3,246 matches
-
de susținere a Istoriei literaturii române de la origini până în prezent de G. Călinescu, căreia i se dedică aproape un capitol întreg de note, semnate A.P. [Al. Piru], cu titluri precum Campanii în vid, Ofensiva anonimă inofensivă, Un Dr. Etc..., reacționând polemic, uneori vehement, la criticile aduse cărții în diverse publicații. C.i. își afirmă poziția partizană, procălinesciană, intervenind și în polemica deschisă de E. Lovinescu și Vladimir Streinu cu privire la Istoria literaturii române... și acordând o rubrică anchetei asupra cărții lui Călinescu
CURIER IESEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286591_a_287920]
-
școala critică zisă formalistă, structuralistă și poststructuralistă. După decembrie 1989, C. a luat apărarea unor mari valori ale literaturii române (Tudor Arghezi, Marin Preda, Marin Sorescu) în fața valului de contestație și a apărat, în genere, valorile democrației, demonstrând un talent polemic (în latura cu precădere morală) remarcabil. Judecățile criticului descind dintr-o precisă unitate de măsură, dintr-un criteriu stabil; raportându-se una la cealaltă, ele se înscriu în serii perfect coerente. Articolul despre un mare scriitor și cel despre proaspătul
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
riguros structurat. Se rezervă un spațiu larg știrilor, grupate în două ample compartimente: cele din străinătate și cele din țară, acestea din urmă, la rândul lor, având subdiviziuni de ordin politic, economic, militar-juridic, cultural, până la știrile diverse și chiar adnotările polemice și umoristice. Comentariile sunt în general mai puține și axate cu prioritate pe Situația din țară. O secvență aparte a sumarului o reprezintă de fiecare dată “Pagina pribegiei”, înfățișând la zi statutul juridic al exilatului, dar și posibilitățile de asistență
CURIERUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286600_a_287929]
-
instaurării comunismului în România. Interesul strict cultural al publicației este determinat, în bună măsură, de prezentarea activității și a manifestărilor intelectuale ale Asociației Culturale „Mihai Eminescu”, comentate constant, număr de număr, dar și de relevarea unor incitante comentarii critice și polemice cu privire la începuturile „revoluției culturale” în România. Redacția sau redactorul C.r. nu evită chiar reproducerea de epigrame și de versuri retorice la adresa regimului de la București: „Guvernul merge la recepții/ Iar poporul la percepții” sau „Regele nu mai e pe tron
CURIERUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286600_a_287929]
-
a fi o oglindă cinstită a mișcării spirituale contemporane”, încercând, „printr-o critică constructivă și loială, prin înlăturarea oricărei fățărnicii”, să realizeze „rostirea adevărată ce trebuie societății actuale”. Conform acestui program, în cele nouă numere apărute, revista excelează prin spiritul polemic și printr-un ton tranșant, exprimând opinii fără echivoc, corespunzătoare antinomicelor „da” și „nu”. Ilustrativă în acest sens este îndeosebi pagina de mijloc, care găzduiește confruntarea unor puncte de vedere diametral opuse, grupând, sub genericul „Da”, opinii afirmative privitoare la
DA SI NU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286635_a_287964]
-
în 1976, obținând Premiul pentru proză al revistei în anul 1978. Prima lui carte este antologia de proze scurte Tratat de apărare permanentă (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut). Volumul nu iese în afara traforului de grup, menținându-se pe linia polemică a sfidării canonului oficial de proză, a procesului intentat în paralel literaturii, dar și vieții, de un profesionist cu mâna formată, evident, la școala gazetăriei. Tușeul original al prozatorului - pregnant și în scrierile următoare - rezultă din capacitatea sa, puțin obișnuită
CUSNARENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
realitățile interne - situația nesatisfăcătoare a țăranului, locul femeii în societate, starea învățământului și culturii naționale ș.a. -, cât și relațiile externe ale Principatelor. Stilul are nerv, argumentele sunt folosite cu iscusință și ironia își face loc printre rânduri. Școala publicistică și polemică la care C. a deprins meșteșugul gazetăriei e aceea a lui M. Kogălniceanu. Poeziile rămase de la C., zece cu totul, păstrează aerul epocii. Sunt, cele mai multe, versuri ocazionale, scrise sub impresia evenimentelor (plecarea trupelor rusești la 1854) sau inspirate de întâmplări
COCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286309_a_287638]
-
la „Barbaria”) e un ținut al abjecției instituționalizate, proliferând în final asemenea rinoceritei din piesa ionesciană. C. s-a impus însă ca eminescolog, fiind apreciat dintru început de Edgar Papu și George Munteanu. Eminescu - Dialectica stilului (1984), carte erudită și polemică, constituie și baza exegezelor sale viitoare. Metoda arhetipală folosită revelează unitatea organică a operei în întregul ei, virtute dedusă în urma analizei a nouă „cercuri dialectice”, supraordonate de conceptul de Archaeus - „punct originar al universului” -, prin care Eminescu „împacă contrariile”, rezolvându
CODREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286314_a_287643]
-
material. Colaboratorii politici, alături de Hasdeu, care este autorul celor mai multe editoriale și articole de polemică, sunt G. Missail, N. V. Scurtescu, Gr. G. Tocilescu și, în 1877, D. A. Sturdza. Hasdeu publică și contribuții de istorie sau lingvistică, articole de critică literară, note polemice împotriva Junimii, continuând astfel campania din „Traian”, versuri, precum și comedia Trei crai de la răsărit (sub titlul Orthonerozia). Cu scrieri literare colaborează V. Alecsandri, G. Barițiu, Gh. Sion, Iosif Vulcan, N. V. Scurtescu, Mihail Zamphirescu, Matilda Cugler-Poni, Aron Densușianu, M. Gregoriady de
COLUMNA LUI TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286336_a_287665]
-
politice date la tipar pentru fiecare număr. Mai colaborau Eugeniu Carada, greu de distins, ca stil, de mentorul său politic, și Radu Ionescu. Un foileton după gustul epocii, Amăgirile inimii, tradus din limba franceză, însenina oarecum atmosfera înnegurată de ieșirile polemice violente și pătimașe ale celor trei tribuni. C. n. este suspendat, iar C. A. Rosetti nu va mai scoate o altă gazetă până după evenimentele de la 11 februarie 1866. R.Z.
CONSTIINŢA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286385_a_287714]
-
Cronici literare, note și recenzii se referă la volume de Lucian Blaga (Poemele luminii), Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Jean Bart, I. Al. Brătescu-Voinești, Liviu Rebreanu (Adam și Eva). Un articol, Cu privire la personalitatea lui Eminescu, semnează Ion Pană, iar altul extrem de polemic la adresa lui Victor Eftimiu i se datorează lui D. Mustachide: Jalnica tragedie a unui tragedian. Alte rubrici: „Cronica didactică”, „Viața muzicală”, „Cronica artelor plastice”, „Cronica religioasă”, „Revista revistelor”. A.S.
CONSTIINŢA NAŢIONALA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286384_a_287713]
-
și a celei formate din „învârtiții” războiului și repezentanții claselor „în descompunere”. Fără un autentic nerv dramatic, teatrul lui C. dublează oarecum scrierile sale epice. Supraevaluat în perioada proletcultistă, dar neîndoielnic pamfletar talentat, C. rămâne incomplet realizat ca romancier. Temperament polemic, pamfletar incisiv și cronicar pasionat al societății românești, de-a lungul sfertului de veac ce urmează răscoalelor și cu care se începe un nou capitol al istoriei noastre contemporane, d-l N. D. Cocea a surprins de două ori pe
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
cultura divertismentului și „imperialismul” ei implicit, tendința de a-și anexa și de a înlocui celelalte culturi și viața „reală”, tangibilă, extramediatică. Bine documentat, vehiculând sintetic o informație interesantă, studiul păcătuiește prin oarecare pasivitate sau lipsă de reacție (nu neapărat polemică, ci pur și simplu obiectivă și înclinată spre nuanțare) față de ideologia implicită a obiectului său (sau a analizelor făcute acestuia de unii predecesori). De aceea, ajunge să ofere - în pofida scrupulului de nuanțare de care eseista dă, intermitent, dovadă, în pofida tuturor
CONSTANTINESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
de autenticitate. Așa-numita „felie de viață”, „documentele omenești”, prin care pot intra în atenție zone umane ignorate, disprețuite până atunci de literați, reprezintă o țintă și un tipar preluat de scriitorii de la C. Începând din 1885, articolele și intervențiile polemice ale lui C. Dobrogeanu-Gherea limpezesc, într-un fel, lucrurile și definesc, mereu în confruntare cu estetica și critica lui T. Maiorescu, un tip de ideologie literară de natură deterministă, sociologistă, unde accentul se pune pe angajarea în lupta socială, atât
CONTEMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
între aprilie 1924 și ianuarie 1932. Redactor: Ion Vinea. C. reprezintă prima și cea mai semnificativă publicație a avangardei românești, cu un program estetic bine conturat. În primii ani, revista, eclectică, manifestă predilecție pentru articolele de orientare democratică și adesea polemică despre actualitatea politică internă și externă, pentru cronici economice, anchete sociale. Printre primii colaboratori se numără Tudor Arghezi, F. Aderca, Camil Petrescu, B. Fundoianu, Ion Călugăru. Intențiile inovatoare, moderniste ale mentorilor publicației, Ion Vinea și Marcel Iancu, ambii aflați printre
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
Pierre Reverdy, Kassak Lájos, Tamás Aladár, Theo van Doesburg, C. Linze, Joseph Delteil, Georges Ribemont- Dessaignes. Sunt prezentate periodice de avangardă occidentale și se publică în traducere documente istorice ale mișcării avangardiste de toate nuanțele, precum, de exemplu, scrisoarea deschisă, polemică, din 1926, a suprarealiștilor francezi către Paul Claudel. În 1924, „Contimporanul” organizează o expoziție internațională de arte plastice, căreia îi și consacră un întreg număr. De numere speciale beneficiază, după aceea, Brâncuși, arhitectura modernă, teatrul și cinematograful modernist, „interiorul nou
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
E mulțumit, în fine, când spiritul vindicativ, vioi, pasionat de amănunte trece la o critică comprehensivă, regăsind astfel calea cea bună, calea regală a criticii românești, cea deschisă de Maiorescu. Definiția dată de Lovinescu criticii lui C. (raționalism, intelectualism, spirit polemic, stil exact, voit sec) a fost preluată de toți cei care au scris și scriu și azi despre opera criticului, fără să se observe că stilul nu-i atât de sec și că, în genere, nu-i lipsește criticului „darul
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
dezvoltarea teoriei literare în Republica Moldova. A publicat - în colaborare - cartea Studii de teorie a literaturii (1979). Un domeniu în care C. și-a manifestat cunoștințele, spiritul de observație, puterea de pătrundere în mecanismul specific al operei literare, dar și verva polemică l-a constituit literatura contemporană. Cu toate că a plătit și el tribut conjuncturii politice, ca, de exemplu, în studiul monografic Ion Canna (1953), cărțile sale Studii și articole de critică literară (1959), Romanul moldovenesc contemporan (1969), Pagini de critică literară (1971
COROBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286428_a_287757]
-
criticii literare promovate anterior un criteriu fundamental - cel al valorii estetice. În vreme ce critica dinainte sau chiar cea contemporană accentua fie criteriul social, fie cel etnic, revista junimistă le subordonează celui estetic. C.l. se afirmă, în felul acesta, și în registrul polemic, fapt evident și din tonul unor intervenții. Critica practicată aici se arăta a fi cu precădere directoare și categorică. Se apela rar la explicație și analiză, numai în cazurile de strictă necesitate. De obicei se evitau elogiile, preferându-se de
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
istorisită în Letopiseț... Înclinația pentru descrieri de natură apare, de pildă, în această scriere (invazia lăcustelor, comparația între fenomene naturale și istorice). De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor, datat în 1686 (P.P. Panaitescu), este o istorie polemică a originilor poporului și limbii române, provocată de interpolările lui Simion Dascălul în cronica lui Grigore Ureche, ca și de unii istorici străini. Argumentarea făcută în manieră umanistă, cu nervus probandi, se bizuie pe cunoașterea limbii latine și a istoriei
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
B., cu toate că se considera autorul unor romane „de probleme”. Fiind un om de cultură întinsă și temeinică, un spirit mobil și o inteligență pătrunzătoare, și-a transpus în Neamul Coțofănesc (1930), Rumilia (1934) și Stăvilare. Se aleg apele (1942) părerile polemice despre societatea românească a epocii. Ambiționa, asemenea lui Cezar Petrescu, la o frescă socială. Acaparantă se dovedește preocuparea pentru refacerea unui traseu al istoriei românești după o schemă foarte personală. În volumul Cărvunarii (1928) se află mai curând succinte tablouri
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
versuri pentru „Comoedia” (1911), colaborează la „Rampa” și la revista „Teatru”, îl ajută pe Th. Cornel la dicționarul biografic Figuri contimporane din România (1911), traduce din Dostoievski. În 1913 este redactor-șef la cotidianul lui Al. Bogdan-Pitești, „Seara”; ține rubrica polemică „Tabula rasa”, având ca țintă pe Take Ionescu, Ion I. C. Brătianu, O. Goga, pe socialiști, și cronica teatrală și artistică, cu pagini memorabile despre Constantin Brâncuși, Șt. Luchian, Th. Pallady. Redactor la „Steagul” (1915-1916, 1918), director, împreună cu Gala Galaction, al
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
spre Occident, i-au pus într-un raport singular cu balcanitatea - ca dat istoric și, nu mai puțin, ca fenomen moral și cultural -, modelând, în ultimă instanță, o paradigmă inconfundabilă, de sentiment și conștiință: b. românesc, categorie care, când folosită polemic, când înnobilată moral și estetic, astfel repusă ciclic în discuție, reinterpretată și reevaluată, dovedește, prin chiar aceasta, că ea contează cu adevărat în existența noastră (istorică, dar și în cea cotidiană) și în devenirea culturii naționale. Nu fără unele prezențe
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
cel balcanic și oriental în plăcerea povestirii, dispoziție digresivă, pitoresc și umor, bogăție paremiologică, ironie, realism, morală echilibrată, măsură omenească, a bunului-simț. Complementar rolului jucat de Anton Pann, b. literar românesc își descoperea prin Nicolae Filimon și Ion Ghica fața polemică, dezvăluitoare a unui rău moral-social cu explicații, cel puțin în parte, istorice. Ciocoii vechi și noi (1863) este imaginea înălțării pe scara socială, folosind orice mijloace, a lui Dinu Păturică în, deloc întâmplător, perfectă simetrie cu vertiginoasa ruinare și cădere
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
nu e decât metafora unei lumi inconștient agonice, lăsând să se ghicească un aer de impostură, instinctualitate decadentă, pierdere în climatul moral al unui „triumf” precar și narcotizant. E punctul cel mai înalt, în ordine estetică, atins de versiunea dominant polemică, a b. literar din Ciocoii vechi și noi. La rându-i, Ion Ghica a dat în unele pagini din Convorbiri economice și mai cu seamă în Scrisori către Vasile Alecsandri (din 1879 și până spre sfârșitul vieții), cu mobilitatea asociativă
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]