3,781 matches
-
lumii ("a zidit un pod de piatră peste Dunăre, ca o minune... ", notează Costin în același loc) și începe a guverna teritoriul cucerit după legea romană (cronicarul nelăsând să-i scape nici acest prilej pentru a milita politic în fața puterii polone pentru lupta comună anti-otomană): Traian împarte acele pământuri și așează pe romani în Dacia Inferioară, iar în cetăți pune căpetenii, domini, din care se trag până astăzi, în amândouă aceste țări, domnii, dar numai numele le-a rămas sub cruda
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
lumii. El a fost ... ridicat domn și voievod și de atunci s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei. (Cronicile slavo-române 160) Cu mult mai atent la detalii, dar și la schemele și simbolurile narațiunii, Miron Costin, în Poema polonă, prezintă mitul urmând structurile universale: statutul princiar al vânătorului, împotrivirea mamei la plecarea fiului, părăsirea comunității tradiționale, animalul gonaci și cel vânat, aventura cinegetică prin labirintul forestier, semnul "lustral" (apa curgătoare cu funcția ei de purificare), muntele "cosmic", sensul descendent
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
d’études littéraires” ș.a. Pentru activitatea de traducătoare a primit din partea statului polonez Crucea de Aur a Ordinului pentru Merit (1970), Medalia Amicus Poloniae (1976), Premiul Asociației Autorilor (ZAIKS) (1980) și Crucea de Cavaler al Ordinului Național Merite pentru Republica Polonă (1999), iar din partea Președinției României Ordinul Național pentru Merit în grad de Ofițer (2000). Primul studiu critic publicat de Z., Pasiunea romantică (1965), prezintă creația poeților Adam Mickiewicz și Juliusz Slowacki, reprezentativi pentru romantismul polon. Folosind selectiv datele biografice, numai
ZAICIK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290688_a_292017]
-
Ordinului Național Merite pentru Republica Polonă (1999), iar din partea Președinției României Ordinul Național pentru Merit în grad de Ofițer (2000). Primul studiu critic publicat de Z., Pasiunea romantică (1965), prezintă creația poeților Adam Mickiewicz și Juliusz Slowacki, reprezentativi pentru romantismul polon. Folosind selectiv datele biografice, numai în măsura în care fundamentează trepte conceptuale, autoarea își punctează cercetarea cu accente interpretative originale. Cel mai interesant, în planul analizei estetice, este capitolul De la Werther la Faust, în care se urmărește evoluția eroului lui Mickiewicz din poemul
ZAICIK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290688_a_292017]
-
propusă pentru rezolvarea impasului social, regenerarea aristocrației funciare în „purgatoriul” energiilor stării a treia și reîntoarcerea la proprietatea latifundiară, exploatată corespunzător noilor condiții - un fel de patriarhalism romantic. Ca traducătoare, Z. s-a implicat în transpunerea în românește a prozei polone, în palmaresul său intrând versiuni la autori de primă mărime, precum clasicii Boleslav Prus, Henryk Sienkiewicz (Potopul), Zofia Nalkowska, Eliza Orzeszkowa, Maria Da¸browska. Un loc însemnat îl ocupă tălmăcirile din proza contemporană, incluse în mai multe antologii, ca și
ZAICIK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290688_a_292017]
-
1958 (în colaborare cu Virgil Teodorescu); Maria Konopnicka, Natură moartă, pref. trad., București, 1960; Danuta Bien´kowska, Daniel în ghearele leului, București, 1961, Regăsire. Vacanță la Paris, pref. trad., București, 1992; Eliza Orzeszkowa, Julianka, pref. trad., București, 1962; Nuvele clasice polone, București, 1963 (în colaborare); Henryk Sienkiewicz, Potopul, I-V, pref. trad., București, 1969; Slawomir Mroz.ek, Fuga în sud, București, 1970; Jaroslaw Iwaszkiewicz, [Proză], în Maica Ioana a îngerilor, I, București, 1971, Îndrăgostiții din Marona, București, 1972, în Povestiri muzicale
ZAICIK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290688_a_292017]
-
1973; Maria Krüger, Mărgica albastră, București, 1973; Maria Kuncewiczowa, Străina, București, 1974; Witold Gombrowicz, Ivona, principesa Burgundiei, București, 1975, Jurnal. Teatru, îngr. și postfața trad., pref. Romul Munteanu, București, 1988, Jurnal, îngr. trad., pref. K. Jurczak, București, 1998; Banchetul. Nuvele polone contemporane, îngr. și pref. trad., București, 1976; Roman Ingarden, Studii de estetică, introd. Nicolae Vanina, București, 1978; Zofia Nalkowska, Dragostea Teresei Hennert, pref. trad., București, 1979; Józef Ignacy Kraszewski, Meșterul Twardowski, pref. trad., București, 1981; Wojciech Z.ukrowski, Nopțile Ariadnei
ZAICIK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290688_a_292017]
-
Janina Radu); Czeslaw Milosz, Valea Issei, pref. Marius Lazurca, postfață Stan Velea, București, 2000 (în colaborare cu Stan Velea); Olga Tokarczuk, Străveacul și alte vremi, postfața trad., Iași, 2002. Repere bibliografice: Velea, Interferențe, 220-226; Velea, Universaliști, 140-145; Stan Velea, Literatura polonă în România. Receptarea unei mari literaturi, București, 2001, 85-87, passim. St. V.
ZAICIK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290688_a_292017]
-
1982. Glosar istorictc "Glosar istoric" Acordul de la Ialta - Rezultat al unei întâlniri (1945) dintre Roosevelt, Churchill și Stalin la Ialta, Crimeea, URSS; textul complet nu a fost dezvăluit până în 1947. A explicat condițiile ocupării Germaniei, a promis crearea unei noi Polonii pe un fundament democratic și a constrâns semnatarii să ofere asistență comună țărilor eliberate de sub dominația nazistă, permițându-le să instituie, prin „alegeri libere”, guverne „care să reflecte voința poporului”. A anunțat formula de vot a marilor puteri în cadrul Organizației
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
omogenizarea culturală și polonizarea unor largi teritorii din restul Poloniei actuale, care erau considerate în mod tradițional de către Rusia ca aparținând ei sau cel puțin ca făcând parte din zona sa de influență. Pilsudski avea o viziune similară a "Marii Polonii", care trebuia să cuprindă teritoriile Lituaniei actuale, Bielorusia și Ucraina, și care era inspirată de amintirile grandorii Commonwealthului polono-lituanian înainte de împărțire. Totuși, bazându-se pe poziția geopolitică a țării, Pilsudski avea un proiect de construire a unui stat multietnic, eventual
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
devenit un conflict alimentat de interpretarea perioadei comuniste) într-un conflict vizând atitudinea în privința dependenței față de Europa Occidentală. Cu alte cuvinte, încercam să reflectăm asupra riscului ca Bruxelles să devină simbolic o "nouă Moscovă", cum au numit-o opozanții integrării polone în Uniunea Europeană. În acest context, distingem câteva trăsături particulare ale desfășurării scenei politice poloneze: * prima variantă: "Bruxelles devine o nouă Moscovă" (sau mai curând "Moscova se deplasează spre vest"). De la conflictul asupra interpretării dependenței față de Moscova în timpul perioadei comuniste, clivajul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
privind ideologia Europei Occidentale contemporane. Acceptarea dominației modernității ca una dintre paradigmele Uniunii Europene ar putea transforma treptat poziția dreptei, din una de critică a dependenței istorice fața de Uniunea Sovietică "păgână și barbară", în una de critică a dependenței polone față de o Europă occidentală "păgână și decadentă". Potrivit unui asemenea punct de vedere, emergența unei "noi Moscove la Bruxelles" ar fi inevitabilă, așa cum "vechea Moscovă" ar fi fost deja în trecut un agent al transmiterii tendintelor negative și adesea distructive
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
amintirea gloriosului Commonwealth polono-lituanian s-a transformat într-un element fundamental al identității naționale poloneze și a promovat visul reînvierii țării în calitate de mare putere europeană. Intelectualii polonezi din secolul al XIX-lea, precum Adam Mickiewicz, au contribuit la dezvoltarea marii Polonii punând în față miturile vocației morale, culturale și al civilizației. Emergența unor astfel de mituri, așa cum cea mai mare parte a istoricilor polonezi o explică astăzi, a avut un rol important în supraviețuirea culturii poloneze. Ele au devenit fundamentale standardului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Les désenchantements de la liberté. La sortie des dictarures dans les années 90, Fayard, Paris, 1993, p. 20. 78 Ibid., pp. 158-163. O măsură a acestei neîncrederi la P. GRilli Di Cortona, Le Cristi politiche nei regimi comunisti. Ungheria, Cecoslovaccia et Polona da Stalin agli anni ottanta, Franco, Angelico Milan. 79 În timpul campaniei electorale din 2000, președintele Partidului național Liberal, Taleriu Stoica, a proclamat irelevanța politică a dihotomiei excomuniști/anticomuniști. 80 J. Linz, Totalitarian and Authoritarian Regimes, Lynne Rienner, Boulder și Londra
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
să respecte promisiunile, iar alipirea Bucovinei la Galiția și transformarea ei într-un simplu cerc administrativ al Galiției a înrăutățit și mai mult lucrurile. Limba română a început a pierde teren în fața celei germane și, după 1800, și în fața limbii polone, aceasta asociindu-se și cu degradarea statutului autohtonilor, o parte dintre vîrfurile acestora lăsîndu-se ademeniți să treacă de partea aristocrației timpului. Limba și cultura română se aflau în decădere, în schimb începea să se impună limba rutenilor, apropiată de limba
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
aceasta asociindu-se și cu degradarea statutului autohtonilor, o parte dintre vîrfurile acestora lăsîndu-se ademeniți să treacă de partea aristocrației timpului. Limba și cultura română se aflau în decădere, în schimb începea să se impună limba rutenilor, apropiată de limba polonă și susținută aici de polonezi. Aceasta va marca evoluția celor două etnii, românii și rutenii, primii cu spaima de a-și pierde limba și identitatea, din cauza măcinării, a uzării permanente a drepturilor pe care la avuseseră, ceilalți cu speranța pe
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de familie au suferit modificări importante prin adăugarea de sufixe slave în general (Ciupercovici, Ioanovici, Lupuleac, Crețuleac, Rotariuc), sau de alte origini (Stefanelli a fost la origine Ștefănucă), ori prin traducerea numelui, atunci cînd era posibil, în limba ucraineană sau polonă (Morariu a devenit Melnic, Melniciuc, Cojocaru - Cușnir etc.) <footnote Vezi Gheorghe C. Moldoveanu, Bucovina: onomastică și istorie, Editura Academiei, București, 2002, p. 17- 18. footnote> . Cea mai „nevinovată“ deviere de la forma originală era articularea numelui, la fel cu numele comune
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de loan Bogdan, ed. revăzută de P. P. Panaitescu, București, 1958 ; Ilie Bărbulescu, Istoria literaturii și gramatica limbii bulgare vechi, Iași, 1930. P. P. Panaitescu, ca istoric, s-a ocupat de epoca evului mediu românesc, de relațiile Principatelor cu rușii, polonii, bulgarii (spre exemplu Influența polonă în opera și personalitatea cronicarilor Gh. Ureche și Miron Costin, București, 1925) despre literatura slavo-română: La litterature slavo-roumaine (XV-XVII siecle) et son importance pour Vhistoire de la litterature slave, 1931. Emil Turdeanu s-a ocupat mai
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
de P. P. Panaitescu, București, 1958 ; Ilie Bărbulescu, Istoria literaturii și gramatica limbii bulgare vechi, Iași, 1930. P. P. Panaitescu, ca istoric, s-a ocupat de epoca evului mediu românesc, de relațiile Principatelor cu rușii, polonii, bulgarii (spre exemplu Influența polonă în opera și personalitatea cronicarilor Gh. Ureche și Miron Costin, București, 1925) despre literatura slavo-română: La litterature slavo-roumaine (XV-XVII siecle) et son importance pour Vhistoire de la litterature slave, 1931. Emil Turdeanu s-a ocupat mai ales de relațiile româno-bulgare în
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
pe tradiție, pe o arheitate, cum ar spune Eminescu. Și, în același timp, să nu se producă și o ruptură de tradiție..."(p. 30). Din acest motiv, Dan Zamfirescu sesiza (în revista "Cafeneaua literară", nr. 1, 2009, Pitești) că "literatura polonă începe în secolul al X-lea, cea ungară într-al XI-lea, în schimb, conform lui N. Manolescu, noi începem să avem literatură de abia la mijlocul secolului al XVII-lea". O descoperire "epocală" a lui N. Manolescu, în același spirit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
noastră n-a fost mai scindată ca acum (nu atât literatura în sine cât cei care fac literatură) în grupuri de asalt, în bisericuțe, sinagogi, șleahte (iau termenul în sensul în care îl folosea Hasdeu, adică acela de oaste boierească polonă, desigur fără calitatea boierească și fără apartenența națională polonă) etc., care au bunul, respectiv prostul obicei de a-i considera scriitori doar pe cei ce aparțin comunității lor, a fiecăreia în parte, restul rămânând ca inexistenți sau, în cel mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
atât literatura în sine cât cei care fac literatură) în grupuri de asalt, în bisericuțe, sinagogi, șleahte (iau termenul în sensul în care îl folosea Hasdeu, adică acela de oaste boierească polonă, desigur fără calitatea boierească și fără apartenența națională polonă) etc., care au bunul, respectiv prostul obicei de a-i considera scriitori doar pe cei ce aparțin comunității lor, a fiecăreia în parte, restul rămânând ca inexistenți sau, în cel mai bun caz, ca oponenți în campaniile polemice denigratoare. Cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
inițial în grupuri apoi în mod singular, au primit nume false și porecle cu ordinul „sever” de a le întrebuința exclusiv pe acestea. În timpul cursurilor (patru - cinci săptămâni) viitorii agenți au primit o instruire aparte despre organizarea și repartiția armatelor polonă și română, având ca material didactic tipuri de uniforme, arme și alte echipamente aflate în dotarea acestora. Citirea și înțelegerea hârtiilor (documente, hărți, tabele, acte personale), aprecierea distanțelor, scrierea secretă, exerciții pentru a oferi pretexte autorităților în caz de arestare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
respectiv gruparea sionistă, unde se întâlneau idealiștii unui stat evreu, socialiști moderați și chiar extremiști. Un semnal al organelor de siguranță a atenționat tendința de bolșevizare a populației evreiești, căreia doar „cumințenia conducătorilor Partidului Social-Democrat” le stopa acest îndemn. Mișcarea polonă nu avea o semnificație deosebită, mai ales datorită bunelor relații dintre București și Varșovia. Rutenii (ucrainenii) reprezentau cel mai important element etnic din Bucovina, unde constituiau circa 30% din populație. Din punct de vedere politic, aceștia se aflau divizați în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
serioasă” asupra lui Desideriu Hirsch, consilierul juridic al Legației Ungariei la București și colaborator „intim” al ministrului Laszlo Bardossy. Acesta a fost documentat că adună informații politice din România „spionând prin agenții săi” diverse personalități autohtone. Locuința acestuia din strada Polonă nr. 23 se afla alături de cea a primului ministru român, Gheorghe Tătărescu (str. Polonă nr. 21), care era „spionată zilnic” și se întocmeau rapoarte asupra persoanelor care intrau sau ieșeau, indiferent dacă veneau la șeful guvernului, la soția sa sau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]