2,948 matches
-
dar, mai ales, ai cornișelor și ai streșinilor. Trecerea între aceste multe construcții se făcea pe niște alei împodobite cu ornamente minunate, de marmură, dând monumentalitate și splendoare întregului complex. Multele clădiri anexe din complex sunt veritabile magazine de artizanat - podoabe de aur, fildeș, pietre prețioase. Și multe, multe pliante cu vederi. Intrând înăuntrul templului celui mare, nu puteai să nu fii atras de bogăția bolților înalte, sprijinite de zeci de coloane imense de lemn de cedru, feeric pictate, înalte, paralele
TEMPLUL CERULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371973_a_373302]
-
Leibovici , publicat în Ediția nr. 1794 din 29 noiembrie 2015. Credincioșii au ieșit din apele râului, iar din tunicile lor albe se scuturau picăturile de apă. Sub razele soarelui păreau bobițe de argint strălucitoare.Privirea mi se umplea cu nesfârșitele podoabe magnifice. Liniștea, oliniște pe care am putut-o constata doar în acel loc. Loculdenumit:Botezul în apa Iordanului.Oamenii țineau în mâinile lor sticle de plastic pline cu apa sfântă dinIordan.Apă cu nuanțe cafenii sau de un gri nemai
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
pentru a-șiîmbrăca acele tunici albe sau stăteau ... Citește mai mult Credincioșii au ieșit din apele râului, iar din tunicile lor albe se scuturau picăturile de apă. Sub razele soarelui păreau bobițe de argint strălucitoare.Privirea mi se umplea cu nesfârșitele podoabe magnifice. Liniștea, oliniște pe care am putut-o constata doar în acel loc. Loculdenumit:Botezul în apa Iordanului.Oamenii țineau în mâinile lor sticle de plastic pline cu apa sfântă dinIordan.Apă cu nuanțe cafenii sau de un gri nemai
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
pentru a stabili corect lungimea bretelelor noului sutien ce trebuia îmbrăcat. Imaginea virtuală îi oferea posibilitatea să se admire într-o poziție studiată ca de la distanță. Tot în fața oglinzii, coborî privirea spre pubis și fu încântată de triunghiulețul acoperit cu podoaba lui capilară cârlionțată, atât de mult dorit de bărbați. Singurul lucru ce o deranjă fu pielea nebronzată suficient în locul marcat de șortul de la costumul de baie și câteva fire de păr mai rebele în zona inghinală, pe care hotărî să
PARTEA A CINCIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372062_a_373391]
-
ridice biserică lui, era stricată de vreme și învechita și amenință cu căderea. Dumnezeiescul și iubitorul de mucenici Evloghie a pus mâna cu multă râvna și a ridicat biserică lui, zidind-o din temelie, impodobind-o cu tot felul de podoabe cum se cuvenea mucenicului. CAPITOLUL 147 MINUNATĂ ÎNDREPTARE DIN EPISTOLA FERICITULUI LEON RAMANUL, SCRISĂ CĂTRE FLAVIAN Tot avva Mină, starețul aceleiași chinovii, ne povestea că a auzit de la același avva Evloghie, patriarhul Alexandriei, zicând: M-am dus la Constantinopol, la
LIVADA DUHOVNICEASCA (48) de ION UNTARU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372288_a_373617]
-
nu mai asculta. Era pur și simplu roasă de curiozitatea de a afla ce se ascundea în lada uriașă purtată pe umeri de cei șase oșteni care veneau în urma calului pe care călărea prințul acoperit din cap până în picioare în podoabe negre. Prințesa nu mai avea ochi nici pentru celelalte alaiuri care își descărcau prețioasele daruri la poarta palatului ei. Urmări atentă locul în care fu așezată uriașa ladă și, imediat ce se lăsă noaptea asupra taberei, iar oameni și cai căzură
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
câte una lăzile vechi înșirate lângă perete. Pe când era gata să renunțe la îndeletnicirea ei, la fereastră apăru o babă urâtă foc, călare pe o mătură, care îi aruncă un sac și strigă la ea cu răutate: - Scoate-ți toate podoabele, rochia și papucii și trage-ți sacul pe tine. Am să vin odată pe zi să îți aduc mâncare. Roagă-te ca regele, tatăl tău să fie mărinimos, altfel, după trei zile și trei nopți, vei fi dată hrană vulturilor
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
avea o sabie! De-aș avea o sabie! Repeta Prințul Izvoarelor care și-ar fi dorit să poată să ajute cumva pasărea lor cenușie. - Mai am câteva ace de păr, zise prințesa Mărgărita scoțând din pletele bălaie ultimele cinci dintre podoabele ei cu mărgăritare. Dacă crezi că pot fi de folos, ți le dăruiesc! Prințul se lumină la față. Apucă un ac, ținti bine și îl aruncă direct în pieptul vulturului cu ochi de sticlă. Pe loc, acesta se prefăcu într-
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
Lui cunună, Iar turbanul regesc frumos ca un cerb pe fruntea lui se adună. Va înălța pe cei împovărați și o coroană pe frunte le va pune, Pe cei vrednici în ochii Lui, îi va onora pentru faptele lor bune. Podoaba măreției Lui va fi a mea, podoaba mea va fi a Sa, Iar El va fi alături de mine, oricând îl voi chema. Cel strălucitor și roșcaliu, îmbrăcat în haine purpurii, Rodi atunci când din țara lui Roșu Împărat veni. Legătura prin
ŞIR HA-KAVOD – CÂNTEC DE SLAVĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372560_a_373889]
-
un cerb pe fruntea lui se adună. Va înălța pe cei împovărați și o coroană pe frunte le va pune, Pe cei vrednici în ochii Lui, îi va onora pentru faptele lor bune. Podoaba măreției Lui va fi a mea, podoaba mea va fi a Sa, Iar El va fi alături de mine, oricând îl voi chema. Cel strălucitor și roșcaliu, îmbrăcat în haine purpurii, Rodi atunci când din țara lui Roșu Împărat veni. Legătura prin filacterii în fața celui umil fu adusă, Imaginea
ŞIR HA-KAVOD – CÂNTEC DE SLAVĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372560_a_373889]
-
capetele lui.” (Basmele românilor, vol.V, 2010:207). ”Admirator, predestinat, al creațiilor populare, Eminescu și-a făcut ucenicia în chiar grădinile îmbălsămate ale folclorului”, consemna Perpessicius în lucrarea sa Eminescu și folclorul, de la care a împrumutat atâtea miresme și atâtea podoabe pentru propria sa creație poetică” (Perpessicius, 1971:418). Folclorul românesc, în esența căruia intrase și-i trezise nemărginita dragoste față de tradițiile strămoșești, l-a urmărit îndeaproape pe tot parcursul vieții sale. Copilul Mihai, înzestrat cu o memorie și o inteligență
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
și face fotografii cu toți copiii, nu refuza pe nimeni și la toți le zâmbește și le vorbeste frumos... Cum ai putea să treci pe străzi și să nu dai drumul baierelor inimii să se bucure de feeria luminilor și podoabelor care fac din localitatea ta un crâmpei de feerie!? Si mai au canadienii ceva care mi s-a așezat frumos la inimă, un zâmbet pe fața lor cu care te întâmpină și ți-l dăruiește mai cald în aceste zile
MOŞ CRĂCIUN – AŞTEPTAT CU BUCURIA COPILULUI DIN NOI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371156_a_372485]
-
care a locuit-o moșii și strămoșii noștri”. 4 Lipsa unor izvoare istorice incontestabile care să aducă informații relevante privind originile limbii, obiceiurilor și civilizației multimilenare care au existat pe teritoriul românesc în afara unor dovezi materiale arheologice (obiecte de cult, podoabe, unete, arme) și a tăblițelor de la TARTARIA și SINAIA, care scot la iveală o scriere mult mai veche decât cea aparținând sumerienilor, ar putea avea explicația: „in numeroasele masacre culturale, în primul rând încendierile de biblioteci, care au distrus mare
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
care a locuit-o moșii și strămoșii noștri”. 4 Lipsa unor izvoare istorice incontestabile care să aducă informații relevante privind originile limbii, obiceiurilor și civilizației multimilenare care au existat pe teritoriul românesc în afara unor dovezi materiale arheologice (obiecte de cult, podoabe, unete, arme) și a tăblițelor de la TARTARIA și SINAIA, care scot la iveală o scriere mult mai veche decât cea aparținând sumerienilor, ar putea avea explicația: „in numeroasele masacre culturale, în primul rând încendierile de biblioteci, care au distrus mare
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
care a locuit-o moșii și strămoșii noștri”. 4 Lipsa unor izvoare istorice incontestabile care să aducă informații relevante privind originile limbii, obiceiurilor și civilizației multimilenare care au existat pe teritoriul românesc în afara unor dovezi materiale arheologice (obiecte de cult, podoabe, unete, arme) și a tăblițelor de la TARTARIA și SINAIA, care scot la iveală o scriere mult mai veche decât cea aparținând sumerienilor, ar putea avea explicația: „in numeroasele masacre culturale, în primul rând încendierile de biblioteci, care au distrus mare
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
îmbrăcată într-o rochie de mătase roșie, fosforescentă și transparentă, astfel încât se puteau vedea bine formele ei voluptoase, însemnate prin părțile cele mai intime cu niște tatuajele runice foarte curioase. La gât, pe mâini și la picioare, era plină de podoabe și de inele din tot felul de metale rare și alte pietre prețioase din cine mai știe ce meteoriți și obsidian. Pe cap, peste părul ei negru strălucitor și lung, purta o pălărie curioasă de catifea vișinie, cu buline albe
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
cu stropi mari vor să prăvale. Se pornesc încet,hoțește până-ntunecă tot cerul. Uite-un trăsnet, se stropșește consfințind doar efemerul. Cețuri rare-n temenele se preling ca o iscoadă. Muntele ar vrea să spele tot ce are ca podoabă. Speriați de-ntunecare oamenii opriți din treabă, se ascund cu mic, cu mare sau deschid umbrele-n grabă. Răpăind în picuri repezi, apele devin torente. Curg prin văi, mângâie lespezi cu-ntreruperi ori accente. Fulgere răsar din nouri cu lumină orbitoare
ÎN BUCEGI de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371291_a_372620]
-
râs în fața colegilor de la grădiniță, care se lăudaseră că, în fiecare an, primiseră de la acesta o mulțime de daruri, cu toate că nu fuseseră prea cuminți. Pentru a-l convinge de bunele-i intenții, își dădea silința să așeze cât mai frumos podoabele pe bradul adus de tatăl ei. Unde nu se descurca, intervenea mama, zâna cea bună, care îi explica amănunțit cum trebuie să le aranjeze: - Aici, în față, punem cele mai frumoase globuri, să le vadă Moșu` mai bine, iar în
DAR DE CRĂCIUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344807_a_346136]
-
o pierde...”), cântat în atât de multe limbi de pe glob, își primesc colindătorii. Obiceiul împodobirii bradului de Crăciun își trage originile de la popoarele germanice. Tradiția s-a răspândit în restul Europei și apoi în toată lumea după Primul Război Mondial. Între podoabele bradului bomboanele de pom, globurile și ghirlandele au devenit clasice. Colindatul este cea mai răspândită tradiție, alcătuit din texte ceremoniale (colinde), formule magice, dansuri și gesturi. Originea colindelor se pierde în timpurile îndepărtate ale istoriei poporului nostru. De-a lungul
CRĂCIUNUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344817_a_346146]
-
vii la casa-mpărătească. Lumina din fereastra străjii-o să descrească, Atunci când pasul tău va trece pragul porții. Un paj o să te-aducă-n mare taină La ușa care dă-n iatac. Să porți pe tine de-mprumut o haină Și pe sub ea, podoabe care-ți plac. Să nu te temi de nimeni și nimic - Eu sunt stăpânul și-am puterea. Pot să cobor în hăuri și-n ceruri să ridic Pe-oricine și oricând, de-mi este vrerea. La soțul tău nu te
SCRISOAREA LUI DAVID CATRE BATSEBA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344864_a_346193]
-
Destinul scriitorului român: Bogdan Amaru, Scrieri 2 - Memorii, Editura „Minerva”, București, 1970, pag. 462) . „Spontaneitatea, sinceritatea confesivă, uneori crudă, atenuată de un zâmbet amar, vrând să ascundă umilința mizeriei sub masca grotescului și să ferească de compromisuri, de înjosire sensibilitatea, podoaba tăinu- ită a demnității omenești, fac ca prozele sale răspândite prin publicații-le vremii să reție încă atenția și explică îndeajuns vizibila simpatie pe care autorul lor izbutise să o provoace, în ciuda extrem de scurtei lui activități, curmată în fașe de
ANIVERSARE -BOGDAN AMARU, ARTICOL DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345820_a_347149]
-
În mare măsură se poate spune că nu. Cei mai mulți dintrte muncitori și unii care au devenit specialiști au învățat alfabetul tehnic pe „șantierul școală” de la Bicaz. Când a izbucnit prima scânteie energetică, a Bicazului? La subțiorile Peonului - Ceahlăul cel „împărat”, „podoaba, poezia țării”, „izvorul tainic al legendelor și doinelor neamului nostru”, „ochiul etern deschis asupra hotarelor moșiei strămoșești”, cum îl pastelează Nicolae Gane, a crescut din dospirea întregii forțe creatoare a poporului român, accelerate în elanul spre civilizația vestică. Bicazul cu
53 DE ANI ŞI O ISTORIE DE HIDROENERGETICĂ, LA BICAZ. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346021_a_347350]
-
Acasă > Cultural > Patrimoniu > VARVARĂ MAGDALENA MĂNEANU. BRĂCIRA-BRÂUL-PODOABĂ ȘI VALOARE PERENA Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1214 din 28 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului BRĂCIRA-BRÂUL PODOABA ȘI VALOARE PERENA Cămașă se încinge cu brâul, iar peste brâu se încing betele denumite în Mehedinți brăcira. Brâul reprezintă o fâșie de țesătura de aproximativ 3 m., având între 0,20-0,30m se poartă îndoit pe lungime, servind și
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU. BRĂCIRA-BRÂUL-PODOABĂ ŞI VALOARE PERENĂ de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347986_a_349315]
-
considerat esențial în definirea specificului limbii poetice sau, cu un termen mai cuprinzător, al limbii artistice. Cuvintele unei limbi potfi, după Aristotel, comune și diferite de uzul general, așa cum specifică în Poetica. Printre acestea din urmă el include regionalismele, metaforele, podoabele și în general toate mijloacele de expresie care se abat de la exprimarea obișnuită și curentă. Limba poetică va trebui să fie un complex format din mai multe elemente. Claritatea, însușire fundamental a exprimării, inclusive în limba poetică, este asigurată de
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347267_a_348596]
-
pe fiecare dintre aceste două învățături, spre a ne face o idee despre ele? După cum însușirea proprie a unui pom este de a face un fruct bun și frumos, dar și frunzele, care se mișcă pe ramuri, dau pomului oarecare podoabă, tot așa și cu sufletul: fructul lui este mai cu seamă advărul; dar nu-i lipsit de frumusețe dacă-i împodobit cu înțelepciunea profană, așa cum frunzele oferă fructului înveliș și înfățișare frumoasă. Se spune că marele Moise, al cărui nume
DESPRE OMILIA A XXII-A CĂTRE TINERI SAU AUTORITATEA SFÂNTULUI IERARH VASILE CEL MARE ÎN RECOMANDĂRILE FĂCUTE CELOR TINERI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347276_a_348605]