956 matches
-
gradului destul de ridicat de locuire): înălțimi joase și domoale constituite din șisturi cristaline și calcare atribuite Jurasicului, formațiuni geologice carstice rare ("Podul lui Dumnezeu"), doline, lapiezuri ("Câmpul de Lapiezuri"), vai, cheiuri, lacuri ("Lacul Zătonul Mare", "Lacul Zătonul Mic"), peșteri (Peșteră Ponoarele); cu păduri, pajiști și fânețe. În perimetrul parcului natural sunt incluse mai multe arii naturale protejate, printre care: Complexul carstic de la Ponoarele, Pădurea de liliac Ponoarele, Cheile Coșuștei, Cornetul Babelor și Cerboanei, Cornetul Băltii, Cheile Topolniței și Peșteră Topolniței, Cornetul
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
lui Dumnezeu"), doline, lapiezuri ("Câmpul de Lapiezuri"), vai, cheiuri, lacuri ("Lacul Zătonul Mare", "Lacul Zătonul Mic"), peșteri (Peșteră Ponoarele); cu păduri, pajiști și fânețe. În perimetrul parcului natural sunt incluse mai multe arii naturale protejate, printre care: Complexul carstic de la Ponoarele, Pădurea de liliac Ponoarele, Cheile Coșuștei, Cornetul Babelor și Cerboanei, Cornetul Băltii, Cheile Topolniței și Peșteră Topolniței, Cornetul Văii și Valea Mănăstirii, Izvorul și stâncăriile de la Camăna, Pereții calcaroși de la Izvoarele Coșuștei și Peșteră Epuran. Parcul se suprapune sitului de
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
Câmpul de Lapiezuri"), vai, cheiuri, lacuri ("Lacul Zătonul Mare", "Lacul Zătonul Mic"), peșteri (Peșteră Ponoarele); cu păduri, pajiști și fânețe. În perimetrul parcului natural sunt incluse mai multe arii naturale protejate, printre care: Complexul carstic de la Ponoarele, Pădurea de liliac Ponoarele, Cheile Coșuștei, Cornetul Babelor și Cerboanei, Cornetul Băltii, Cheile Topolniței și Peșteră Topolniței, Cornetul Văii și Valea Mănăstirii, Izvorul și stâncăriile de la Camăna, Pereții calcaroși de la Izvoarele Coșuștei și Peșteră Epuran. Parcul se suprapune sitului de importanță comunitară - "Platoul Mehedinți
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și peisagistic) situată în județul Mehedinți, pe teritoriul administrativ al comunei Ponoarele. Aria naturală întinsă pe o suprafață de 100 hectare se află în extremitatea nord-estică a județului Mehedinți (în Podișul Mehedinți), aproape de limita teritorială cu județul Gorj. Aria protejată se învecinează la sud cu rezervatia naturală Pădurea de liliac Ponoarele și
Complexul carstic de la Ponoarele () [Corola-website/Science/328640_a_329969]
-
comunei Ponoarele. Aria naturală întinsă pe o suprafață de 100 hectare se află în extremitatea nord-estică a județului Mehedinți (în Podișul Mehedinți), aproape de limita teritorială cu județul Gorj. Aria protejată se învecinează la sud cu rezervatia naturală Pădurea de liliac Ponoarele și este străbătuta de drumul județean (DJ670) care leagă orașul Drobeta Turnu-Severin de Baia de Arama. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III
Complexul carstic de la Ponoarele () [Corola-website/Science/328640_a_329969]
-
o zonă deluroasa cu înălțimi domoale (constituite din șisturi cristaline și calcare atribuite Jurasicului), formațiuni geologice (fenomene carstice) rare ("Podul lui Dumnezeu", pod natural), doline, lapiezuri ("Câmpul de Lapiezuri") , vai, cheiuri, lacuri ("Lacul Zătonul Mare", "Lacul Zătonul Mic"), peșteri (Peșteră Ponoarele); cu păduri ("Pădurea Lapiezuri") și pajiști ce adăpostesc o mare varietate de fauna și floră specifică podișului mehedințean. Rezervatia naturală se suprapune sitului Natură 2000 - "Platoul Mehedinți". Rezervatia naturală a fost înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o
Complexul carstic de la Ponoarele () [Corola-website/Science/328640_a_329969]
-
Peștera Buciumul Sucit, Peștera Vântului, Peștera Vadu Crișului, Peștera Șura Mare, Peștera din Peretele Dârnini, Peștera Coliboaia, Avenul de sub Pietruța, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști, Peștera Cetatea Rădesei, Peștera Pojarul Poliței, Peștera Scărișoara, Peștera Huda lui Papară, Vânătările Ponorului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Avenul de sub Colții Grindului, Peștera Gaura cu Muscă, Peștera Bolii, Peștera Neagră, Peștera Ghețarul de la Vârtop, Avenul din Piatra Ceții, Peștera Calului, Peștera Bisericuța, Peștera din Dealul Cornului, Peștera Mică de la Vânătare, Peștera Dâlbina, Peștera Corobana
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 93.082 hectare și include ariile protejate: Parcul Natural Apuseni, Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Cheile Albacului, Cheile Gârdișoarei, Cheile Ordâncușei, Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros, Groapă de la Bârsa, Groapă Ruginoasa, Izbucul Tăuzului, Izbucul Cotețul Dobreștilor, Izbucul Matisești, Molhașul Mare de la Izbuc, Piatra Bulzului, Pietrele Galbenei, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră Vârfurașu, Peșteră Poartă lui Ionele, Peșteră
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
Groapă Ruginoasa, Izbucul Tăuzului, Izbucul Cotețul Dobreștilor, Izbucul Matisești, Molhașul Mare de la Izbuc, Piatra Bulzului, Pietrele Galbenei, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră Vârfurașu, Peșteră Poartă lui Ionele, Peșteră Mare de pe Valea Firei, Peșteră Scărișoara, Peșteră Ghețarul de la Vârtop, Peșteră din Piatră Ponorului, Peșteră Coiba Mare, Pietrele Boghii, Poiana Florilor, Platoul Carstic Padiș, Platoul Carstic Lumea Pierdută, Valea Galbenei, Valea Sighiștelului, Vârful Buteasa și Vârful Biserică Moțului. Aria protejată (încadrată în bioregiunea alpina a Munților Apuseni, grupa montană ce aparține lanțului carpatic al
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
a Munților Apuseni, grupa montană ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor) reprezintă o zonă muntoasă cu forme de relief diversificate: vârfuri (Biserică Moțului), abrupturi stâncoase (Pietrele Galbenei, Pietrele Albe), chei, văii (Valea Sighiștelului, Valea Galbenei), doline (Lumea Pierdută), măguri, lapiezuri, ponoare (Cetățile Ponorului), avene (Avenul cu Vacă), peșteri (Urșilor, Ciur Izbuc, Cetatea Rădesei, Ghețarul Focul Viu, Peșteră Smeilor de la Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști. Situl adăpostește și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii de
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
Apuseni, grupa montană ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor) reprezintă o zonă muntoasă cu forme de relief diversificate: vârfuri (Biserică Moțului), abrupturi stâncoase (Pietrele Galbenei, Pietrele Albe), chei, văii (Valea Sighiștelului, Valea Galbenei), doline (Lumea Pierdută), măguri, lapiezuri, ponoare (Cetățile Ponorului), avene (Avenul cu Vacă), peșteri (Urșilor, Ciur Izbuc, Cetatea Rădesei, Ghețarul Focul Viu, Peșteră Smeilor de la Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști. Situl adăpostește și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii de păsări (migratoare
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Alba și Cluj. Aria naturală ocupă extremitatea nordică a județului Alba (pe teritoriile orașelor Aiud și Zlatna și pe cele ale comunelor Cricău, Galda de Jos, Întregalde, Ighiu, Livezile, Meteș, Mirăslău, Mogoș, Ocoliș, Ponor, Poșaga, Râmeț, Rimetea, Sălciua și Stremț) și cea sudică a județului Cluj, pe teritoriile comunelor Băișoara, Iara, Mihai Viteazu, Moldovenești, Petreștii de Jos, Săndulești și Tureni. Aceasta este străbătută de drumul național DN75, care leagă Turda de Câmpeni. Situl „Munții
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
Cheile Turenilor, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Cheile Văii Cetii, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu narcise de la Tecșești, Piatra Cetii, Peștera Huda lui Papară, Șesul Craiului - Scărița-Belioara și Vânătările Ponorului. Aria protejată (încadrată în bioregiunea alpină a laturii sudice a Munților Apuseni, grupă montană ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor; și cea continentală a culoarului depresionar de pe cursul mijlociu al Mureșului) reprezintă o zonă muntoasă cu forme de relief (carstic
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
a Munților Apuseni, grupă montană ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor; și cea continentală a culoarului depresionar de pe cursul mijlociu al Mureșului) reprezintă o zonă muntoasă cu forme de relief (carstic și exocarstic) diversificate: vârfuri, cheiuri, văii, doline, măguri, lapiezuri, ponoare, peșteri; cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști. Situl adăpostește și asigură condiții prielnice de hrană și cuibărire mai multor specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
din Mehedinți", Ed. MJM, Craiova, 2003; -"Repere etnologice mehedințene," Ed. MJM, Craiova, 2006; -"Tezaur folcloric „Izvorașul”. Balade și cântece din Mehedinți -"folclor literar, Editura Prier, Drobeta Turnu Severin, 2008; -"Nunta în Mehedinți," Ed. Fundației „Scrisul Românesc”, Craiova, 2010; -"Liliac de la Ponoare," în colaborare cu Pavel Ciobanu și Ilie Mărțuică, C.J.C.P. Mehedinți, Drobeta Turnu Severin, 2000; -"Momârlanii din Valea Jiului. - "Album etnografic (în colaborare cu Dumitru Gălățan- Jieț), Editura Autograf MJM, Craiova, 2008; -"Interferențe eco și etnoculturale transfrontaliere, România-Serbia - "Album didactic (în colaborare
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din Ponor, județul Hunedoara, se numără printre vechile monumente românești de zid păstrate în Transilvania. Biserica a fost construită în secolul XVIII și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Ponor, fostă reședință cnezială a familiei românești Ponori
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ponor () [Corola-website/Science/334657_a_335986]
-
Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din Ponor, județul Hunedoara, se numără printre vechile monumente românești de zid păstrate în Transilvania. Biserica a fost construită în secolul XVIII și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Ponor, fostă reședință cnezială a familiei românești Ponori, adăpostește un modest, dar frumos edificiu din secolul al XVIII-lea, anume biserica „Pogorârea Duhului Sfânt”, încadrată pe lista monumentelor istorice (HD-II-m-B-03416). Potrivit istoriografiei unite, familia nobiliară reformată Török, cu descendenți maghiarizați ai
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ponor () [Corola-website/Science/334657_a_335986]
-
Alba (96%) și Cluj (4%). Aria naturală se întinde în extremitatea nordică a județului Alba (pe teritoriile administrative ale orașelor Aiud și Zlatna și pe cele ale comunelor Bucium, Cricău, Galda de Jos, Ighiu, Întregalde, Livezile, Meteș, Mirăslău, Mogoș, Ocoliș, Ponor, Poșaga, Râmeț, Rimetea, Sălciua și Stremț) și în cea sudică a județului Cluj, pe teritoriile comunelor Băișoara, Iara și Moldovenești. Situl este străbătut de drumul național DN75 care leagă municipiul Turda de orașul Câmpeni. Instituirea regimului de arie naturală protejată
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu narcise de la Tecșești, Poiana cu narcise de la Negrileasa, Piatra Cetii, Peștera Huda lui Papară, Șesul Craiului - Scărița-Belioara și Vânătările Ponorului. Situl de importanță comunitară „Trascău” se află în administrarea "Grupului de Acțiune Locală Munții Metaliferi, Trascău, Muntele Mare" (GAL MMTMM). Unul din obiectivele acestei asociații este cel de reconstrucție ecologică și conservare a biodiversității ariilor naturale protejate din zonă. Munții
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Siloșului, Râmețului, Runcului, Pociovaliștei, Găldiței, Turcului"), defilee ("Hășdatelor, Turenilor, Pietroasei, Răchitișului"), doline, lapiezuri, uvale, platouri ("Ciumerna, Piatra Cetii"), depresiuni ("Poiana Galdei, Poiana Aiudului, Trascău"); Fenomene endocarstice: peșteri ("Gaura lui Stroe, Liliecilor, Poiana Ascunsă, La Tău, Huda lui Papură, Scărița-Belioara, Vânătările Ponorului, Gaura Calului") și avene ("Avenul din Piatra Cetii, Avenul de sub Pietruța"). Aceste forme de relief sunt dezvoltate în cea mai mare parte pe masive calcaroase mezozoice în alternanță cu conglomerate și gresii, roci eruptive (ofiolite întâlnite în defileele "Răchitișului", "Pietroasei
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
sau Munții Trascăului); astfel: Bazinului hidrografic al râului Arieș (zona de îzvorâre munții Bihorului) cu afluenții: Hășdate, Poșaga, Ocoliș, Ocolișel, Borzești, Valea Iarăi, Valea Racilor, Vidolm, Pietroasa și râul Valea Morilor cu afluenții săi: "Valea Seacă", "Valea Poienii" și "Valea Ponorului"; Bazinul hidrografic al Ampoiului (ce-și adună apele atât din munții Metaliferi cât și din Trascău) cu afluenți: râurile Ampoița, Bucerdea, Trâmpoiele, râul Galați, Valea Mică, Vâltori, Valea Feneșului. Celelalte bazine hidrografice aparțin râurilor: Galda (cu afluenții: Găldița, Mlaca, Cricău
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
2016. 96 de sportivi români au concurat în cadrul a 15 sporturi. Aceștia au fost însoțiți de șapte rezerve. Cele mai numeroase delegații au fost cea de la atletism cu 23 de sportivi și cea de la canotaj cu 18 sportivi. Gimnasta Cătălina Ponor a fost portdrapelul României la ceremonia de deschidere. Portdrapel la ceremonia de închidere a fost scrimera Simona Pop, medaliată cu aur în proba de spadă pe echipe. Delegația română cuprinde 96 de sportivi și 7 rezerve. 19 atleți și-au
România la Jocurile Olimpice de vară din 2016 () [Corola-website/Science/334782_a_336111]
-
acest turneu, România dispune de un loc nenominal, atât la feminin, cât și la masculin, în afară de Marian Drăgulescu, care și-a asigurat calificarea, cucerind medalia de argint la sărituri din cadrul Campionatului Mondial din 2015. Cota feminină a fost atribuită Cătălinei Ponor, Larisa Iordache a fost sportivă înlocuitoare în caz de accidentare. Ana Luiza Filiorianu s-a calificat după ce s-a clasat pe locul 6 la turneul preolimpic de la Rio. Datorită rezultatelor obținute la Campionatul Mondial de la Houston, România trebuia să trimită
România la Jocurile Olimpice de vară din 2016 () [Corola-website/Science/334782_a_336111]
-
seama al organizatorilor este starul norvegian Kygo, producător, compozitor și DJ'', precizează COSR. România a participat cu o echipă de 96 de sportivi și 7 rezerve, la 15 discipline sportive, iar portdrapel la ceremonia de deschidere a fost gimnasta Cătălina Ponor. Delegația Statelor Unite conduce detașat în clasamentul pe medalii după 14 zile de competiții la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, în timp ce România a mai coborât un loc și se află pe 45. SUA au 38 de medalii de aur, 35 de
JOCURI OLIMPICE RIO, 2016. Rezumatul zilei. Cristina Neagu, într-un TOP la Rio by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105260_a_106552]
-
JOCURILE OLIMPICE RIO 2016. Ponor, triplă campioană olimpică la JO de la Atena, în 2004, a avut o evoluție cu ezitări și a primit doar nota 14,000. Ponor a adus de altfel ultima medalie olimpică a României la bârnă, la Atena (aur). La JO 2012
JOCURILE OLIMPICE RIO 2016. Rezumatul zilei. Ponor, locul 7. Drăgulescu a ratat bronzul () [Corola-website/Journalistic/105267_a_106559]