1,140 matches
-
în Balcani și în Orient. Comerțul se mai desfășura în Marea Neagră, Marea Egee și Marea Adriatică. După pierderea Egiptului, care era principalul grânar al imperiului, împărații au fost nevoiți să rezolve problema furnizării de cereale.Au instaurat astfel monopolul comercial în bazinul pontic, încheind tratate cu cazarii care asigurau apărarea în zona nordică și furnizând cereale imperiului din stepele rusești, dar și din Peninsula Crimeea. Cantitățile de cereale erau compensate din importurile din Thracia și Asia Mică. Circulația monetară a fost afectată, circulația
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
pentru a putea să se opună celei venețiene. Începe să caute aliați. Cel mai bun aliat era Genova care era nemulțumită de faptul că Veneția controla strâmtorile și vasele sale nu aveau acces în Marea Neagră, fiind atrasă de perspectivele comerțului pontic. În 1261 Imperiul de la Niceea și Genova semnează tratatul de la Nymphaion. Basileul acordă daruri genovezilor: 500 hyperperi și ahiepiscopului Genevei 60 de hyperperi și acordau genovezilor libertate de comerț. Pentru prima oară , genovezii aveau jurisdicție proprie și veșnică . Toți dușmani
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
din Constantinopol dacă aveau să trimită ajutor rapid și eficace pentru recucerirea cetății. Genovezii puteau să adune mărfuri, cereale din imperiu și să le vândă liber. În plus, numai genovezi și pisani aveau dreptul de a face comerț în Bazinul Pontic. Aveau ca interdicție să vândă aur și argint , căci nu puteau scoate aur și argint din imperiu fără acordul împăratului. La sfârșitul tratului urmează și privilegiile negustorilor bizantini, având dreptul să meargă în teritoriile genoveze să facă comerț. Bizantinii nu
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
cea mai mare parte a traficului care se desfășoară prin strâmtori. La mijlocul secolului XIV, Nicephor Gregoras spune că genovezii obțineau din taxele vamale 200 000 hyperperi anual, bizantinii abia obțineau 30 000. Se înregistrau pierderi importante și prin cedarea comerțului pontic.Primind dreptul de a aduna și cerealele, a pornit o criză alimentară în statul bizantin, care depindea tot mai mult de italieni pentru a se aproviziona cu cereale. Împărații bizantini au fost nevoiți să le cumpere cereale. Alimentele erau rare
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
stat khazar care controla zona de stepă a Europei răsăritene și s-a impus în fața uniunilor tribale turco-mongole. Khazarii au fost și aliați ai bizantinilor, relațiile dintre aceștia și greci fiind intense. Bizantinii se aprovizionau cu cereale din zona bazinului pontic.La mijlocul secolului IX, în stepele nord-pontice și-a făcut apariția formațiunea nord-pontică fondată de Rurik conform cronicii lui Nestor. Istoricii bizantologi germani susțin însă că statul a fost creat de varegi, pe când istoricii ruși susțin că a fost fondat de
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Fiul lui Rurik, Oleg, a cucerit Kievul și a pus bazele statului kievean, cu centre la Kiev și Novgorod. Varegii reprezentau triburile slave și structurile patriarhale. Ulterior, varegii au fost absorbiți de slavi. Oleg a intenționat apoi să dezvolte comerțul pontic, doriind să asigure securitatea arterei care lega Marea Baltică de Marea Neagră. Rușii au atacat Constantinopolul în 859-860 cu 2000 de corăbii , stârnind panică imperiului. Atacul a fost respins de bizantini la comanda Patriarhului orașului, Photios, care a ordonat folosirea focului grecesc
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
zone cu relief pozitiv și negativ dar, spre deosebire de prima subregiune, fundul depresiunilor este sub nivelul mării în cele mai multe cazuri. (Soil of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve, 1996) Delta Dunării se încadrează în spațiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spațiile acvatice plane și foarte întinse, acoperite în diferite grade cu vegetație, întrerupte de insulele nisipoase ale câmpurilor marine, alcătuiesc o suprafață activă specifică deltei și lagunelor adiacente, cu totul diferită de cea a stepelor pontice. Delta Dunării este considerată
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
temperat semiarid specific stepelor pontice. Spațiile acvatice plane și foarte întinse, acoperite în diferite grade cu vegetație, întrerupte de insulele nisipoase ale câmpurilor marine, alcătuiesc o suprafață activă specifică deltei și lagunelor adiacente, cu totul diferită de cea a stepelor pontice. Delta Dunării este considerată locul cu cele mai puține precipitații din România. Această suprafață activă reacționează față de radiația totală recepționată și de circulația generală a atmosferei rezultând un mozaic de microclimate. Radiația totală variază între un minim de 3,5
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
unele protejate la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: centaurea ("Centaurea jankae" aflată pe lista roșie a IUCN, "Centaurea pontica" și "Centaurea tenuiflora"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), trifoiașul-de-baltă ("Marsilea quadrifolia"), ciucușoară de nisip ("Alyssum borzaeanum"), orhideea piramidă ("Anacamptis pyramidalis"), volbură de nisip ("Convolvulus persicus"), sânziană ("Galium humifusum"), garofiță ("Dianthus pseudarmeria"), coșaci ("Astragalus vesicarius"), valentiță ("Tanacetum millefolium"), nebunariță
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
de turiști triplează populația, care la recensământul din 2002 se menținea la 14.583 locuitori, dintre care 12.666 români (87%), 1438 lipoveni (10%), 299 ucraineni diverși alții (1%). Delta a fost dintotdeuna un mediu-refugiu pentru populațiile inițial grecești (grecii pontici erau încă 2059 în 1910, mai numeroși decât lipovenii), ulterior românești (dicienii, denumire care provine poate de la Vicina), apoi lipoveni. Aceste populații s-au amestecat, lucru dovedit și de vocabularul limbilor vorbite în deltă, îndeosebi termenii pescărești. Pe teritoriul și
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
sectorul de graniță cu statele Serbia, Bulgaria, Ucraina. Dunărea reprezintă o axă importantă de navigație încă din Antichitate. În prezent, prin intermediul Dunării, Rinului și canalelor Main-Rin și Dunăre-Marea Neagră, se realizează legătura între Marea Neagră și Marea Nordului. România este o țară pontică deoarece are ieșire la Marea Neagră, lungimea țărmului românesc fiind de 245 km (variază în funcție de procesele de acumulare sau eroziune), iar existența litoralului românesc al Mării Negre conferă României multiple avantaje economice. Are un grad mare de populare, densitatea medie a populației
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
se întâlnesc este țara Vrancei, epicentrul multor cutremure. În timp ce podișul ardelean este ridicat deaspura câmpiilor apuseană și dunăreană, la răsărit podișul moldovean este crestat de eroziunea hidrografică, din cauza coborârii nivelului de bază în decursul perioadei messiniene, când Mediterana și bazinul Pontic se goliseră de ape. În Neozoic sedimente mai recente, fluviatile, continentale și eoliene, au acoperit podișurile și câmpiile, fiind la rândul lor erodate de topirea postglaciară de acum 12-9000 de ani. Printre aceste sedimente, loess-ul. Rocele cele mai vârstnice
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
este compusă din următoarele elemente fitogeografice: nordic și alpin (circa 14%: artic, boreal, artic-alpin etc) european (circa 40%: eurosiberian, european, central-european etc), sudic (circa 8%: tropical, mediteranean etc), sud-estic (circa 10%: iliric, daco-iliric, balcanic, moezic), oriental sau continentala (circa 20%: pontic, sarmatic, ponto-central-asiatic, ponto-mediteranean), apusean (circa 1%: atlantic, atlantic-mediteranean), endemic (circa 4%, dacic propriu-zis), cosmopolit și adventiv (circa 4%). Pădurile, care acoperă aproximativ un sfert din teritoriul României, sunt o componentă importantă a vegetației, în special în zona munte. Zona forestieră
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
pentru adâncurile Marea Neagră. Sub adâncimea de 200 de metri, în apele Marea Neagră s-au acumulat substanțe nocive pentru viața animală. Aceasta a dispărut total datorită aportului de apă mult mai sărată dinspre bazinul mediteraneean în raport cu apa de suprafață din bazinul pontic, mult îndulcită de apele Dunării și a altor mari râuri ce vin din câmpia ruso-ucraineană. Pe unele porțiuni ale șenalului Bosfor-ului, pericolul provocat de curenți este crescut cu mult față de medie. La pericolele întâmpinate de navigație s-au adăugat în
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
și NE cu melanhienii, budinii, androfagii, tisageții și, dincolo de Don, cu sauromanii. Este sigur că sciții erau un popor de călăreți și că puterea lor se exercita cu precădere în regiunile de stepă, așa încât a identifica țara lor cu stepa pontică de la Dunăre până la Don reprezintă punctul de vedere cel mai verosimil. Sciții, ca și alte popoare migratoare ale istoriei Europei și Asiei, nu reprezintă un popor etnic omogen, ci un conglomerat de popoare și limbi. După cum spune Herodot, ei se
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
î.Hr., când a doua alianță între Cassandru, Ptolemeu I și Seleucus a fost încheiată, Lisimah, sprijinit de trupele lui Cassandru, a intrat în Asia Mică unde a întâlnit o mică rezistență. La apropierea lui Antigonus s-a retras lângă Heraclea Pontica, căsătorindu-se cu regina văduvă Amastris, o prințesă persană. Seleucus i s-a alăturat în 301 î.Hr., iar în bătălia de la Ipsus Antigonus a fost învins și ucis. Puterile sale au fost împărțite între învingători. Partea lui Lisimah a fost
Lysimachos () [Corola-website/Science/301556_a_302885]
-
un metru) se menține între coeficientul de ofilire și mijlocul umidității active și de aici necesitatea irigațiilor. Resurse ale subsolului: apa și nămolul din lacul Tătaru cu calități balneoterapeutice. Elementele de vegetație din zona studiată sunt elemente tipice de stepă pontică și silvostepă panonică. Într-un trecut mai îndepărtat, vegetația caracteristică este reprezentată prin speciile de stepă. Aceasta a fost în mare parte desțelenită cu vegetație de culturî în proporție de 90%.</br> În zona studiată nu se indentifică ecosisteme specifice
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
la sud), care au avut ca scop hidroameliorarea zonei, precum și canalele de irigații. Pădurea Tătaru situată la est de localitatea Dudești are un rol de protecție împotriva factorilor climatici și industriali dăunători. Vegetația din extravilanul satului Tătaru este caracteristică stepei pontice și silvosteo panonică. Vegetația caracteristică stepei a fost, în mare parte, desțelenită în vederea înlocuirii cu cea de cultură agricolă. În ceea ce privește fauna, mamiferele cele mai des întâlnite în această zonă sunt rozătoarele: popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp, șoarecele de stepă, iepurele
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
Invidia", "Valera". Mițos Micleușanu este un artist polivalent, pictor, muzician și scriitor. În 1999 a publicat cartea "Amokalipsis" la editură "Ideea Design & Prinț", apoi "Organismecanisme" este publicată în 2002 la editură "Ziua", în 2004 apare cartea "Tuba Mirum" la editură "Pontica", iar în 2008 la lumină tiparului iese cartea "Kasa Poporului" la editură "Polirom". Despre ultimul român publicat, autorul afirmă: „Kasa Poporului este o carte patologica despre un sistem patologic, o scriere alienata, perversa, crudă și sinistra, așa cum nu ne place
Planeta Moldova () [Corola-website/Science/299934_a_301263]
-
aducerii Peninsulei Balcanice sub autoritatea Imperiului Persan. Sciții însă i-au respins pe perși, iar Darius a fost nevoit să abandoneze expediția. Tracia este totuși transformată în satrapie sub numele de Skudra, asigurând controlul asupra peninsulei balcanice și a cetăților pontice. Geții de la nord de Haemus au fost supuși și integrați în regatul odrisilor ce au luat în stăpânire și tot litoralul de la Abdera până la gurile Istrului. Geții de la nord de Haemus chiar au și participat la expediția de 30 de
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
Iași din 1792, ea devenind o parte din așa-numita („Noua Rusie”). Orașul a fost proiectat de inginerul F. Devollan la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Orașul a fost colonizat cu diferite etnii: ruși, ruteni, bulgari, evrei, germani, armeni, greci pontici, precum și români moldoveni în zona denumită Moldoveanca, atunci în afara limitelor oficiale ale orașului. Noul oraș s-a dezvoltat rapid datorată activității Ducelui de Richelieu, un francez în slujba Imperiului Rus, guvernator al orașului între 1803 și 1814. Acesta, care fugise
Odesa () [Corola-website/Science/298800_a_300129]
-
ale Ucrainei și salariați veniți din toată Uniunea Sovietică. În perioada comunistă a fost cel mai important port comercial din Uniunea Sovietică și bază navală sovietică. Orașul rămâne cosmopolit și prezintă până astăzi un amestec unic de cultură rusă, ucraineană, pontică și mediteraneană, într-un mediu predominant rusofon. La 1 ianuarie 2000 debarcaderul pavilionului de carantină al portului comercial Odesa a fost declarat port liber și zonă economică liberă pentru o perioadă de 25 de ani. Conform recensământului din 2001, majoritatea
Odesa () [Corola-website/Science/298800_a_300129]
-
ca urmare a schimbului de populații intervenit între Imperiul Rus și Imperiul Otoman în momentul anexării Basarabiei de către primul, Găgăuzii au fost strămutați în Bugeac, în locul lor venind Tătari basarabeni, care s-au alăturat pescarilor, grădinarilor și oierilor locali, Greci pontici, Ruși scopți răscolnici (care, și ei, fugiseră din imperiul Rus), Români dobrogeni sau mocani și Bulgari, care aveau bordeie și colibe în zonă. După alipirea Dobrogei în 1878, Regatul României a păstrat denumirea turcă până în 1913, localitatea purtând denumirea oficială
Vama Veche, Constanța () [Corola-website/Science/298925_a_300254]
-
cu coarde frecate corzile sunt întinse deasupra unei cutii de rezonanță cu rozetă sau efuri orașul a fost transformat în ruine dar reconstrucția a început la scurtă vreme după alungarea germanilor din zonă este singura limbă supraviețuitoare vorbită de sciții pontici ei refuză prestarea jurământului și a serviciului militar o regulă se poate aplica unui cuvânt prin înlocuirea părții stângi cu cea dreaptă prenumele ale unor artiste și actrițe ruinele unei curți fortificate resedință a cnezilor români din localitate chiar și
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
timpurie a acestui animal, a fost înlocuit treptat prin capul de zimbru ("Bison bonasus"), la rândul lui dispărut prin secolul XVIII. Populația băștinașă a Moldovei se trage din triburile daco-getice romanizate. Perioada de ocupație romană a Daciei și a litoralului pontic până la Olbia (în zilele noastre Transilvania, Oltenia, Dobrogea și Bugeacul) a creat o nouă cultură prin romanizarea de către coloniștii romani a populației locale. După ce Imperiul Roman s-a retras din nordul Dunării în 271 d.Hr., o mulțime de popoare
Istoria Moldovei () [Corola-website/Science/297920_a_299249]