993, 38; Ion Pop, O anume înălțime și verticalitate, ST, 1993, 10; Caius Traian Dragomir, Un european, ST, 1993, 11; Alex. Ștefănescu, Geo Bogza, RL, 1994, 28; Poantă, Scriitori, 64-66; Nițescu, Proletcultismul, 217-222; Alex. Ștefănescu, Ultimul Geo Bogza, RL, 1996, 11; Dicț. analitic, I, 137-139, III, 300-302, 373-375, IV, 269-270; Cărtărescu, Postmodernismul, 286; Faifer, Faldurile, 34-38; Dicț. esențial, 94-96; Manolescu, Lista, I, 19-23, II, 26-34; Pop, Viață, 75-82
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
Povestiri crepusculare, București, 1973. Repere bibliografice: Călinescu, Aspecte, 319-323; Regman, Cărți, 30-34; Martin, Poeți, I, 232-238; Constantin, Despre poeți, 137-141; Felea, Poezie, 31-36; Stănescu, Poeți și critici, 40-43; Sasu, Progresii, 146-150; Ciobanu, Panoramic, 60-72; Grigurcu, Teritoriu, 184-188; Pop, Poezia, 245-262; Poantă, Modalități, 194-197; Petrescu, Scriitori, 154-159; Tomuș, Răsfrângeri, 244-249; Ciobanu, Critică, 35-46, 117-124; Felea, Secțiuni, 194-199; Dimisianu, Valori, 90-92; Cândroveanu, Alfabet, 42-52; Petroveanu, Traiectorii, 324-325; Piru, Poezia, II, 369-382; Ungheanu, Arhipelag, 144-146; Barbu, O ist., 374-379; Raicu, Critica, 297-305; Iorgulescu, Al
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
Traiectorii, 324-325; Piru, Poezia, II, 369-382; Ungheanu, Arhipelag, 144-146; Barbu, O ist., 374-379; Raicu, Critica, 297-305; Iorgulescu, Al doilea rond, 285-289; Ștefănescu, Preludiu, 112-115; Felea, Aspecte, I, 41-47; Dimisianu, Opinii, 122-126; Iorgulescu, Scriitori, 35-37; Simion, Scriitori, I, 331-340, IV, 151-171; Poantă, Radiografii, I, 231-235; Nițescu, Poeți, 173-180; Alboiu, Un poet, 121-123; Băileșteanu, Abside, 26-48; Grigurcu, Poeți, 372-379; Cristea, Faptul, 116-122; Raicu, Contemporani, 122-126; Zaciu, Lancea, 94-100; Grigurcu, Critici, 579-581; Felea, Prezența, 220-223; Pop, Lecturi, 85-90; Raicu, Fragmente, 247-254; Cristea, Modestie, 58-61
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
placheta Epigrame, iar în 1918, poemul dramatic în versuri Mircea. Prin o bună parte din scrierile sale, B. se integrează pleiadei de umoriști ivite în umbra lui I. L. Caragiale și a lui Anton Bacalbașa. Epigramele au adesea defecte de versificație, poante fără haz și unele licențiozități. Mai izbutite sunt „idilele” în decor casnic moldovenesc și unele versuri umoristico-sentimentale, ce prevestesc pe A. Mirea și G. Topîrceanu. Dintre piese, Ultimul sacrificiu ambiționa să dea „o felie de viață”, dar alunecă adesea în
BRAIESKU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285857_a_287186]
-
E fața destinsă a prozatorului, altminteri încruntat și cătrănit. În pofida unor exerciții de ficțiune, cartea lui rămâne, cu izbutirile și insuficiențele ei, mărturia unei vocații de memorialist. SCRIERI: Însemnările unui belfer, I-II, București, 1935-1939; ed. îngr. și pref. Petru Poantă, București, 1974; Schițe și însemnări din școala de ieri și de azi, București, 1953; După o jumătate de veac, București, 1954; Școala de altădată, pref. autorului, București, 1955; De azi și de demult, București, 1955; Prin București odinioară și azi
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
VIII, 339-343; Constantinescu, Scrieri, I, 345-349; Sebastian, Eseuri, 310-314; Lovinescu, Scrieri, II, 414-419, VI, 263, VIII, 225; Streinu, Pagini, I, 166-169, VI, 126-135; Cioculescu, Aspecte, 385-397; Călinescu, Ist. lit. (1982), 923; Crohmălniceanu, Literatura, I, 376-377; Popa, Dicț. lit. (1977), 106-107; Poantă, Radiografii, I, 18-26; Dicț. scriit. rom., I, 338-339; Faifer, Pluta, 49-54. F.F.
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
Studii de literatură română și comparată”, TR, 1971, 4; Fanache, Întâlniri, 222-226; Mircea Curticeanu, Ion Breazu (1901-1958). Schița biobibliografica, TR, 1973, 19; Mircea Zaciu, Ediția Ion Breazu, TR, 1973, 50; Nicolae Manolescu, Studii și documente literare, RL, 1973, 50; Petru Poanta, „Studii de literatură română și comparată”, ST, 1974, 3; Domițian Cesereanu, Ideologia literară a Transilvaniei (într-o viziune propusă de Ion Breazu), TR, 1975, 36; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 386-391; Nae Antonescu, Ion Breazu despre Lucian Blaga, ST
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
ca dramă a creației. Tonul, imagistica trimit deseori la Lucian Blaga (invocat explicit în Poetul) sau la Tudor Arghezi (îndeosebi în erotică), modelele tutelare ale vârstei mature a poetului, care a evoluat de la „tradiționalism” către un „modernism figurativ” moderat (Petru Poantă). Proza lui B., adunată în volumele Dincolo de uitare (1984) și Când cocoșii uitară să mai cânte (1998), este una rememorativă, nutrită dintr-un climat afectiv și existențial similar aceluia al poeziei sale. SCRIERI: Cetini mohorâte, Zlatna, 1943; De n-ar
BUCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
mohorâte, Zlatna, 1943; De n-ar veni noaptea..., București, 1969; Ceremonii, Cluj-Napoca, 1978; Cutremurul cuvintelor, Cluj-Napoca, 1982; Dincolo de uitare, Cluj-Napoca, 1984; Mereu iubirea, București, 1988; Însoritele izvoare, București, 1989; Inscripții pentru mileniul trei, Cluj-Napoca, 1989; Trecând prin anotimpuri, pref. Petru Poantă, București, 1990; Transparențe, Galați, 1993; Melancolii policrome, Cluj-Napoca, 1994; Când cocoșii uitară să mai cânte, Cluj-Napoca, 1998; Cad negurile, Cluj-Napoca, 1999. Traduceri: Anatoli Râbakov, Stiletul, București, 1962 (în colaborare cu Marcel Gafton). Repere bibliografice: V. Fanache, Petre Bucșa, „De n-
BUCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]