257,490 matches
-
nu mai poate nimeni să spună că problema religiilor e una marginală. E o problemă care face să cadă turnuri foarte înalte, e o problemă care mișcă zeci de milioane de oameni, e o problemă care, în multe privințe, devine politică de stat. Deci ideea că problema asta ar fi depășită, că ar fi inactuală este un fals grosolan. Pe de altă parte, mie mi s-ar părea normal să te simți bine într-o companie care merge de la Augustin la
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
Augustin la Pascal și la oameni ai veacului, unii dintre ei oameni de știință...E cel puțin la fel de onorabil ca a fi în largul tău în compania lui D'Holbach, Condorcet sau Karl Marx. Foarte curios: dinăuntrul unei ideologii, corectitudinea politică, unde nu se admit discriminările - ceea ce e foarte frumos - dinăuntrul acestei tabere apare brusc o sabie discriminatorie înspăimîntătoare. Nu mai ai voie să pronunți anumite cuvinte, nu mai ai voie să ai o părere proprie în legătură cu anumite subiecte, lumea se
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
de un interes real ? Probabil că există și snobism. Cartea a fost pentru mulți români, și înainte de 1989, o supapă, un prilej de evaziune, dar, uneori, și o cochetărie snoabă. Îmi aduc aminte că Heidegger, apărut în românește la Editura Politică, a avut un tiraj de 40.000 de exemplare. În nici o țară din lume în afară de Rusia, unde aud că a avut 500.000 de exemplare, Heidegger nu are atîția cititori. Și cu siguranță că nu existau în România 40.000
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
idolatrie a postmodernului. Postmodernul nu trebuie evacuat, fără nici o îndoială. Dar este și o idolatrie a postmodernului cu care Patapievici se răfuiește, o idolatrie a textului erudit și a "aparatului", cu care de asemenea se răfuiește, o idolatrie a corectitudinii politice, a democrației devenite limbaj de lemn, respectiv o idolatrie a majorității. Există și o idolatrie, cochetă, a minorităților: orice s-ar întîmpla, cînd vine vorba de minorități trebuie să te înrolezi, surîzînd, de o anumită parte. Ai ratat asta, devii
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
Lege a Cinematografiei, promovat - se înțelege din nou - de inevitabilul S. Nicolaescu, cu complicitatea fostului culturnic ceaușist Mihnea Gheorghiu, prezident pe viață la UCIN, și cu suportul Comisiei pentru cultură de la Senat, unde tronează Adrian Păunescu și, din aceeași sorginte politică, Eugen Florescu. Despre "legea strașnică" și despre "proasta administrație a cinematografelor de stat", care vor deveni însă și ele strașnice, ne-au dat asigurări capii mafiei de resort, lăfăindu-se între luminile mini-cinematografului de lux, construit peste noapte pentru ei
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
Mircea Mihăieș Nu iarna, nu dușmanii externi ai țării, nu opoziția politică vor dărâma actuala putere, ci propria slăbiciune și lanțul interminabil de minciuni agresive. Ajuns în fruntea țării cu un mandat "de stânga", P.S.D.-ul a fost obligat de realitate să ia câteva măsuri de dreapta. Evident, mascându-le și pe
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
săturat până-n gât de patriotismul, de naționalismul și de românismul care mă transformă din om în simplă viețuitoare. Dacă nu chiar în plantă. N-am pic de simpatie față de ghermani, neo-memorandumiști și alții în căutare de succes pe spinarea eșecului politic al României actuale. (După cum n-am avut niciodată simpatie față de domnitorul Ștefan, care a moștenit o Moldovă mare și a lăsat viitorimii una mică.) Dar ororile din România actuală țin de blestem și de asasinatul pus la cale cu un
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
cât și prin libertatea ideilor pe care nu se sfia să le afirme public, știa să-și sublinieze prin păreri Îndrăznețe rangul intelectual, dar să se păstreze, În același timp, ca o doamnă ajunsă la vârsta și la influențele ei politice. Nu Întrecea niciodată măsură, ca orice franțuzoaica știa să provoace și accepta complimentele ce-i demonstrau artă de a flirta, dar nu-și permitea cochetării ieftine, ca usuratecele băbuțe pofticioase ce uită că nu mai sunt copile și se lasă
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
a lui Louis Bonaparte pus de Napoleon I pe tronul Olandei, moștenind inteligență naturală și setea de ascensiune a familiei simple din care provenea, iar, peste această, beneficiind și de educație alături de copiii familiilor princiare, de talentul literar și inteligența politică pe care și le dovedise, putea să-i fie de mare folos. Că o bonapartista de cel puțin două generații, ne fiindu-i indiferente onorurile de curte, ea acceptase să-l ajute pe Napoleon să scrie cartea, dar, atât moral
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
bonapartista de cel puțin două generații, ne fiindu-i indiferente onorurile de curte, ea acceptase să-l ajute pe Napoleon să scrie cartea, dar, atât moral cât și material, calculase un și mai mare câștig față de suma oferită : O autoritate politică a ideilor ei. Așa că o refuză, răspunzându-i Împăratului cu o malițiozitate convingătoare: « Vreau să fiu liberă, majestate, tocmai ca să vă pot spune adevărurile de care aveți nevoie »... Fiind cândva copii care se jucaseră Împreună, apoi tineri antiregaliști sub restaurație
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
care nici nu stau bine la o anumită vârstă, putându-se să spui despre ea nu că ar fi doar superioară femeilor din jur, ci chiar că bărbații o simțeau mai mult decat egală, știa să se implice În aranjamentele politice nu ca o curtezana, ci ca un adevărat sforar, feminin doar prin delicatețea gesturilor parfumate cu care trata afaceri uneori complicate, de la marile comenzi de pictură oficială pentru soțul ei Îi totiartistii acoliți, până la influență celui de al doilea imperiu
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
să Înțeleg rațiunile imperiale. Iar ea, fără a se arătă deranjată, renunță la comportamentul controlat, Întrebând că la piata: - Și ce, nu crezi că ăsta e un avantaj pentru sprijinul de care are nevoie țara voastră?! Perfect cavaler al jocului politic, Brătianu preferă să tacă și să-i sărute afectuos mâna. Distinsei doamne nu-i displăcu și Își permise o atenționare cocheta punctând cu degetul către bărbatul frumușel, sanguin după aparente și figură Îndrăzneață, completată frumos prin gesturile de bun simț
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
melancolia asta bleaga a bărbatului care cade la primul șoc amoros și crede că nu mai există o a doua femeie pe lume... Ei, ce zici?... Nu se poate să nu găsești vreo româncuța plină de foc; ar prinde bine politicii dumitale de om dedicat țării ! Brătianu răspunse politicos, foarte echilibrat În mișcările lui sigure și În aerul de om care știe ce vrea, Încercându-si Împotrivirea doar pe departe: - Cu tot respectul, Doamna, vă informez că noi, de zece ani
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
noi, de zece ani am propus prinț străin, tocmai ca să nu-l Încuscrească vreo familie de-a noastră și să poată rămâne obiectiv, ca domnitor al tuturor românilor, fără preferințe pentru unii sau pentru alții. - Frumos, foarte frumos că realism politic! - nu-și ascunse deloc admirația acea femeie Încă frumoasă care-l cerceta cu plăcute și interesate priviri pe bărbatul mai tanar - Si Isi reformula tactică: Ei, o să găsim. Ce, femei nu se găsesc pe lumea asta?!... El să fie În
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
vreme în afirmații și insinuări calomnioase, nu merită ni cet excčs d'honneur, ni cette indignité. E pur și simplu odios și ar trebui lăsat să-și consume de unul singur veninul. Dl Miroiu e, cel puțin, clar în privința corectitudinii politice pe care Observatorul ar promova-o contra lui H.R.P. și a altora, o political correctness carpato-danubiană, care bîntuie și subconștientul altora, precum dl Sorin Antohi (vezi cartea de interviuri cu dl Adrian Marino sau alte contribuții mai recente). "Filosofia" dlui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
a reînnoit lui Harnagea pașaportul diplomatic, ceea ce, potrivit uzanțelor, ar fi trebuit să-l scutească de orice control vamal. Și dacă tot am ajuns la Evenimentul zilei să menționăm ce crede Cornel Nistorescu despre ultimul subiect la modă în dezbaterea politică autohtonă. Cine să aleagă președintele României - alegătorul obișnuit, ca pînă acum, sau Parlamentul, cum dorește premierul Năstase? "Țara arde și noi pieptănăm republica" își intitulează Nistorescu editorialul consacrat acestui subiect. l De obicei Cronicarul nu dă atenție faptelor diverse publicate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
sunt consensuale vorbelor (ba, dimpotrivă!) și atunci precizia folosirii cuvintelor devine imperios necesară. Chiar conceptul de politică a avut o dinamică vizibil sensibilă de-a-lungul istoriei, începând cu accepția elenă de "artă, știință a conducerii unui oraș". Au fost cazuri când "politică" a fost considerată și activitatea albinelor sau furnicilor, ori aceea din utopii. Definirea "politică" a utopiilor ar presupune însă evoluția, dinamica a lor, nu doar înscrierea în plan static, asemenea unor edenuri. Echilibrul lor perfect nu "duce" în realitate decât
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
conceptul de politică a avut o dinamică vizibil sensibilă de-a-lungul istoriei, începând cu accepția elenă de "artă, știință a conducerii unui oraș". Au fost cazuri când "politică" a fost considerată și activitatea albinelor sau furnicilor, ori aceea din utopii. Definirea "politică" a utopiilor ar presupune însă evoluția, dinamica a lor, nu doar înscrierea în plan static, asemenea unor edenuri. Echilibrul lor perfect nu "duce" în realitate decât pseudoimaginea societăților totalitare ("unanimitatea" cu care ar fi susținuți dictatorii, "veșnicia" ori măcar durata
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
realitate decât pseudoimaginea societăților totalitare ("unanimitatea" cu care ar fi susținuți dictatorii, "veșnicia" ori măcar durata existenței acestora: Hitler susținea în Mein Kampf că dă o soluție pentru 5000 de ani). Pe înțelesul tuturor sunt puse față în față atitudinile politice față de proprietate, precizându-se că "eu vreau asta!" nu este politică, dar "eu am dreptul să vreau asta" este politică. Unele popoare nu cuprind încă în vocabular verbul "a avea", în sensul de "a poseda", ele înlocuindu-le cu locuțiuni
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
dictatorii, "veșnicia" ori măcar durata existenței acestora: Hitler susținea în Mein Kampf că dă o soluție pentru 5000 de ani). Pe înțelesul tuturor sunt puse față în față atitudinile politice față de proprietate, precizându-se că "eu vreau asta!" nu este politică, dar "eu am dreptul să vreau asta" este politică. Unele popoare nu cuprind încă în vocabular verbul "a avea", în sensul de "a poseda", ele înlocuindu-le cu locuțiuni posesive: "la mine, la tine... la noi, la voi" etc. Altfel
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
în Mein Kampf că dă o soluție pentru 5000 de ani). Pe înțelesul tuturor sunt puse față în față atitudinile politice față de proprietate, precizându-se că "eu vreau asta!" nu este politică, dar "eu am dreptul să vreau asta" este politică. Unele popoare nu cuprind încă în vocabular verbul "a avea", în sensul de "a poseda", ele înlocuindu-le cu locuțiuni posesive: "la mine, la tine... la noi, la voi" etc. Altfel spus, "dacă se află la mine, este al meu
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
de o echipă de politologi de la Universitatea Warwick, dicționarul, clasând peste 1500 de articole care tratează concepte de politică, instituții și gânditori din Occident, lumea chineză sau islamică, din "ramuri" recent apărute precum terminologia UE, terminologia de securitate euro-atlantică, economia politică, dreptul votării, feminismul și alte "derivații" care profită din plin de natura interdisciplinară a subiectului, constituie nu doar un instrument de lucru, ci o pasionantă lectură în sine. Oxford/Dicționar de Politică. Coordonat de Iain Mc Lean. Traducere și glosar
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
în același timp ironicul elev al lui Malcolm Bradbury radiografiază într-un stil elegant dar și laconic, exploatând tăcerile (adică tocmai ce nu se poate traduce, ar fi spus Ortega y Gasset), lumea atrasă de fructul oprit, de violență, viață politică agitată, moarte. însă nu datorită "anormalității" a obținut volumul Amsterdam premiul Booker Prize în 1998, ci probabil datorită scriiturii: reluarea parabolică a temelor sugerează partitura unui canon preclasic; subiecte care ne fac de obicei "de rușine ochii să-i închidem
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
e vorba despre inițierea unei noi colecții, deși nu se știe niciodată), avînd în vedere personalitatea autorului: născut în 1920, Pavel Câmpeanu a făcut parte din UTC pe cînd Partidul Comunist era în ilegalitate și a fost închis pe motive politice în anii '40 în penitenciarul special Caransebeș, odată cu viitorii conducători ai României: Gheorghiu-Dej, Teohari Georgescu, Bodnăraș și însuși Ceaușescu. Cariera politică a lui Câmpeanu a luat sfîrșit în anii '50 și, prin articolele și cărțile publicate în Occident (a se
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
Câmpeanu a făcut parte din UTC pe cînd Partidul Comunist era în ilegalitate și a fost închis pe motive politice în anii '40 în penitenciarul special Caransebeș, odată cu viitorii conducători ai României: Gheorghiu-Dej, Teohari Georgescu, Bodnăraș și însuși Ceaușescu. Cariera politică a lui Câmpeanu a luat sfîrșit în anii '50 și, prin articolele și cărțile publicate în Occident (a se remarca Sociology of the Stalinist Social Order), a devenit un critic dur al sistemului. Cu o formație de sociolog, în care
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]