1,597 matches
-
angiogeneza tumorală. Mai mult, a fost descrisă o creștere progresivă a expresiei VEGF de la displazia de grad redus, la displazia de grad înalt și stadiul incipient al CHC, precum și o asociere a expresiei VEGF cu gradul tumoral și invazia venei porte. Un nivel crescut al VEGF în țesutul tumoral și în circulație se asociază cu un fenotip tumoral agresiv caracterizat printr-un risc crescut de metastazare, recidivă și prognostic nefavorabil [116,117]. Angiopoietinele (Ang) sunt factori de creștere endotelială care acționează
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
frecventă decât se diagnostichează; în peste 50% din cazuri, manifestările clinice sunt absente. Ea afectează în principal venele extremităților inferioare dar poate apărea și la nivelul venelor brațelor, sinusurilor cerebrale, retinei și la nivelul venelor mezenterice, inclusiv la nivelul venei porte. În 15-20% a cazurilor de TVP nu se identifică nici o cauză aparentă, ele survenind în general la pacienți tineri, sub 40 de ani, fiind localizate neobișnuit (axilar, mezenteric, cerebral), care au tendință de recidivă și embolizare frecventă. Există o corelație
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
tibiotarsiană externă stângă -Modificări legate de circulașia venoasă superficial: în mod normal, venele subcutanate de la nivelul abdomenului nu sunt vizibile; prezența circulației venoase, vizibilă are semnificatie patologică, indică prezența unui obstacol pe unul din cele 3 trunchiuri venoase profunde, venă portă, venă cavă inferioară și venă cavă superioară. -Tulburări trofice cutanate: degeraturi, gangrenă,(fig.38) mortificarea tegumentelor și tesuturilor moi, de exemplu în Diabet zaharat, escara (fig.39)-gangrenă profundă care interesează pe lângă țesuturile moi, chiar și osul; escara apare în
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
și monitorizarea donatorului;mobilizarea ficatului începe cu secționarea diafragmului și a venei cave inferioare, urmează secționarea venei cave subhepatic și mobilizarea din țesutul retroperitoneal;pediculul hepatic se disecă minuțios. Trunchiul celiac se ridică cu un patch de la nivelul aortei, vena portă se secționează retropancreatic iar CBP supraduodenal. În cazul prezenței arterei hepatice dreaptă accesorie, aceasta se ridică împreună cu originea arterei mezenterice superioare, iar artera hepatică stângă accesorie în bloc cu trunchiul celiac;ficatul se extrage și va fi pregătit pentru transport
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
atât cât este posibil, cu expunerea confluenței venei hepatice drepte cu vena cavă. Atenție deosebită acordată venei și glandei suprarenale. 4. Disecția pedicului hepatic și secționarea CBP supraduodenal, arterei hepatice comune în aval de originea arterei gastroduodenale și a venei porte în aval de nivelul bifurcației. Preferăm clamparea arterială precoce în așteptarea anastomozei ulterioare, tehnică asociată cu reducerea riscului disecției intimale [54]. 5. Mobilizarea lobului caudat caudo/cranial și de la stânga la dreapta, cu ligatura venelor hepatice tributare. 6. Secționarea confluentului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
inspirată de tehnica anastomozei cavo-cave descrisă de profesorul Belghitti în 1992 [55]. În acest timp ficatul se irigă cu soluție Ringer rece pentru îndepărtarea soluției de conservare bogată în potasiu. 9. Anastomoza porto-portală termino-terminală, după secționarea și îndepărtarea excesului din porta donorului pentru evitarea cudurilor secundare unei vene porte redundante. 10. Reperfuzia ficatului. 11. Anastomoza arterială: preferăm anastomoza trunchiului celiac la hepatica comună, utilizând patch-ul creat la originea arterei gastro-duodenale. Preferăm sutura cu fire separate. 12. Controlul minuțios al hemostazei. 13
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
Belghitti în 1992 [55]. În acest timp ficatul se irigă cu soluție Ringer rece pentru îndepărtarea soluției de conservare bogată în potasiu. 9. Anastomoza porto-portală termino-terminală, după secționarea și îndepărtarea excesului din porta donorului pentru evitarea cudurilor secundare unei vene porte redundante. 10. Reperfuzia ficatului. 11. Anastomoza arterială: preferăm anastomoza trunchiului celiac la hepatica comună, utilizând patch-ul creat la originea arterei gastro-duodenale. Preferăm sutura cu fire separate. 12. Controlul minuțios al hemostazei. 13. Colecistectomia grefei hepatice. 14. Anastomoza căilor biliare principale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
cu expunerea venei cave și a venelor hepatice; 5. Se stabilește linia de transecție a parenchimului având ca repere planul sagital al venei hepatice medii și venei cave inferior de ficat [60]; 6. Disecția pediculului hepatic și expunerea afluenților venei porte, ramurilor arterei hepatice; 7. Colecistectomia tactică și colangiografie după încanularea cisticului pentru evaluarea arborelui biliar. Tehnica operatorie pentru hepatectomia dreaptă 1. Mobilizarea lobului drept; 2. Expunerea cavei retrohepatice cu ligatura afluenților mici și prezervarea celor voluminoși; 3. Expunerea venei hepatice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
mici și prezervarea celor voluminoși; 3. Expunerea venei hepatice drepte; 4. Disecția pediculului hepatic, expunerea și prezervarea ramurilor arteriale pentru segmentul IV, ligatura micilor vene de la lobul caudat; 5. Secționarea canalului hepatic drept; 6. Clamparea temporară a ramurii drepte a portei și a arterei hepatice cu evidențierea diferenței de colorație și stabilirea exactă a planului de transecție; 7. Secționarea parenchimului imediat la dreapta venei hepatice mijlocii cu electrocauterul, disectorul cu ultrasunete CUSA și ligatura elementelor vasculo-biliare de pe tranșă. Tehnica operatorie pentru
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
a unor colaterale dezvoltate impun conectarea adecvată a acestora pentru o perfuzie și un drenaj sangvin optime; 3. Conectarea venelor hepatice la vena cavă sau la bontul venelor hepatice a recipientului cu fir continuu 4-0 sau 5-0; 4. Reconstrucția venei porte cu fir continuu 6-0. În caz de tromboză portală se realizează trombectomia; 5. Reconstrucția arterială cu fire separate 7-0 sau 8-0, artera grefei (hepatica dreaptă sau stângă) la bifurcația arterei hepatice proprii a primitorului; 6. Reconstrucția biliară este mai dificilă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
de tip „pancreatico-biliare” [1-3]. Rezecția chirurgicală reprezintă unica modalitate terapeutică capabilă să ofere o șansă reală pacientului. Din păcate, doar un număr limitat de pacienți pot beneficia de rezecții curative datorită invaziei tumorale loco-regionale (în pediculul mezenteric superior sau vena portă), prezenței metastazelor hepatice sau carcinomatozei peritoneale. TRATAMENTUL CHIRURGICAL CU INTENȚIE CURATIVA STABILIREA REZECABILITAȚII În general, rata de rezecabilitate a tumorilor periampulare este superioară celei întâlnite în cazul neoplasmului cefalopancreatic. În momentul diagnosticului, aproximativ 70% din tumorile periampulare sunt rezecabile, comparativ
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
prezența invaziei neoplazice în afara ganglionilor loco-regionali (invazie în ganglionii de la originea arterei mezenterice superioare, inter aorto-cavi sau ai trunchiului celiac);prezența carcinomatozei peritoneale;prezența metastazelor hepatice. În ceea ce privește invazia tumorală în structurile vasculare venoase din vecinătate (vena mezenterică superioară și vena portă) controversele persistă, întrucât, la ora actuală, școala japoneză de chirurgie consideră că invazia peretelui anterior al confluentului venos mezenterico-portal pe o distanță mai mică de 1,5 cm nu mai contraindică efectuarea unei rezecții cu viză curativă. Susținătorii acestui concept
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
mezenterico-portal pentru cancerul cefalo-pancreatic se practică pe scară largă în Japonia (între 58%-88% din cazuri) [5], dar nu este o practică de rutină în centrele europene. Datele din literatura japoneză arată că după duodenopancreatectomia cefalică cu rezecție de venă portă (rezecție R0), supraviețuirea la distanță este mai mare comparativ cu cazurile nerezecate, dar nu o depășește pe cea obținută în cazurile fără invazie vasculară [5]. Multă vreme s-a considerat că vârsta peste 70 de ani reprezintă o contraindicație absolută
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
lama de țesut pancreatic situată retroportal, prima ansă jejunală, coledocul și vezicula biliară. Evidarea ganglionară implică ridicarea grupelor ganglionare peripancreatice corespunzătoare stației I: grupul pancreaticoduodenal anterior și posterior, ganglionii de la nivelul arterei hepatice comune, ai ligamentului hepato-duodenal și ai venei porte. După ridicarea piesei operatorii, pe extremitatea cranială a jejunului se anastomozează, în diferite montaje și variante tehnice, coledocul, stomacul și bontul pancreatic. În refacerea continuității digestive se poate opta pentru implantarea bontului pancreatic pe fața posterioară a stomacului (anastomoză pancreato-gastrică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
sudată, antrenată și motivată) sau, dimpotrivă, pierdută. Când competiția este pierdută, pierderea este resimțită de toți membrii ei, iar responsabilitatea pierderii aparține fiecăruia în parte. Mai recent, în a șasea ediție a tratatului Ellenberg & Rifkin’s Diabetes Mellitus (Eds. D. Porte, R.S. Sherwin, A. Baron, Ed. McGraw-Hill, New York, 2003), rigorile unui tratament intensiv al T1DM sunt mult mai bine definite și structurate (Tabelul 3). 7. Pericolele subinsulinizării și hiperinsulinizării Subinsulinizarea poate crea un dezechilibru metabolic acut (cetoacidoza) sau, când este moderată
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92221_a_92716]
-
în capitolul „Morfopatologie”. EVOLUȚIE. PROGNOSTIC În evoluția naturală, boala se extinde prin invazie loco-regională, pe cale limfatică (adenopatii locoregionale) și pe cale sanguină (metastaze la distanță). Carcinomul ampular invadează inițial mucoasa duodenală și pancreasul, ulterior interesând țesuturile peripancreatice, adeventicea vaselor mari (venă portă, venă mezenterică superioară, venă splenică, respectiv trunchiul celiac, artera hepatică și mezenterica superioară). Metastazele ganglionare interesează ganglionii pancreatico-duodenali (stația I), ganglionii mezenterici superiori (stația II) și ganglionii paraaortici (stația III). Ulterior, extensia se poate face chiar și spre ganglionii mediastinali
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
Tomografia computerizată (CT) Evidențiază căile biliare intra și extrahepatice dilatate și rareori, o masă tumorală la nivelul coledocului inferior. Sunt evidente adenopatiile locoregionale și metastazele hepatice. CT permite o evaluare a extensiei procesului tumoral superioară ecografiei Doppler deoarece invazia venei porte, venei splenice, venei mezenterice superioare, a duodenului, venei cave inferioare și arterelor învecinate sunt mult mai ușor demonstrabile pe CT [68, 69]. Colangiografia Este esențială pentru diagnosticul precoce al colangiocarcinomului. Colangiografia prin rezonanță magnetică (MRCP) permite vizualizarea căilor biliare dilatate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
stadializarea tumorii. Permite diagnosticul leziunilor precoce, stabilește extensia longitudinală a tumorii, identifică interesarea organelor adiacente și a vaselor mari, ajungând la o acuratețe diagnostică de aproape 100% [72-76]. În mod particular, ecografia intraductală evidențiază cu acuratețe invazia parenchimului pancreatic, venei porte și a artere hepatice drepte [42]. Colangioscopia este utilizată în evaluarea stenozelor biliare „nedeterminate”, cu substrat benign sau malign greu de precizat prin celelalte tehnici (citologia prin periaj aspirativ sau biopsia intraductală transpapilară). În timpul colangioscopiei se pot preleva biopsii țintite
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
negative, PET nu se utilizează în diagnosticul precoce al colangiocarcinomului, dar este utilă în depistarea metastazelor la distanță [68, 86, 87]. Angiografia Este utilă în stadializarea colangiocarcinomului și se utilizează atunci când celelalte metode nu exclud rezecabilitatea. Tumorile ce invadează vena portă și artera hepatică nu sunt rezecabile. Laparoscopia și ultrasonografia laparoscopică Permit stadializarea tumorii, putând detecta metastazele hepatice și peritoneale de mici dimensiuni, prevenind astfel laparotomiile inutile. DIAGNOSTICUL POZITIV Tabloul clinic este dominat de icterul colestatic, la care se pot asocia
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
cu dezvoltare lentă. Prognosticul este rezervat datorită diagnosticului tardiv, tumorile fiind rareori limitate la mucoasă și submucoasă în momentul diagnsticului. Extensia directă loco-regională este frecventă datorită proximității cu duodenul și pancreasul. Ulterior, sunt interesate țesuturile peripancreatice și vasele mari (venă portă, venă mezenterică superioară, venă splenică, trunchi celiac, arteră hepatică, arteră mezenterică superioară). Metastazele ganglionare sunt prezente la 15- 30% dintre pacienți în momentul diagnosticului. Metastazele hematogene interesează ficatul, peritoneul. Tumora poate determina însămânțare peritoneală și după operație sau cateterizare. Pentru
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL Principala problemă de diagnostic diferențial în cancerul de cap de pancreas o reprezintă pancreatita cronică pseudotumorală. Aceasta poate avea tablou clinic similar (durere, icter, scădere ponderală); poate prezenta complicații asemănătoare (insuficiență evacuatorie gastrică, tromboză sau compresiune de venă portă, venă mezenterică superioară, venă splenică); țesutul pancreatic poate avea mutații ale genelor k ras. Explorările imagistice pot fi asemănătoare; mai mult, un rezultat negativ la biopsia eco sau CT ghidată nu exclude malignitatea; uneori singurele posibilități de diagnostic diferențial sunt
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
se realizează prin sistemul TNM [95], prezentat în capitolul „Morfopatologie - Cancerul pancreatic”. EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC Cancerul pancreatic este o tumoră agresivă cu invazie loco-regională și la distanță extrem de rapidă. Se extinde la ganglionii limfatici regionali, la structurile vasculare învecinate (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică, artera celiacă, artera hepatică, artera mezenterică superioară) determină invazie capsulară și perineurală. Sunt apoi interesate organele învecinate: duoden, stomac, peritoneu etc. Metastazarea hematogenă are cele mai variate sedii și este rapidă. Cancerul pancreatic este tumora
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
pentru asigurarea și menținerea unei rate crescute de producție hepatică de glucoză (1, 9, 17). Stimulul esențial care asigură o producție hepatică crescută de glucoză în condiții de efort fizic este reprezentat de un raport glucagon:insulină supraunitar în vena portă (9, 35). Activarea sistemului vegetativ simpatic nu are nici un rol în acest sens (9, 36). Alanina și lactatul provenite din ciclul glucoză-alanină și respectiv glucoză-lactat servesc și ele ca substrate pentru gluconeogeneza hepatică (1, 9). În plus, cum am menționat
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
sunt eliminate în mediul exterior prin fecalele animalului;gazda intermediară (ierbivor, accidental om) ingeră ouăle; sucurile digestive eliberează embrionul hexacant din ou, lizând capsula chitinoasă. Acesta depășește bariera intestinală (duoden și jejun), pătrunde în venulele mezenterice, de aici în vena portă și se fixează în ficat (50-60%, mai rar în plămân (10-30%) sau alte organe, unde se dezvoltă sub forma chistului hidatic unilocular. Paraziții ce pot depăși bariera capilară pulmonară (10-15%) intră în marea circulație, fixându-se în creier, splină, oase
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
3). Lobul Spiegel, sau segmentul I din punct de vedere funcțional, poate fi considerat un segment autonom deoarece are o vascularizație independentă de cele trei vene hepatice. Primește ramuri portale și arteriale atât din ramurile dreaptă și stângă ale venei porte cât și ale arterei hepatice. Venele sale se varsă direct în vena cavă inferioară. Această autonomie a lobului Spiegel a fost observată în hipertrofia sa compensatoare în cazul sindromului Budd-Chiari datorat obstrucției celor trei vene suprahepatice [6]. Concepția anatomică modernă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]