4,015 matches
-
ar fi dacă noi doi?... (mai bine‑n doi decât singur!), chiar dacă sunt vătămat, încă mai sunt bărbat, fie și‑ntr‑un picior. Hi‑hi‑hi și ha‑ha‑ha. Fata vine la masa lui tati, care mai plătește două porții de lichior, sărut drăgăstos, lichior de ouă cu zmeură și frișcă. Sunt scumpe și au un gust îngrozitor. Iată cât de mult a plătit deja tata pentru ea. Fiul mai are puțin și varsă. Tatăl îi distruge grăsanei frizura înaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
făcut și cu Anna, numai că mult mai bine, fiindcă acum a intervenit iubirea. Sophie îl privește cu atenție pe Hans. Rainer vrea ca Sophie să‑l privească pe el cu atenție, nu pe Hans, și dă de pământ cu porția de înghețată care tocmai îi este adusă. Înainte de a călca în picioare înghețata colorată - fiindcă nu‑i place, iar când te înfurii banii nu contează - Sophie spune: te‑ai țicnit? Sophie, dacă vrei, îl pun pe Hans s‑o mănânce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
-mi dădeam seama dacă am ejaculat, dacă era doar o secreție sau dacă urinasem În pantaloni, dar tremuram din tot trupul. Un singur lucru mi-era clar: eram ca un câine, sau ca un porc, sau ca o pisică În fața porției de mâncare. Încercam să-i spun bărbatului ceva despre Van Gogh, dar parcă Îmi legase cineva limba. — Ce-ai pățit? Îți spun eu ce să faci. Imaginează-ți că intră În camera asta o blondă superbă, cum n-ai mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
atât un fel de medic psihiatru, cât și un medium dotat cu puteri supranaturale. Putea să vadă tot ce făceam. Chiar și acum mă privea cu dispreț cum stăteam În pielea goală În camera de hotel și-mi preparam o porție de cocaină. Putea ghici teama mea de a nu fi abandonat. „Meriți o pedeapsă. Alege singur. Gândește-te la o pedeapsă care știi că mi-ar face plăcere și pe care să ți-o aplici singur. Doar ai și tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
plângă din secundă În secundă. Nu aveam chef să-mi desfac bagajele. Am scos restul de cocaină pe care-l țineam În portmoneu, l-am Împărțit În linii subțiri cu marginea cardului de credit și am tras pe nas o porție. Apoi am sunat la Tokio. Keiko Kataoka mi-a răspuns cu o voce somnoroasă. — Bună treabă ați făcut. Sunteți la Paris acum? — Da. — Acum trebuie să fie noapte acolo, nu-i așa? — Da, e două noaptea. — Ce v-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
poate ea să facă e să arate ca și cum e în acea perioadă a lunii. — Este asistentă medicală. Ele sunt obișnuite să aibă de-a face cu vești proaste. — Mi-a trecut asta prin minte, dar cred că-și luase deja porția de plâns, și încă foarte recent. Cum a fost cu mama Irmei Hanke? Ea a plâns? — A, nu. Aia a fost la fel de tare ca și Süss Evreul. Poate că s-a smiorcăit un pic când am apărut prima dată, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
capetele, pe o ușă verde și am mers de-a lungul unui pasaj îngust și lung. Nu țineți încuiată ușa aia? l-am întrebat. — Nu-i nevoie, zise paznicul. Aici nu e nimic bun de furat. Berea se ține în spatele porții. Am ajuns la o pivniță veche având două secole de murdărie pe tavan și pe jos. Un bec de pe zid adăuga o tentă de galben întunericului. — Iată, aici este, zise omul. Bănuiesc că asta trebuie să fie ceea ce căutați. Aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
de vacă cu ciuperci”, „creier pane” și mai multe feluri de șnițel. Aperitivul la modă era „cașcavalul pane” și „filets d'anchois à l'huile”, cu pâine prăjită, mâncarea preferată a cucoanelor... care, cică, țineau la siluetă. Bărbații cereau o porție dublă din afrodisiaca salată de țelină (foarte „la modă” în toate restaurantele selecte, mai târziu „brandul de țară” a restaurantul „Minion” din Piața Amzei, condus de frații Chivu) Atmosfera era foarte plăcută la „Amba”, cum îi spuneam noi, cei de-
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
intră în eclipsă, Nimic nu merge de la sine ! Și totuși ăsta-i adevărul: Mai sunt nebuni gata să scrie Și să despice-n patru părul Că sunt nebuni de poezie Cei mai frumoși nebuni din lume Își taie viețile în porții Și fără nici un fel de glume, Le vând pe poezie morții Iar poeziile vibrează De suferință și nesomn Între coperți și se-adresează Măriei Sale, cititorul domn Poate c-așa ne fuse gena De n-am citit cumva pe dos Tot
SPONSORULUI NECUNOSCUT de ION UNTARU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364460_a_365789]
-
vă pară, CĂ FĂRĂ DE SPERANȚĂ, E AMARĂ Și pâinea unui om, ce-a ajuns câine - Îmi place că vorbesc, azi, însuși câinii De viața lor de câine, răbdătoare, Și nu le plâng de milă, tot stăpânii, Care le iau și porția de mâncare - V-aș da la fiecare o speranță, Dar și speranța, astăzi, e de piață, Se dă doar cu dobândă, și chitanță, Și se înghite cu un pumn de greață - V-aș da ceva, câte-un nimic, din mine
NONE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361310_a_362639]
-
ca duhul prin lume, Sângele nu poate umple o mare și totuși în sânge păstrăm doar cutume. O sete ce nu se vrea potolită, O zi va veni, cum vine-o iubită și uiți de orgolii, lași ura deoparte, în spatele porții, să latre, să latre. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Irespirări / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 354, Anul I, 20 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
IRESPIRĂRI de BORIS MEHR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361422_a_362751]
-
pînă la urmă, atît de simplă ... Incercam să supraviețuim, eram tîrîți de conjunctura socială prin mlaștinile vieții, dar ea, spre diferență de mine, era optimistă. Adevărul este că jumătatea femeii este mai mare decît jumătatea bărbatului! Ca să-ți iei singură porția de orgasm. Iată că realitatea îi confirma teoria și îl arunca în acel haos inform al gîndirii, ce nu se poate separa de bunul simț elevat-artistic, riguros-îmbufnat și categoric-ipocrit. Mă miram și i-am și spus-o, că o femeie
IOAN LILĂ. UN PARFUM CUNOSCUT VENIT DE DEPARTE SAU VIAŢA CA O GUMĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361540_a_362869]
-
din zeamă de lămâie, zahăr și bicarbonat de sodiu, au improvizat limonada. Copii erau veseli și gălăgioși nevoie mare, care mai de care gata să-și povestească impresiile și ce au observat la cei vârstnici, când le-au trecut prin fața porții. Drăcoaica de Maria, care tot pendulase din candela improvizată de bunicul ei, dintr-o cutie de conservă, legată cu sfoară, se tot învârtea, cântând în jurul mesei, unde era așezat grupul de copii la umbra unui copac rămuros, caloiene, iene deschide
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
a repezit și a înțepat peștele. Chinuindu-se să ridice fixa cât mai sus, cu greutate a reușit să aducă la mal un biban de peste șapte sute de grame, cum nu apare prea des pe balta de la Limanu. Își asigurase deja porția de saramură. Taică-său a deschis a doua cutie de bere și și-a aprins a nu știu câta țigară. Nu renunțase să mai spere că s-ar putea să tresalte și bambina lui și să prindă și el câte ceva
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
un pachet voluminos. - Bogdaproste, spuse bătrâna cu ochii lucind de foame. Femeia se depărtă, iar Sofica desfăcu febril pachetul. Vru să ducă la gură acel corn moale, aproape cald, dar gândul la Andrei o opri. Privi aproape cu tandrețe acea porție consistentă de mâncare, o înveli la loc și-o vârî cu grijă în fundul sacoșii. - Mamaie, este proaspăt, să știi!, se auzi din nou vocea femeii care nu please încă și care o privea uimită. - Știu, doamnă. Mulțumesc. - Nu-l vrei
UN DRUM FĂRĂ ÎNTOARCERE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364044_a_365373]
-
Închis iarăși în temnița pe care mă tot visez deschizand-o. Așa departe, așa departe. Îți lași trecutul să-ți dicteze și te afunzi în timp și spațiu, într-un loc în care eu nu pot ajunge. Te izolezi în spatele porții, în grădinile tale de spini. Printre umbre, flash-uri și o tristețe colosală care-ți dau sentimentul că ai fi prea mic. Și ți-e frică de tine. Te temi. De ce? Că ai putea fi fericit. Pentru că, tu crezi că
NO ORDINARY LOVE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362913_a_364242]
-
se spune că cerul e deschis. Celui ce-n acest timp moare, sufletul în rai e trimis. În sfântă zi e prăznuită Sărbătoarea Eroilor. De duhovnici e amintită creștinilor, jertfirea lor. Morților se dă pomană cu lumină și prescură, lângă porția de hrană, un pahar de băutură. După tradiție sfântă, din zori de zi la înserat, credincioșii se salută, spunând ,,Hristos s-a înălțat!" Prin obiceiuri străbune, ouă în roșu se vopsesc și se invocă minune de credincioși, când le ciocnesc
ÎNĂLȚAREA DOMNULUI, ZIUA EROILOR, SFINȚII ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362987_a_364316]
-
ca pe o ofensă... - Bine, bine, mergem? - Bine atunci, să mergem... jucă ea sceneta unei femei ce se lasă greu convinsă să-i urmeze îndemnul. Puse în scenă scenariul pregătit și ratat data trecută. În câteva minute se aflară în fața porții metalice pe care Sebastian o descuie cu o cheie scoasă din buzunarul pardesiului. Parcurgând distanța dintre poartă și ușa casei trecură printre straturile grădiniței proaspăt aranjate, greblate și din care începură să răsară florile. Unele chiar erau în plină vegetație
INTALNIRE LA NIVEL INALT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363310_a_364639]
-
când intra în curte. - Da! Cine-i acolo? întrebă el nervos, că este deranjat la o asemenea oră din noapte, deschizând ușa masivă din lemn de nuc a vilei. - Sunt eu, domn’ profesor, Angela, se auzi o voce subțire în spatele porții. Afară era un ger năprasnic. Era ultima răbufnire a Babei Dochia, una dintre acele nopți geroase care distruge orice fir de viață apărut în perioada de încălzire de la începutul lui martie. - Angela? întrebă bărbatul nedumerit și plin de uimire, îndreptându
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
pornit televizorul și ne-am organizat lucrurile în valize. Într-un sfert de oră eram gata. Ne grăbisem în ideea de a rezerva vreo două ore pentru somn. Trenul pleca în jurul orei patru și taxiul trebuia să ne aștepte în fața porții la trei și jumătate. Era trecut de miezul nopții... Ne-a trezit telefonul mobil exact la ora trei, precum îl programasem. În camera vecină, la oltenașul cu mustață tip Marin Sorescu, era lumină, semn că era și el treaz. Am
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
agăț înverșunat de poezie, Ca de-un refugiu magic, nesperat, Dorind să-mi ușurez din agonie În acest chip, probabil, demodat. M-acuz că nu mai lupt cu ghimpii sorții, Că-s prada îndrăgită de furtuni Și am abandonat în fața porții Spre alte săptămâni și alte luni. Dar ce folos că timpul își urmează Rutina sa de secole, în van, Când inima-nghețată nu vibrează Nici măcar vara-n al iubirii lan? Îmi mai rămâne doar să-mi cânt durerea În versul
TĂCEREA DIN ADÂNCURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362493_a_363822]
-
Mamaia face focul, gătește de mâncare,Iar eu încerc s-ating o vrabie-n mișcare.Și trag! Săgeata zboară! Și-ajunge-n al ei zborSe-nfige la mamaia mai sus... chiar pe picior! Ce strigăte, ce ceartă! Primesc chiar și bătaie:O porție-mi dă mama și una-mi dă tataie.De-atunci nu trag cu arcul! E prea periculos!Să nu țintiți ca mine, la cineva în... dos! Iar de bastoane... Timpul din minte mi le-a șters.Nu le-am mai
VIOREL CROITORU [Corola-blog/BlogPost/361019_a_362348]
-
folosință sau cel mult de unică folosință, cum se zice. Cum și e, de fapt! Din păcate. A fost valabil, chiar dacă „ornat” și trunchiat, înainte de 89 și imediat după, când ne-am mai dumirit și, zice-se, ne-am luat porția de ... libertate! Care n-a ajuns, însă, pentru toți. Pentru că, nu toți stăteau la rând. Și nici toți socoteau de-mpărțitul, că nu-l știau. Era ținut la secret, în „boaghe”. Să perpelească.. „Împărțitorul” (horribile dictus!) era la ei. Era pe
CONFESIUNILE UNUI AJUNS DE RÂSUL...CURCILOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360830_a_362159]
-
nene!”. După ce m-am mărit am început să-l înțeleg pe Gheorghe Netotu (la noi netot înseamnă prost) și de multe ori îmi era milă de acest truditor folosit la maximum de stăpânul său. Îl chemam și îi dă �deam porția de cinci limonade și câte trei, patru ouă fierte pe care din câ �teva înghițituri le mânca. Îi mai dădeam și bani, dar nu știu dacă făcea ceva cu ei, nu cred că avea noțiunea banilor, totdeauna intra gratis și
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
fiul ei îi dădu câteva sfaturi: - Mamă, am să te rog să fii cuminte, să stai în salon, să nu te plimbi pe hol sau din salon în salon. Aici nu este ca la țară să stai pe bancuță, în fața porții și să vorbești cu toată lumea care trece pe stradă, orice. Și te rog să nu spui că ești mama mea. - Maică, dar nu sunt la pușcărie! O să vorbesc și eu cu asistentele, femeile de serviciu, că nu o să-mi pun
CRIZA (SCHIŢĂ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360898_a_362227]