21,807 matches
-
el să ridice de la pământ sufletele căzute, bolnave de moarte ale celor slabi. Cuvântul lui de flacără ar fi trebuit să spargă zidurile acelei criminale nepăsări, să oprească cu mâinile lui surparea lăuntrică a țării." Din asemenea convingeri de artă poetică va alcătui antologia Transilvania în poezia românească, 1943. În 1966 i se încredințează conducerea revistei Colocvii despre școală, familie și societate; o revistă cu profil deosebit, prima de acest fel de la noi din țară, "concepută inițial ca o revistă de
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
impresie și imagine, dă uneori naștere unor grațioase grupaje figurative, stilizate folcloric sau animate alegoric" (Magdalena Popescu). Fiecare volum este prezentat cu o selecție de versuri și cu fragmente semnificative din referințele critice culese din presa literară, astfel că evoluția poetică a lui Emil Giurgiuca (poezie și receptare critică) ni se înfățișează într-o imagine cuprinzătoare. Gândul lui Emil Giurgiuca a fost să întemeieze nu numai reviste pentru afirmarea tinerilor scriitori ardeleni, ci și o editură care să publice dezbaterile editoriale
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
ardeleni, 1940, în care prezintă 18 scriitori, cu medalioane literare și cu o prefață sensibilă și informată, scriitori din care aproape toți au confirmat aprecierile lui Emil Giurgiuca. Cea de-a doua antologie Transilvania în poezia românească este o istorie poetică a Ardealului ca tărâm al suferinței românești, cuprinzând mai cu seamă un patetic și convingător protest liric împotriva Dictatului de la Viena, care sfâșia Transilvania în toamna anului 1940. În fine, Emil Giurgiuca este unul dintre cei mai harnici și mai
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
fulgi de ovăz ținută în mînă de un Quaker care ține în mînă o cutie de fulgi de ovăz ținută în mînă de un alt Quaker, care ține în mînă o cutie de fulgi de ovăz... etc. etc." Un exemplu poetic al acestui procedeu - răsfrîngere recesivă, potențial infinită - e "mopete și ipostazele" al lui Mircea: "mopete scrie un poem despre mopete / stînd la masă în local, scriind aplicat / un poem despre mopete", cu încheierea perplexă: "mopete s-a răsturnat. / care din
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
gest, separat de rest, este un indiciu că poetul știe să pună accentele exact acolo unde se cer. Cea mai reușită poezie a lui Galaicu-Păun, din cele pe care i le găzduiește antologia, este, bineînțeles, Înălțarea, care înfățișează o viziune poetică originală asupra morții și învierii Mîntuitorului. Prima parte descrie, în manieră naturalist-fiziologică, scurgerea vieții din trupul crucificat: "Grea ca mierea, din căușul nimbului său răsturnat / carnea trupului adînc i se prelinge / strecurată îndelung prin plasa / sîngelui: i se prelinge pe
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
este tentat să citească pînă la capăt. Andrei }urcanu, pe care îl vedeam, cîteva decenii în urmă, la începuturile activității sale scritoricești, ca pe un foarte promițător critic literar, vine acum, în Ars poetica, cu niște mărturisiri asupra crezului său poetic și cu cîteva "indiscreții" despre propriile sale realizări. El crede că, în scrisul său, "Grei, fagurii se-amestecă / cu fiere, / curg sîmburii, / în suflet călător prind colte, / grimase și himere / strivite pier de bolte, / picioarele-mi se scaldă / în untdelemnul
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
alte două poezii, fiecare deosebită de celelalte două, una în vechi stil melodios, pe picior de vers popular (Vis), iar cealaltă fiind o jelanie în vers liber pe motivul frămîntărilor politice de acum 10-15 ani din Moldova. Deși aproape deloc poetic, deci circumscris natural în experiența literară basarbeană din preajma începutului celui din urmă mileniu, poemul "politicos" pare mai credibil decît celălalt, mioritic și adiind a trup de viespe și a "trunchi de acadea": În hrubele răsucite de aici, între aceste văgăuni
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
de obicei. Sunt de remarcat indicațiile de sens muzical conferite în anumite partituri de compozitor unor enunțuri muzicale. Este vorba despre o alăturare prin contiguitate a două realități, în parte ireductibile: vezi în acest sens mai ales muzica cu text (poetic) și cu program. În cele din urmă această contiguitate (ireductibilă) poate fi creatoare de stil (în neputința sa ontologică de a fuziona). În muzica Barocului sa afirmat o intenție de a se conferi unor anume fragmente (modele) muzicale sensuri verbale
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
Mării dar se-aud... Chiar dacă valul dur izbește-n stâncă, Stârnind vârtejuri, dinspre zarea largă, Voind ca amintirea să o șteargă Doar urma se mai dăinuiește Încă. În clinchete de vesele pahare, Visând Olimpul și celești fanfare Am să rostesc poetică urare: Acum, la ceas superb aniversar, Merită să-l stropim cu Murfatlar; Poete, deci, să ridicăm paharul Dorindu-ți să te prindă...Centenarul !
Poem Aniversar. In: Editura Destine Literare by Redacția () [Corola-journal/Science/76_a_350]
-
datată 11 aprilie 1974: "Criticii literari sunt de acord că Tudor Arghezi este cel mai mare poet român al acestui secol și îl consideră drept unul din cei mai originali poeți europeni ai timpurilor noastre. Varietatea și măreția operei sale poetice, ce se întinde pe o perioadă de peste șaizeci de ani, poate fi comparată cu nesecatele creații ale lui Goethe și Hugo. Din nefericire, Tudor Arghezi, ca și marele său predecesor, Mihai Eminescu, este puțin cunoscut în afara României... Dificultățile traducerii poeziei
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Brian Swann, sunt înclinat să renunț, la scepticismul meu inițial. Admir, în primul rând, efortul lor de a reda întreaga bogăție a textelor originale, chiar frazele ideomatice și expresiile arhaice sau argotice... Pe scurt, Flowers of Mildew reprezintă o realizare poetică extraordinară și o recomand călduros pentru publicare. Publicul vorbitor de engleză va descoperi un mare poet modern." (Europa, Asia, America, vol. III, p. 443-444). O altă problemă esențială este cea a retraducerii în românește a unui text scris inițial de
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
ea și familia ei fie Închiriată, nu era loc aici de stat poetul În cerdac și cântat poeta la pian. Nici măcar nu știm, apoi, dacă această casă ieșeană avea grădină. Desigur, e oțios să faci istorie literară după un text poetic. Faptul, Însă, că sonetul este databil 1879 deci trimite În zona vieții cronometrice; apoi faptul că Veronica oferă mărturia de mai sus, Întărind impresia timpului real iată ce ne face să insistăm. Până În august 1879, la moartea lui Ștefan Micle
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
piese vocale și instrumentale ce au în comun un anume mod, dar și a poemelor cu structuri similare. S-a obținut astfel un corpus bine închegat de piese de tip suită, diferențiate și grupate conform similitudinilor de ordin muzical sau poetic. Această grupare a repertoriului a permis conservarea și transmiterea lui din generație în generație, până în sec. XX, când suitele nouba au fost transcrise cu ajutorul notației europene. Cu această ocazie au fost repertoriate și grupate suitele nouba existente pe teritoriul diferitelor
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
știe că există poeme create în toate regiunile geografice în care muzica arabo-andaluză a fost prezentă sau cu care a interacționat : Orient, Al-Andalus, Africa de Nord. Tradiția muzicală arabă cere ca o analiză a unei piese muzicale să pornească de la textul literar poetic, deoarece versurile sunt înfrumusețate prin adăugarea muzicii, și nu invers. Se analizează numărul poemelor cuprinse într-o nouba, structura lor, conținutul lor poetic și mai ales apartenența corpus-ului de poeme la o anumită caracteristică comună. Se continuă apoi cu
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
Africa de Nord. Tradiția muzicală arabă cere ca o analiză a unei piese muzicale să pornească de la textul literar poetic, deoarece versurile sunt înfrumusețate prin adăugarea muzicii, și nu invers. Se analizează numărul poemelor cuprinse într-o nouba, structura lor, conținutul lor poetic și mai ales apartenența corpus-ului de poeme la o anumită caracteristică comună. Se continuă apoi cu o ordonare și o ierarhizare a acestor strofe în cadrul schemei literare a unei suite nouba. Această întâietate pe care analiștii muzicii orientale o
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
ales apartenența corpus-ului de poeme la o anumită caracteristică comună. Se continuă apoi cu o ordonare și o ierarhizare a acestor strofe în cadrul schemei literare a unei suite nouba. Această întâietate pe care analiștii muzicii orientale o acordau textului poetic în detrimentul muzicii se datora și faptului că poemele erau scrise, în vreme ce muzica nu beneficia de o notație proprie adecvată. Această optică avea să se schimbe în cursul sec. XX, după introducerea notației muzicale de tip occidental. Muzicologii orientali aveau acum
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
formulelor ritmice - precum și a transformării acestora în cadrul aceleiași piese datorită accelerației tempoului - și ordonarea silabelor textului conform liniei melodice. O analiză de acest tip se poate ocupa și de introducerile și interludiile instrumentale, pe care analiza efectuată pornind de la textul poetic o ignoră. Poemele cântate de către soliști vocali sunt acompaniate de către instrumentiști conform principiilor heterofoniei. O altă regulă de bază a muzicii arabe în general este aceea că toți ascultătorii trebuie să înțeleagă textul literar. În consecință, acesta trebuie să fie
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
nouba a crescut și numărul, dar și importanța solo urilor instrumentale, precum și a interludiilor de acest gen. Acest fapt s-a datorat unor rațiuni practice, legate de necesitatea firească de repaos a cântăreților, solicitați de dimensiunile din ce în ce mai extinse ale textelor poetice. A fost de asemenea luat în considerație echilibrul ce trebuia păstrat între părțile vocale și cele instrumentale, dintr-o nevoie firească de armonie. Interludiile instrumentale au început să fie repetate succesiv, ajungându-se să se execute mai multe piese instrumentale
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
Conservator între 1918 - 1922; Memoriu de gradații didactice în învățământul superior între 1907 - 1930; Cerere dactilografită către Ministerul Educației Naționale din 1945/46 pentru obținerea gradațiilor la pensie; Notă de lucrări pe anii 1904 - 1946, cuprinzând creația muzicală, literară, traducerile poetice și filosofice etc., manuscris autograf datat „25 Octombrie 1946. București”) atestă - prin date revelatoare - activitatea uriașă a acestui muzician de excepție. Mai ales Catalogul de creație (12 pagini) prezintă un interes doesebit, fiindcă relevă - pentru prima oară - o imagine de-
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
Anacreon, Plaut, Seneca și metricienii: Hefestion și Quintilian. Aceasta ținînd seama de faptul că în dans succesiunea spondeilor, anapeștilor, dactililor, iambilor, troheilor, proceleusmaticilor etc. determină transpunerea perfectă a motivelor ritmice în: monometri, trimetri, tetrametri, pentametri și hexametri ca în metrica poeticii grecești: în septenari și octonari ca în poetica latină”. N-ar fi poate inutil ca, de la cele de mai sus, să alergăm cu gîndul la întrebarea: Cce deducții din domeniul istoric, s-ar putea trage din ele? Această armonie ritmică
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
poate baza, oarecum monoton, pe cantitatea silabelor, ori numai pe accentul lor, ci mai ales pe valoarea și durata lor expresivă. Dar aceasta e altă istorie. Ipoteza că noi am fi luat de la grecii vechi, între multe altele, metrica lor poetică, pentru a o aplica la joc - și numai la joc, întrucît n-o aflăm în stih și muzică decît numai doar în hipostaza de „greșeli” de ritm, poate fi pusă într-o serioasă încurcătură nu numai de pura logică, ci
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
de independență, pentru... metoda „libertății” care, însă, niciodată n-a fost și nu va fi valabilă fără sprijinul unui sistem orînduitor. În muzică - deoarece, grație creației revelatoare a Maestrului Gh. Popescu-Județ, tot ce se poate spune relativ la metrica muzicală și poetică este aplicabil și la joc - întîlnim, în muzica de dans în special, în locul „picioarelor” măsurile, bazate pe principiul valorilor de note și al accentului tonic. Astfel, avem măsura de două pătrimi, de pildă, corespunzătoare unui spondeu. Prin subdivizarea celei de
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
utilizarea cu rafinament a unor tehnici narative și artificii compoziționale, retrospecția având un rol important, dar mai ales printrun registru liric bine definit, care surprinde prin prospețimea imaginilor și a formulelor ( “soarele se răstignea În intersecția de la poarta spitalului”), elementele poetice trădând o altă vocație a lui Savatie Baștovoi, așa cum a dovedit-o prin volumul său de versuri “Elefantul promis”.
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]
-
intervenind liniștit și ferm pentru cel care pleacă, năucitor pentru cel ce rămâne; jalea și vindecarea prin ritual și, În mod intim, personal, prin poezie. Toate constituie motivația și substanța adâncă a confesiunii Ilenei Mălăncioiu, o confesiune care capătă trup poetic În mod neobișnuit, aparent involuntar, căci Sora mea de dincolo nu conține, de fapt, poezii În sensul consacrat al cuvântului. Lipsește artificiul, broderia conotației. Poezia devine veșmânt cernit. Este formă de a face vizibil sufletul Îndoliat și mijloc de exteriorizare
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
-i viu/ Și de cen mormânt se-ncuie Dumnezeu?”) Moartea e rea! Viața este bună, iar cel care o iubește curat până În ultima clipă, Împotriva nonsensului care o cotropește, calcă pre moarte cu moartea. Nebunie frustă. Nu amăgire, nu iluzie poetică, nu peisaj edenic consolator, ci iubire de viață, atât cât mai este această viață, atât de cumplită cum este. O astfel de „Înțelegere” nu exclude credința În mântuire și nu anulează rostul smeritcurajoasei rugi: „Pomenește-mă, Doamne, când vei veni
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]