1,495 matches
-
că excluderea este subiectivă sau obiectivă), cele mai multe efecte negative menționate în literatură sunt legate de marginalizarea anumitor grupuri sociale, de slăbirea instituțiilor politice, care culminează subminarea drepturilor și protecției acordate minorităților. Urmărind pozițiile principale din acea literatură care vede în populism o amenințare la adresa calității democrației, putem alcătui o listă cu următoarele efecte potențial negative. (1) Populismul se poate utiliza noțiunea de suveranitate populară și de practicile care îi sunt asociate pentru a contrazice sistemul de checks and balances și separația
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
anumitor grupuri sociale, de slăbirea instituțiilor politice, care culminează subminarea drepturilor și protecției acordate minorităților. Urmărind pozițiile principale din acea literatură care vede în populism o amenințare la adresa calității democrației, putem alcătui o listă cu următoarele efecte potențial negative. (1) Populismul se poate utiliza noțiunea de suveranitate populară și de practicile care îi sunt asociate pentru a contrazice sistemul de checks and balances și separația puterilor specifică democrațiilor liberale. (2) Populismul poate face uz de noțiunea de regulă a majorității și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
putem alcătui o listă cu următoarele efecte potențial negative. (1) Populismul se poate utiliza noțiunea de suveranitate populară și de practicile care îi sunt asociate pentru a contrazice sistemul de checks and balances și separația puterilor specifică democrațiilor liberale. (2) Populismul poate face uz de noțiunea de regulă a majorității și de practicile care îi sunt asociate pentru a se sustrage și ignora drepturile minorităților. (3) Populismul poate impulsiona apariția unui nou clivaj politic (populiști vs. non-populiști), care impiedică formarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a contrazice sistemul de checks and balances și separația puterilor specifică democrațiilor liberale. (2) Populismul poate face uz de noțiunea de regulă a majorității și de practicile care îi sunt asociate pentru a se sustrage și ignora drepturile minorităților. (3) Populismul poate impulsiona apariția unui nou clivaj politic (populiști vs. non-populiști), care impiedică formarea unor coaliții politice puternice. (4) Populismul poate conduce la o moralizare a politicii, făcând astfel compromisul și consensul foarte dificil de obținut (dacă nu chiar imposibil). (5
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
noțiunea de regulă a majorității și de practicile care îi sunt asociate pentru a se sustrage și ignora drepturile minorităților. (3) Populismul poate impulsiona apariția unui nou clivaj politic (populiști vs. non-populiști), care impiedică formarea unor coaliții politice puternice. (4) Populismul poate conduce la o moralizare a politicii, făcând astfel compromisul și consensul foarte dificil de obținut (dacă nu chiar imposibil). (5) Populismul poate încuraja transformarea politicii într-o practică plebiscitară, care subminează legitimitatea și puterea instituțiilor politice (partide și parlamente
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
poate impulsiona apariția unui nou clivaj politic (populiști vs. non-populiști), care impiedică formarea unor coaliții politice puternice. (4) Populismul poate conduce la o moralizare a politicii, făcând astfel compromisul și consensul foarte dificil de obținut (dacă nu chiar imposibil). (5) Populismul poate încuraja transformarea politicii într-o practică plebiscitară, care subminează legitimitatea și puterea instituțiilor politice (partide și parlamente) și ale corpurilor care nu sunt alese (organizații precum băncile centrale sau diversele instituții de control), dar care sunt indispensabile "bunei guvernanțe
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
partide și parlamente) și ale corpurilor care nu sunt alese (organizații precum băncile centrale sau diversele instituții de control), dar care sunt indispensabile "bunei guvernanțe". (6) Ca o ironie, militând pentru deschiderea vieții politice pentru cei care nu aparțin elitei, populismul cu înclinațiile sale majoritariste și cu patosul său antielitist poate cu ușurință să conducă la o îngustare a "politicului" și prin aceasta la o contracție a spațiului efectiv al democrației. 1.5 Care sunt circumstanțele care determină efectele populismului Așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
elitei, populismul cu înclinațiile sale majoritariste și cu patosul său antielitist poate cu ușurință să conducă la o îngustare a "politicului" și prin aceasta la o contracție a spațiului efectiv al democrației. 1.5 Care sunt circumstanțele care determină efectele populismului Așa cum am argumentat, populismul poate avea atât efecte negative, cât și pozitive asupra calității democrației. Multe dintre aceste efecte au fost documentate de studiile empirice privitoare la actorii populiști, chiar dacă aceste cercetări folosesc o definiție diferită a populismului și nu
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
sale majoritariste și cu patosul său antielitist poate cu ușurință să conducă la o îngustare a "politicului" și prin aceasta la o contracție a spațiului efectiv al democrației. 1.5 Care sunt circumstanțele care determină efectele populismului Așa cum am argumentat, populismul poate avea atât efecte negative, cât și pozitive asupra calității democrației. Multe dintre aceste efecte au fost documentate de studiile empirice privitoare la actorii populiști, chiar dacă aceste cercetări folosesc o definiție diferită a populismului și nu disting între efectele cauzate
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
determină efectele populismului Așa cum am argumentat, populismul poate avea atât efecte negative, cât și pozitive asupra calității democrației. Multe dintre aceste efecte au fost documentate de studiile empirice privitoare la actorii populiști, chiar dacă aceste cercetări folosesc o definiție diferită a populismului și nu disting între efectele cauzate în mod direct de acesta și cele produse de "ideologiile gazdă". În ciuda acestor cercetări, încă nu dispunem de o teorie adecvată care să elucideze circumstanțele în care populismul poate funcționa ca un factor pozitiv
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cercetări folosesc o definiție diferită a populismului și nu disting între efectele cauzate în mod direct de acesta și cele produse de "ideologiile gazdă". În ciuda acestor cercetări, încă nu dispunem de o teorie adecvată care să elucideze circumstanțele în care populismul poate funcționa ca un factor pozitiv. Cu alte cuvinte, întrebarea este: în ce circumstanțe devine populismul mai degrabă un remediu decât o amenințare pentru democrația (liberală)? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să ne uităm la cele două variabile
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de acesta și cele produse de "ideologiile gazdă". În ciuda acestor cercetări, încă nu dispunem de o teorie adecvată care să elucideze circumstanțele în care populismul poate funcționa ca un factor pozitiv. Cu alte cuvinte, întrebarea este: în ce circumstanțe devine populismul mai degrabă un remediu decât o amenințare pentru democrația (liberală)? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să ne uităm la cele două variabile cheie ale acestei relații: populism și democrație. Acestea două pot fi divizate plecând de la două atribute
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
factor pozitiv. Cu alte cuvinte, întrebarea este: în ce circumstanțe devine populismul mai degrabă un remediu decât o amenințare pentru democrația (liberală)? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să ne uităm la cele două variabile cheie ale acestei relații: populism și democrație. Acestea două pot fi divizate plecând de la două atribute: tare și slab. Astfel, putem distinge între populismul aflat la guvernare (tare) și cel aflat în opoziție (slab) și între democrațiile consolidate (tare) și cele neconsolidate (slab). Desigur, "consolidarea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pentru democrația (liberală)? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să ne uităm la cele două variabile cheie ale acestei relații: populism și democrație. Acestea două pot fi divizate plecând de la două atribute: tare și slab. Astfel, putem distinge între populismul aflat la guvernare (tare) și cel aflat în opoziție (slab) și între democrațiile consolidate (tare) și cele neconsolidate (slab). Desigur, "consolidarea" democratică este un alt concept disputat în cadrul științelor sociale. În acord cu poziția lui O'Donnell (1996), afirmăm că
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
-i prevadă un viitor durabil - și nimic mai mult de atât (1998: 102). Principalele noastre supoziții sunt: (i) efectele populiștilor vor fi mai puternice acolo unde democrația este slabă, sau pentru a o spune altfel, forța democrației influențează magnitudinea impactului populismului; (ii) populiștii vor antrena, cu prioritate, efecte negative atunci când sunt la putere, și efecte pozitive când se află în opoziție, cu alte cuvinte forța populismului influențează magnitudinea impactului asupra democrației. Aceste supoziții ne conduc la următoarele ipoteze centrale: Ipoteza 1
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
unde democrația este slabă, sau pentru a o spune altfel, forța democrației influențează magnitudinea impactului populismului; (ii) populiștii vor antrena, cu prioritate, efecte negative atunci când sunt la putere, și efecte pozitive când se află în opoziție, cu alte cuvinte forța populismului influențează magnitudinea impactului asupra democrației. Aceste supoziții ne conduc la următoarele ipoteze centrale: Ipoteza 1) Populismul la guvernare are efecte mai puternice decât populismul aflat în opoziție. Ipoteza 2) Populismul la guvernare are mai multe efecte negative asupra democrației decât
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ii) populiștii vor antrena, cu prioritate, efecte negative atunci când sunt la putere, și efecte pozitive când se află în opoziție, cu alte cuvinte forța populismului influențează magnitudinea impactului asupra democrației. Aceste supoziții ne conduc la următoarele ipoteze centrale: Ipoteza 1) Populismul la guvernare are efecte mai puternice decât populismul aflat în opoziție. Ipoteza 2) Populismul la guvernare are mai multe efecte negative asupra democrației decât cel aflat în opoziție. Ipoteza 3) Populismul are efecte mai puternice asupra democrațiilor neconsolidate decât asupra
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
atunci când sunt la putere, și efecte pozitive când se află în opoziție, cu alte cuvinte forța populismului influențează magnitudinea impactului asupra democrației. Aceste supoziții ne conduc la următoarele ipoteze centrale: Ipoteza 1) Populismul la guvernare are efecte mai puternice decât populismul aflat în opoziție. Ipoteza 2) Populismul la guvernare are mai multe efecte negative asupra democrației decât cel aflat în opoziție. Ipoteza 3) Populismul are efecte mai puternice asupra democrațiilor neconsolidate decât asupra celor consolidate. Plecând de la cele două variable centrale
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pozitive când se află în opoziție, cu alte cuvinte forța populismului influențează magnitudinea impactului asupra democrației. Aceste supoziții ne conduc la următoarele ipoteze centrale: Ipoteza 1) Populismul la guvernare are efecte mai puternice decât populismul aflat în opoziție. Ipoteza 2) Populismul la guvernare are mai multe efecte negative asupra democrației decât cel aflat în opoziție. Ipoteza 3) Populismul are efecte mai puternice asupra democrațiilor neconsolidate decât asupra celor consolidate. Plecând de la cele două variable centrale, am alcătuit un tablou care structurează
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
supoziții ne conduc la următoarele ipoteze centrale: Ipoteza 1) Populismul la guvernare are efecte mai puternice decât populismul aflat în opoziție. Ipoteza 2) Populismul la guvernare are mai multe efecte negative asupra democrației decât cel aflat în opoziție. Ipoteza 3) Populismul are efecte mai puternice asupra democrațiilor neconsolidate decât asupra celor consolidate. Plecând de la cele două variable centrale, am alcătuit un tablou care structurează selecția tuturor studiilor de caz prezente în această carte. Am ales câte două cazuri pentru fiecare tip
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
puternice asupra democrațiilor neconsolidate decât asupra celor consolidate. Plecând de la cele două variable centrale, am alcătuit un tablou care structurează selecția tuturor studiilor de caz prezente în această carte. Am ales câte două cazuri pentru fiecare tip de relație între populism și democrație, asigurându-ne de fiecare dată că un caz este selectat din Europa (de Vest sau de Est) și celălalt din America (de Nord sau de Sud). Studiile de caz din această carte vor analiza, dintr-o perspectivă empirică
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de caz din această carte vor analiza, dintr-o perspectivă empirică, ghidându-se în același timp după cadrul teoretic elaborat în acest capitol, efectele pe care principalii actori politici le imprimă asupra democrației din țara lor. Tabelul 1.1 Relația populism democrație în funcție de soliditate Democrație/Populism Populismul în opoziție Populismul la guvernare Democrație Consolidată Vlaams Blok/Belang în Belgia (începând cu 1991) FPÖ/ BZÖ în Austria (2000-2007) Partidul Reformei în Canada (1987-2000) Hugo Chávez în Venezuela (începând cu 1998) Democrație Neconsolidată
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
vor analiza, dintr-o perspectivă empirică, ghidându-se în același timp după cadrul teoretic elaborat în acest capitol, efectele pe care principalii actori politici le imprimă asupra democrației din țara lor. Tabelul 1.1 Relația populism democrație în funcție de soliditate Democrație/Populism Populismul în opoziție Populismul la guvernare Democrație Consolidată Vlaams Blok/Belang în Belgia (începând cu 1991) FPÖ/ BZÖ în Austria (2000-2007) Partidul Reformei în Canada (1987-2000) Hugo Chávez în Venezuela (începând cu 1998) Democrație Neconsolidată SPR-RSČ în Republica Cehă (1992-1998
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
analiza, dintr-o perspectivă empirică, ghidându-se în același timp după cadrul teoretic elaborat în acest capitol, efectele pe care principalii actori politici le imprimă asupra democrației din țara lor. Tabelul 1.1 Relația populism democrație în funcție de soliditate Democrație/Populism Populismul în opoziție Populismul la guvernare Democrație Consolidată Vlaams Blok/Belang în Belgia (începând cu 1991) FPÖ/ BZÖ în Austria (2000-2007) Partidul Reformei în Canada (1987-2000) Hugo Chávez în Venezuela (începând cu 1998) Democrație Neconsolidată SPR-RSČ în Republica Cehă (1992-1998) Alberto
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
perspectivă empirică, ghidându-se în același timp după cadrul teoretic elaborat în acest capitol, efectele pe care principalii actori politici le imprimă asupra democrației din țara lor. Tabelul 1.1 Relația populism democrație în funcție de soliditate Democrație/Populism Populismul în opoziție Populismul la guvernare Democrație Consolidată Vlaams Blok/Belang în Belgia (începând cu 1991) FPÖ/ BZÖ în Austria (2000-2007) Partidul Reformei în Canada (1987-2000) Hugo Chávez în Venezuela (începând cu 1998) Democrație Neconsolidată SPR-RSČ în Republica Cehă (1992-1998) Alberto Fujimori în Peru
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]