1,637 matches
-
fost un oarecare Teodot, negustor de piei din Constantinopol, care a mers la Roma În jurul anului 190. El susținea că Isus Cristos a fost un simplu om - deși cît se poate de virtuos - pînă la botez, cînd Cristos-Duhul s-a pogorît asupra lui. N-a devenit niciodată divin. Divin l-au considerat alții, după Învierea lui. Lui Teodot negustorul de piei i-au urmat Teodot bancherul, Asclepiodot și Artemas ori Artemon 39. Un reprezentant mai tîrziu al acestui curent s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
sine Întreaga masă de Lumină fertilă care emană de la Tatăl universal și de la Fiul lui17. O parte din această sămînță luminoasă se prelinge pe șoldul ei stîng, dînd naștere Sophiei, cunoscută și sub numele de Stînga, Prounikos și Bărbat-femeie. Sophia pogoară deasupra Apelor nemișcate, le agită și Își face din ele un trup apos, care o trage În jos și o Îngreunează Într-atît, Încît nu se mai poate desprinde de el. În strădania de a se ridica la loc pe Înălțimile
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
În revistă a remarcabilelor analogii dintre Înțelepciunea biblică și Sophia gnostică a fost efectuată de George W. MacRae. Ambele sînt ipostaze divine, Își au locul În nori, sînt identificate cu Dumnezeu datorită aproprierii de Dumnezeu, comunică omenirii Înțelepciune și revelații, pogoară pe pămînt, urcă spre palatele cerești, joacă un rol În crearea lui Adam, se identifică cu Viața și cu Pomul Vieții 81. La acestea se poate adăuga mai sus-menționata „Înțelepciune a Morții”, Sophia negativă care Își face apariția În Cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
să conviețuiască și să comunice cu alte specii pe care el însuși le creează. Umanul își arogă statutul de demiurg mai mult ca oricând, relegându-se de etimologia cuvântului mașină, care în greaca antică însemna ceea ce permitea zeului să se pogoare pe scena activității umane (de unde expresia deux ex machinaă. O direcție opusă celebrează formele de viață sintetică ca o ilustrare a lipsei creatorului, a autonomizării față de modelul frankensteinian al demiurgului. Dincolo de această dualitate conceptuală, caracteristică vieții artificiale este reversibilitatea între
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de magistrala realizare a acestui film. De fapt și acum este considerat unul dintre cele mai bune filme care s-au făcut vreodată. Intâmplarea a făcut să văd un afiș în care se anunța că acest film rulează la casa Pogor, unde este Muzeul literaturii române. Am mers împreună cu mama și fetița mea de 6 ani la acest film, pe care l-am admirat din nou. La sfârșitul filmului este scena în care Scarlett își amintește de Tara, de pământul
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ochii închiși pe zări. Finețea culorilor, puritatea formelor, lumina delicată, miraculosul creștin inserat cu subtilitate amintește de pictura neoimpresioniștilor. Linia și culoarea lui Andrițoiu dau efecte morale: Presimt zăpezi și prevestesc un alb/ frumos ca de molitvă tipărită/ Madonă albă, pogorând din cer/ ea o să vină, trebuie să vină!/ Cu stele mari și-n stea cu alt mister/ Și-n nevăzut cu slavă și lumină.". Timpul este concretizat într-un joc de mișcări și linii, în sentimente și date senzoriale constituite
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
zis: Spune, bătrânule, unde este chilia lui avva Moise? Le-a zis lor avva: "Ce voiți de la dânsul? Căci este om nebun." Și venind stăpânul locului la biserică, a zis către clerici: "Eu auzind cele despre avva Moise, m-am pogorât să-l văd. Și iată ne-au întâlnit un bătrân care se ducea în Egipt și i-am zis lui: unde este chilia lui avva Moise? Și ne-a zis: ce voiți de la dânsul? Nebun este." Deci auzind clericii, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Precum în Noaptea furtunoasă, pe care autorul acestor rînduri a avut norocul s-o vadă în anii studenției sale (Teatrul Giulești, 1979). Verva comică din text avea mereu un revers sumbru, amenințător. Un Rică Venturiano vag-diavolesc jucat de Florin Zamfirescu, pogorît în acțiunea piesei pe o frînghie, descinzînd astfel în scenă -...ad Inferos?! Și un remarcabil Radu Panamarenco în Chiriac greoi și baritonal, glumeț și cinic în același timp, de neuitat. După cum memorabile au fost și personajele feminine: Dorina Lazăr în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Schnädelbach este justă și aducem în favoarea ei următorul argument: spre deosebire de Hegel, Dilthey înfățișează și istoria preconceptului, geneza lui145. Bineînțeles, nu ne-am hazarda să susținem că în cazul lui Hegel preconceptele cu care operează filozoful au un caracter pur transcendent pogorându-se de-a dreptul din zona idealității într-o realitate pe care o însuflețesc: bunăoară, Fenomenologia spiritului ne determină să credem că și preconceptele hegeliene au propria lor istorie numai că în lucrările de istorie a filozofiei și de filozofie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Din maică curată. Maică Sfîntă Vinerea Cu sfînta Duminică Ele-n ziuă mănecare Prin vărsat de zori Pe la cîntători Pruncul l-au aflat În iesle culcat Și l-a-nfășiat Cu fîșii de mătase Pe margin-aleasă Scutec de argint Jos l-au pogorît Și l-a iordănit Numele i-a pus İisus Hristos Domnul cerului Și-al pămîntului Și-al nostru al tuturor Și de-acum pînă-n vecie Mila Domnului vă fie. ” -// Trei crai de la răsărit Cu steau au călătorit. Și-au mers
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cu fîn pe jos Se preschimbă-n rai frumos Și de-acum pînă-n vecie Pe pămînt pace să fie. ” -// Doamne, İisuse Cristoase ,, Doamne, İisuse Cristoase Tu ești raza prea frumoasă Și un soare prea frumos. Tu din cer te-ai pogorît Te-ai pogorît pe pămînt Și te-ai dat În chip de-argat Pe noi ne-ai răscumpărat. Și te-ai dat În chip de rob De ne-ai scos pe noi din foc. Și te-ai dat În chip
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
jos Se preschimbă-n rai frumos Și de-acum pînă-n vecie Pe pămînt pace să fie. ” -// Doamne, İisuse Cristoase ,, Doamne, İisuse Cristoase Tu ești raza prea frumoasă Și un soare prea frumos. Tu din cer te-ai pogorît Te-ai pogorît pe pămînt Și te-ai dat În chip de-argat Pe noi ne-ai răscumpărat. Și te-ai dat În chip de rob De ne-ai scos pe noi din foc. Și te-ai dat În chip de slugă De
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
lături!, Eminescu și poeziile lui (1885); Critice 3 vol. (1892); polemica Maiorescu-Gherea (1892-1894). TITU MAIORESCU ȘI JUNIMEA Societatea culturală Junimea a fost înființată la Iași, în 1863 de un grup de tineri reveniți de la studii din străinătate: Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi și Titu Maiorescu. În 1867, Societatea a lansat revista Convorbiri literare, în care au publicat marii clasici ai literaturii române: Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici. Exegeții au identificat trei etape în existența Societății Junimea: 1. Etapa 1863-1874
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
unde se educa simțul și gustul publicului, în sensul afirmării autenticelor valori naționale. În revista Convorbiri literare se contura spiritul junimist, academic și clasicizant, critic și oratoric, ironic și înalt. La reuniunile săptămânale de cenaclu, de regulă ținute în Casa Pogor, erau discutate lucrări științifice și literare, președinte onorific fiind V. Alecsandri. Aici puteau fi văzuți Mihai Eminescu, I. Creangă, I.L. Caragiale, Ioan Slavici. Scrierile lui Maiorescu au folosit Junimii ca fundamentare ideologică (problemele limbii literare și ale esteticii literare, teoria
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
reacțiunii. Tânărul stat român intră sub influența economico-politică a Prusiei, legată de persoana noului domnitor, Carol I de Hohenzollern. Detronarea lui Cuza este un act profund nepopular. Față de această conjunctură social-politică, pozițiile scriitorilor înșiși sunt diferite și definitorii. Dintre junimiști, Pogor face parte din complot și este imediat numit prefect, iar Petre Carp devine la 11 februarie secretar al locotenenței domnești. Maiorescu va fi unul din cei mai mari susținători ai domnului străin. Negruzzi, încercând să explice impopularitatea lui Cuza, afirmă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
se lăsa pradă morții. În chestiunea liberului arbitru, animalul este aproape egal cu omul. 18. Mare este Șobolanul Așadar, era noastră va avea în curând zece mii de ani. În câteva zile, se împlinesc zece mii de ani de când Fiul lui Dumnezeu pogorât pe pământ s-a transformat în Șobolan. Totul ne face să credem că specia noastră, denigrată, urâtă, persecutată vreme îndelungată, era specia aleasă. Aleasă de Dumnezeu, destinată unui viitor măreț, ea a fost singura, dintre miile de specii care mai
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
zeii...-. ă N.Iorga) În preajma anilor 1861-1863 se întorc de la studii din Țările Occidentale ăGermania, Franța, Austria) câțiva tineri care doresc să aducă schimbări în cultura română patruzecioptistă. Aceștia sunt: Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Theodor Rosetti, Petre Carp și Vasile Pogor. Ei au pus bazele unei societăți culturale și literale căreia i-au dat numele Junimea. În casa lui Vasile Pogor cei cinci tineri împreună cu alți poeți și scriitori din Iași se întâlneau o dată pe săptămână și purtau discuții pe teme
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
doresc să aducă schimbări în cultura română patruzecioptistă. Aceștia sunt: Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Theodor Rosetti, Petre Carp și Vasile Pogor. Ei au pus bazele unei societăți culturale și literale căreia i-au dat numele Junimea. În casa lui Vasile Pogor cei cinci tineri împreună cu alți poeți și scriitori din Iași se întâlneau o dată pe săptămână și purtau discuții pe teme culturale, citeau fragmente din opere pe care apoi le discutau cu foarte multă seriozitate. Societatea Junimea s-a fondat la
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
un pronunțat caracter polemic și se manifestă în trei direcții: limbă, literatură și cultură. Deviza lor era: „Intră cine vrea, iese cine poate-. II. 1874-1885 ședințele se țineau o săptămână la București și una la Iași în casa lui Vasile Pogor. Echilibrul se schimbă prin mutarea unei părți din Junimea; spiritul critic 13 scade. Este cea mai prolifică și bogată perioadă de publicare a unora dintre capitolele literaturii românești. III. 1885-1944 capătă un caracter preponderent, revista își pierde autoritatea. Se publică
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
față de procesul de scriere ăașa cum documentează relatările psihologului Eduard Gruber, contemporan cu Creangă). Creangă își citea din când în când aceste texte, precum și celelalte scrieri, în fața unui public format din membrii societății literare Junimea ăprintre care Iacob Negruzzi, Vasile Pogor și Alexandru Lambrior).Textele individuale, inclusiv a patra secțiune, publicată postum, au apărut la început în diverse numere ale revistei junimiste Convorbiri Literare începând cu 1881. Primul capitol în versiunea sa fragmentară inițială, precum și versiunile ulterioare de limbă română ale
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Observația aceasta, malițioasă, răfuială tardivă cu "Junimea", produce o sensibilă schimbare de ton în poziționarea lui Creangă în sânul societății ieșene, fiind chiar mustrat pentru faptul de a fi dat curs invitațiilor frivole venite dinspre colegii de "divan" de la conacul Pogor: "Creangă se ridică numai până la o anume înălțime", ceea ce înseamnă că nu caută spre exigențele pretinse de "sufletul omului modern". Cu alte cuvinte, el este cam desuet, cam depășit, nu mai face față, comparativ cu pretențiile modernității, cu evoluția prozei
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
obsesia exagerată pentru detalii. Din această perspectivă, proza lui Blecher se apropie de cea a scriitorului american E. A. Poe. În Hans Phall, una dintre nuvelele lui Poe, se narează o călătorie pe lună. Descrierea personajului ciudat, aflat în balonul ,,care pogorâse cam la o sută de picioare desupra pământului, îngăduind astfel mulțimii să vadă destul de deslușit persoana care se afla în el" 380, este atât de amănunțită, încât această prezență poate trece cu ușurința ca fiind una reală: Era într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Sophia, rătăcim în această lume a umbrelor, cu splendoarea cu care am fost dă-ruiți, degradată și neglijată. Avem o nevoie disperată de a redeveni oameni deplini, prin redescoperirea luminii splendide din noi și prin identificarea cu ea. Din regiunile eonice pogoară spre a ne ajuta " Acela care veșnic se reîntoarce", mirele divin din Cîntarea cîntărilor, Logosul Divinității Supreme, Hristosul. Aceasta este marea dramă cosmică a sufletului uman, rătăcit prin spații și recuperat teofanic. Mitul Sophiei nu apare numai în scrierile gnostice
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
mirele divin din Cîntarea cîntărilor, Logosul Divinității Supreme, Hristosul. Aceasta este marea dramă cosmică a sufletului uman, rătăcit prin spații și recuperat teofanic. Mitul Sophiei nu apare numai în scrierile gnostice, ci iată și în Vechiul Testament: "Duhul Domnului s-a pogorît asupra mea încă de la începuturi... Am fost zămislită din veșnicie, încă de la începuturi, chiar înainte ca pămîntul să fi existat. Cînd încă nu existau tenebre, eu am fost înfățișată... Cînd Domnul a creat cerurile, eu eram de față" (Proverbe 8
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
către înțelepciune. În scrierile gnostice, Hristos apare ca salvatorul Sophiei, mirele divin, "glasul deșteptării în eonul nopții veșnice". El îl imploră pe Tatăl să-l trimită pentru a-și îndeplini mi-siunea izbăvitoare: "Pentru binele omenirii, trimite-mă, Tată! Mă voi pogorî cu pecețile în mînă, îmi voi croi drum prin toți eonii, voi descătușa toate Tainele, voi dezvălui înfățișările făpturilor divine și voi transmite tainele Căii sacre, cunoscută sub numele de Gnosis" (Psalmul sufletului). Un gnostic perfect nu este doar un
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]