2,275 matches
-
123-149; Constantin M. Popa, Ceremonialul sadovenian, Craiova, 1997; Vasile Popovici, Lumea personajului, Cluj-Napoca, 1997, 121-144; Dicț. analitic, I, 85-87, 207-209, 239-242, 305-308, 342-344, II, 86-89, 127-129, 376-378, III, 115-117, 128-132, 148-152, 160-163, 185-188, 403-405, IV, 262-267, 359-365, 432-438, 531-535; Glodeanu, Poetica, 303-322; Cărtărescu, Postmodernismul, 293-295; Victoria Moldovan, Lexicul poetic sadovenian, București, 1999; Mircea Tomuș, Romanul romanului românesc, I, București, 1999, 76-131; Dicț. esențial, 735-741; Micu, Ist. lit., 173-176, 248-252; Sorescu, Lumea, 111-118; Z. Ornea, Polifonii, Iași, 2001, 31-37; Ion Pecie, Meșterul
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
ceea ce în bună parte se va întâlni și în Blestemul bărbăției și alte imagini sociale (2002). Ș. este încă de la primul volum un poet mistic, sfâșiat - cum remarca George Țărnea - de „drama incomunicabilului”. Notabilă, Balada ursului polar, e o ars poetica modelată, poate, de Mistrețul cu colți de argint, poemul lui Ștefan Aug. Doinaș. Între psalmi și colinde, Ș. caută „cuvintele de respirare”, situat între „neputința de a da titlu” și „nevoia de definiție”. Cu sugestii poetice venite din acumulări succesive
SOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289779_a_291108]
-
l-a uimit prin forță și diversitatea ei”, precizând că a descoperit „voci pregnante și sensibile, excelente modele de avangardă, stiluri și perspective intertextuale transnaționale și transoceanice”. Traducerea presupune la S. selectarea acelor texte care se potrivesc și cu tradiția poetica americană, pentru a comunica cititorului emoția, imagistică, volutele spirituale din versurile românești. Autorii aleși sunt Anghel Dumbrăveanu, Daniela Crăsnaru, Virgil Mihaiu, Mircea Cărtărescu, Magda Cârneci, Ioana Ieronim, Ioan Floră, Saviana Stănescu, Ruxandra Cesereanu, Călin Vlasie, Dumitru Chioaru, Traian Ț. Coșovei
SORKIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289802_a_291131]
-
proza (1978) - ambele în colaborare, toate subsumate finalității didactice. Este autorul a peste o sută de studii și articole publicate în reviste de specialitate, care se referă la întreaga istorie a literaturii ruse, de la A. S. Pușkin și Mihail Lermonotov la poetica lui Lev Tolstoi așa cum au relevat-o formaliștii ruși, de la poeți ca Nikolai Gumiliov, teoretician și exponent al acmeismului (variantă rusă a parnasianismului), Marina Țvetaeva și Vladimir Maiakovski la scriitori ca Maxim Gorki și Leonid Andreev sau la proza rusă
SOPTEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289791_a_291120]
-
Studiile lui Ș. integrează literatura rusă în context universal din perspectivă comparatistă, vizându-i specificul și diferențele în pagini exegetice dense, cu numeroase observații de finețe. Ultima parte a acestei proiectate trilogii urmează să abordeze relațiile dintre timpul artistic și poetica memoriei la mari scriitori ai secolului al XX-lea (Aleksandr Blok, Anna Ahmatova, Ivan Bunin, Vladimir Nabokov). SCRIERI: Russkaia literatura (konța XIX veka - naceala XX veka) (în colaborare), București, 1967; Russkaia literatura (1890-1917). Literaturnâe teceniia. Marina Țvetaeva. Anna Ahmatova, București
SOPTEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289791_a_291120]
-
se simplifică, dar rămân contrastele, ca și refuzul coerenței ori supravegherea critică a textului („chiar așa filmul acesta/ voalat pe care-l numesc/ literatură”). Construcție a textului și critică a lui, poemul devine un metadiscurs, ce echivalează cu o ars poetica de tip postmodernist. Într-un asemenea text, cu o astfel de intenționalitate, nu poate lipsi ironia, tot un semn al autocontrolului. Nonconformism, dispreț pentru plafonare, senzații tari, menite să zdruncine uniformitatea existenței. Tendința de limpezire a versului nu exclude asocierea
SAVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289524_a_290853]
-
Romul Munteanu a contribuit la receptarea unor importante lucrări de poetică, estetică și teorie literară, precum cele ale lui Michel Butor, H.-R. Jauss, Lucien Goldmann, Mikel Duffrenne, Jean Starobinski, Jean Rousset, a adus în atenție teoria poeziei ca montaj, poetica antiromanului, psihanaliza literară, structuralismul, texte de Eugen Ionescu, Salvador Dalí, Nathalie Sarraute. Alte rubrici permanente: „Cronica plastică”, semnată de Valentin Hossu, Emil Manu, Adrian Beldeanu ș.a., „Cronica limbii”, unde Constantin Otobâcu dezbate probleme de oralitate și stil, dezvoltă analize semantice
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
titlul Nunta în Transilvania (în contextul ceremonialului nupțial românesc) depășește stadiul literaturii anterioare de specialitate, care a abordat doar unele secvențe ale folclorului nupțial și s-a limitat, cu excepțiile de rigoare, la descrierea lor. Ș. este interesat deopotrivă de poetica și stilistica textelor nupțiale, convingerea sa fiind că în această perspectivă tematică „există o poezie de puternice și adânci rezonanțe, care se cere analizată cu toată atenția”, ca și semnificațiile arhaice ale ceremonialului, nunta concentrând „atitudini existențiale și convingeri fundamentale
SEULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289649_a_290978]
-
exilul „nu se vede nicăieri în limba, limba ei românească nu este deloc o «limba moartă», adică rămasă în loc, ci în subiacenta jale de nelecuit care peste tot este la fel de acută”. În Fața lui Temelie (1974) sunt reunite pagini de proza poetica. SCRIERI: Farmece, Paris, 1966; Houla, macoumba, hora, pref. Jacques Borel, cu ilustrații de Jacques Hérold, Paris, 1973; Fața lui Temelie, Honolulu, 1974; Cântec de frunză, îngr. Ștefan Baciu, pref. Matei Călinescu, Sân Francisco, 1976; Charles d’Orléans et Ronsard, poètes
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
discursului. SCRIERI: Julien Green, o conștiință tragică, Iași, 1995; Personajul literar în secolul al XIX-lea francez, Iași, 1997; Timp și spațiu în literatura franceză din secolul al XIX-lea, Iași, 1999. Repere bibliografice: Corina Dimitriu, „Direcții în critica și poetica franceză contemporană”, „Oeuvres et critiques” (Tübingen), 1988, 1; Sorina Bălănescu, Dicționare și... dicționare, CRC, 1995, 20; Cronicar [Mariana Codruț], O viziune asupra lui Julien Green, „Contrafort”, 1996, 3; Carmen Neamțu, Anatomia unei ființe, O, 1996, 6; Mihai Botez, „Timp și
SIRBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289706_a_291035]
-
22”, 1997, 362-364; Gheorghe Grigurcu, A doua viață, București, 1997, 423-437; Norman Manea, Incompatibilitățile, „22”, 1998, 23; Mănucă, Perspective, 154-162; Dicț. analitic, I, 272-274, II, 287-289, 305-308, IV, 161-166, 516-517; Maria Dinescu, Mihail Sebastian, publicist și romancier, București, 1998; Glodeanu, Poetica, 369-394; Geo Șerban, Revenire la jurnalul lui Mihail Sebastian, ALA, 1999, 489, 496; Faifer, Faldurile, 39-47; Glodeanu, Incursiuni, 218-231; Mircea Tomuș, Romanul romanului românesc, I, București, 1999, 427-448; Ion D. Vulcănescu, Răspuns întârziat la o problemă de mesianism și istorie
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
existență efemeră: „Ecoul” (Vălenii de Munte, 1969), „Accent” (Vălenii de Munte, 1998), și participă la înființarea revistei „Interval” (Brașov, 1990). Volumele de versuri ale lui S. pornesc de la descrierea obiectelor celor mai obișnuite, într-o manieră obiectivă, ce amintește de poetica grupării beat, asimilând datele unui lirism ce pendulează între realitate și vis. Un singur element își păstrează aproape nemodificat conturul: polemica purtată cu civilizația lipsită de idealitate a epocii contemporane. Tema capătă un suport teoretic lipsit de orice emfază mai
SARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
scoate împreună cu Grigore Ancu minuscula și efemera „Notițe”, după care intră în redacția ziarului „Epoca”. Cu același prieten, semnează un eseu-manifest - Legea poeziei pure (1930) - și cinci plachete: Amorul în noapte (1930), Esodul (1931), Anathemă (1931), Poem simfonic (1931), Ars poetica (1931). Cei doi vor fonda, cu alți câțiva tineri, în 1935, cercul poetic Adonis. În intervalul 1932-1944 T. colaborează, destul de asiduu, cu versuri, recenzii, articole, comentarii și note la „Raze poetice”, „Raza literară”, „Cruciada românismului” și, sporadic, la „Ogorul”, „Luceafărul
TREBONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290244_a_291573]
-
Grigore Ancu), București, 1930; Amorul în noapte (în colaborare cu Grigore Ancu), București, 1930; Esodul (în colaborare cu Grigore Ancu), București, 1931; Anathemă (în colaborare cu Grigore Ancu), București, 1931; Poem simfonic (în colaborare cu Grigore Ancu), București, 1931; Ars poetica (în colaborare cu Grigore Ancu), București, 1931; Cântarea dimineții, București, 1932; Te Deum, București, [1932]; Icoană sfântă, București, 1932; Înainte de beatificarea lui Vodă Constantin Brâncoveanu, București, 1932; Introducere în arta spiritistă, pref. Maria Constantinescu, București, 1932; Manifest poetic, București, 1932
TREBONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290244_a_291573]
-
și mutațiile poeziei românești, Cluj-Napoca, 1989, passim; Tupan, Scenarii, 143-196; Ungureanu, Imediata, II, 336-345; Călin Căliman, Nichita, azi, CNT, 1990, 13; Mircea Mihăieș, „El începe cu sine...”, O, 1990, 13; Florin Manolescu, Poetul „par lui-même”; LCF, 1990, 23; Maria-Ana Tupan, Poetica lui Nichita Stănescu, VR, 1990, 9; Ioan Holban, Poetul este un om liber, CRC, 1990, 41, 42; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 156-158; Ioana Em. Petrescu, Dialog cu „Odă în metru antic”, TR, 1991, 2; Negoiță Irimie, Un pământ numit Nichita
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
azi, mâine: Nichita Stănescu, JL, 1994, 25-28 (număr special); Negoițescu, Scriitori contemporani, 409-413; Posteritatea lirică a lui Nichita Stănescu. Colocviu, CC, 1995, 3-4 (semnează Fănuș Neagu, Eugen Simion, Dan Grigorescu, Alexandru Condeescu, Magdalena Bedrosian, Ioan Flora, Marin Sorescu); Marco Cugno, Poetica necuvântului, APF, 1995, 11, 1996, 1-2; Micu, Scurtă ist., II, 407-413; Marin Tarangul, Prin ochiul lui Nichita, tr. Gabriela Duda și Micaela Gulea, București, 1996; Daniel Dimitriu, Nichita Stănescu. Geneza poemului, Iași, 1997; Pop, Pagini, 75-83; Simion, Fragmente, I, 80-86
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
IV, 305-308; Nicolae Mohorea-Corni, Amintiri cu Nichita Stănescu, pref. Eugen Simion, București, 1999; Doina Uricariu, Nichita Stănescu. Lirismul paradoxal, București, 1999; Adrian Bucurescu, Nichita Stănescu în Evul astral, Târgoviște, 2000; Oana Chelaru-Murăruș, Nichita Stănescu. Subiectivitatea lirică, București, 2000; Dumitru Chioaru, Poetica temporalității, Cluj-Napoca, 2000, 188-211; Dicț. esențial, 787-792; Dimisianu, Lumea, 456-460; Micu, Ist. lit., 405-408; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 147-165; Ion Pachia Tatomirescu, Nichita Stănescu și paradoxismul, Timișoara, 2000; Manolescu, Lista, I, 110-140; Mircea Bârsilă, Dimensiunea ludică a
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
băsmuiri în șezătoare” și poeme-basme, al căror rost de îndreptar filosofic și moral e evident. Preocupat de fenomenul culturii populare românești, T. adună în Descinderi în cultura populară (2001) eseuri care vizează domenii diverse: etnografie, etnologie, artă populară, folclor literar, poetica folclorului, etnolingvistică, istoria etnografiei muzeale ș.a. Două articole au în vedere cultura populară românească din Banatul iugoslav și Voivodina. Cercetările lui T. în domeniul istoriei s-au concretizat în participarea, alături de Constantin C. Gomboș, la elaborarea lucrării Marea Unire reflectată
TURCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
literaturile germană și franceză, cu implicațiile lor filosofice, exegeta relevă vitalismul lui Lucian Blaga din drama Meșterul Manole în relație cu elanul vital din filosofia lui Henri Bergson sau din sculptura lui Auguste Rodin, prezintă lirica lui Ion Barbu în raport cu poetica lui E. A. Poe și Wallace Stevens. Studiile dedicate unor poeți români contemporani - Nichita Stănescu sau „Hemografia”, Timpul ca imagine mobilă a eternității la Cezar Baltag, Continuitatea ființei la Aurel Rău - vor fi continuate de lucrarea Marin Sorescu și deconstructivismul (1995
TUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290303_a_291632]
-
asta ești celebră în Orient/ Expres și în general în toate gările/ vechilor dirijabile unde schimbăm/ săruturile/ și/ cai”. Jocul cu ilogisme și paradoxuri, spunerea de baliverne savante e o practică dintre cele mai curente. Într-un fel de ars poetica cititorul e prevenit că nu poate învăța din culegeri de versuri cum să trăiască: „ar fi ca și cum ne-am prepara meniuri/ după o carte de bucate/ scrisă de Marylin Monroe”, ca și cum am călători „după mersul trenurilor/ de Bacovia” sau am
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
Lit. rom., 49-54; S. Damian, Replici din burta lupului, București, 1997, 270-287; Alex. Ștefănescu, Distins, absent, cu o pipă englezească în colțul gurii, RL, 1998, 28; Dicț. analitic, I, 148-150, II, 100-104; Glodeanu, Dimensiuni, 116-124; Perian, Pagini, 150-156; Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, Pitești, 1998, 129-131; Alex. Ștefănescu, Constantin Țoiu povestește..., RL, 2000, 4; Daniel Cristea-Enache, O boală romană, ALA, 2000, 514; Dicț. esențial, 845-849; Emil Manu, Generația literară a războiului, București, 2000, 306-310; Micu, Ist. lit., 528-532; Regman, Ultime explorări, 181-183
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
prezentului și crizele de identitate ale eului liric. Ca prim context de transpunere a apocalipselor personale, acordate perfect celor ce bulversează lumea, Patinoar trasează direcțiile pe care le va urma opera autorului, introducând în același timp poncifele ulterioare ale scriiturii: poetica „privirii” ca mecanism al miraculoasei descoperiri de sine, termenii „piatră” și „pom” trimițând la antiteza între staticul mineral și dinamica vegetației, metaforele - „climatul fulgerului”, „roata care se-nvârte”. Clădit pe baza opozițiilor copilărie / maturitate, trecut / prezent, angoasele existenței lipsite de
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
răsturnată, este, probabil, cea mai radicală „fuziune în natură” (neomioritică) din ultima vreme. SCRIERI: Cartea păcatelor, Timișoara, 1996; Prunele electrice, pref. Dan Silviu Boerescu, Timișoara, 1996; 10 legende ale bluesului, Timișoara, 1997; Jertfă & Steag, Timișoara, 1999; Lia Mora, București, 2001; Poetica femeilor, Pitești, 2001. Repere bibliografice: Horia Gârbea, Doi ochi albaștri, LCF, 1996, 32; Constantin Dram, Proza scurtă de la Tulcea la Galați, CL, 1996, 9; Emil Mladin, Siliștea-Gumești fără Moromete, L, 1996, 39; Carmen Neamțu, Distileriile bășcăliei, CNT, 1996, 51-52; Rodica
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
în mulțimi de elemente, refăcându-se tocmai prin alterare. Cu Mâna pe față (1984) și mai ales cu Ochiul atroce (1985) aproape nimic nu mai este „odihnitor” în poezia scrisă de U. Nu numai apariția generației ’80 dictează adaptarea la poetica durității citadin-nevrotic-ludic-subversive, dar însăși trecerea poetei înspre altă vârstă prevestea regresiunea egocentrică și inaugurarea unui soi de anatomie a singurătății: „Retrage-te în tine, sărbătoare,/ singurătate, ține-mi ochii goi,/ văd ceea ce visez că văd, e bine,/ un râu de
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
iar în Prolegomene la o estetică a folclorului schițează o teorie a valorilor și a frumosului, în Etnoestetica încearcă apropierea problematicii esteticii literaturii orale de „modelul unei discipline de-sine-stătătoare”. Secțiunile cărții tratează despre cadre axiologice, capodopera folclorică, categorii ale etnoesteticii, poetica folclorului, forme ale imaginarului și ale creației. Miorița, scrie U., trebuie examinată nu de pe pozițiile direcției etnografice, nu insistându-se asupra credințelor superstițioase (obiceiuri la înmormântare), ci ca text, analizat cu tehnici elaborate; de asemenea, nici ca baladă, ci ca
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]