45,800 matches
-
finalizării ei, stabilit cu realism și răbdare, e anul 2026, întâmplător sau nu, la exact un veac de când - cu fericita expresie a Margueritei Yourcenar - timpul artistului a devenit eternitate. La sosire, de dimineață, am lăsat mașina în parcarea subterană a portului. Epuizați de atâta mers pe jos cu atenția solicitată în atâtea direcții, facem drumul de întoarcere cu metroul. E o experiență șocantă. După baia de frumusețe, veritabilă kaloterapie, de care ne-am bucurat întreaga zi, plonjăm acum în plin underground
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
prin ochii călătorului, de la graniță încolo. În Abisinia se ajunge plutind pe Marea Roșie, spre Somalia franceză. Neplăceri la vamă - cine nu le cunoaște, în orice colț al lumii! Întîlnirea întîmplătoare cu un hotelier, și popasul fericit în proprietatea lui din port. Călătoria mai departe, spre Abisinia, cu trenul. Printre cele mai scumpe din lume. Povestea drumului de fier, cu ingineri elvețieni, francezi, și cu englezi și indieni cîrcotași. Trenul care pleacă de două ori pe săptămînă spre Addis-Abeba, contra o mie
Alb-negru by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8798_a_10123]
-
nu mai suport, nu mai suport nici să întâlnesc pe cineva, să vorbesc cu cineva, (...)stau în cameră, întins în pat, ore în șir, amorțit, fără putere, fără voință, refugiindu-mă ca o ambarcațiune spartă de furtună într-un mic port, refugiindu-mă în amintirile mele, cele de care fugisem, cele de care voisem să mă desprind, pentru a-mi confecționa o identitate nouă, ele, amintirile, au devenit patria mea, tărâmul prin care rătăcesc fără încetare, să-mi reamintesc a devenit
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8813_a_10138]
-
Ei?!"(titlu, el însuși de un laconism cât se poate de elocvent): " Dați-mi pe mână un ziar de provincie / și o baracă de scânduri cu o firmă soioasă / și-n trei zile orașele vor duhni a vanilie și a porturi deschise". Cititorii din epocă ai acestui poem înțelegeau prea bine că vanilia nu era un simbol al exoticului, ci o emblemă a libertății. În 1983, când citeam aceste versuri, credeam , împreună cu autorul lor, că un ziar liber ar putea schimba
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
toată lumea că premiul pe care îl primește acum este unul acordat pentru poezie, nu pentru alte isprăvi. Nu îl premiem pe interlocutorul și partenerul lui Stelian Tănase de la Realitatea TV, nici pe membrul în Consiliul CNSAS, nici pe proprietarul de porturi la Dunăre; altfel spus, premiem poetul, nu negustorul. Am fi bucuroși dacă el ar scrie mai des poezie, căci sunt convins că are încă destule de spus și oricât de elocvent ar fi la Televiziune, tot mai bine știe să
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
Trecuse abia vreun an și jumătate de la intrarea mea în țară. Indispus de atitudinea luată de mine într-o întrunire studențească, un ziar de opoziție a și denunțat publicului pe Ťacest individ zdrențărosť (niciodată nu m-am deosebit prin eleganța portului, dar mai ales în viața de student) că trăiește din Ťsubvenția ce o primește de la prefectura de polițieť. Am provocat la duel pe directorul ziarului, dar s-au găsit două persoane Ťde societateť, care au invocat sau care au insinuat
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
personalități, în vederea elaborării de monografii și ediții complete. Prin aparițiile recente se numără și de Dora Mezdrea, editată de Muzeul Brăilei și Editura Istros din acest oraș, cinstind astfel memoria unuia dintre cei mai străluciți (și controversați) fii ai insolitului port de la Dunăre. Este o lucrare monumentală, de șase sute de pagini, care a implicat o muncă enormă și, desigur, o competență desăvârșită. Biobibliografia este foarte bine structurată, în secțiuni și capitole distincte. Se deschide cu o amplă Cronologie de "repere biografice
Biobibliografia Nae Ionescu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8996_a_10321]
-
Ni se amintește insistent că e vreme de război. Putem bănui, dacă vrem să dăm concretețe întâmplărilor, că e vorba de vara anului 1943 și că șatra urmează un traseu prin câmpia de sud-est, trece Prutul sau Dunărea, într-un port, cel mai probabil la Galați, și se îndreaptă, fără să știe, undeva spre Bug, în sudul Ucrainei de azi. Indeterminarea spațio-temporală își are rostul ei. Scriitorul nu stăruie pe o motivație transparentă a exodului forțat, nu pune accentul pe ideea
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
apele sale minerale sunt sulfuroase, alcaline, ușor cloruro-sodice și iodurate. Nicolae Iorga a dedicat Mangaliei o frază compusă din 102 cuvinte. Fraza, rostită la radio, în cadrul faimoasei emisiuni Sfaturi pe întuneric, face parte dintr-o mărturisire referitoare la mările și porturile pe care savantul le-a cutreierat de-a lungul vieții: ... "tocmai târziu de tot, pe viziunea acelui țărm al Dobrogei, pe care-l cunoaștem așa de puțin și care nu se cuprinde numai în iluzia de argint a Balcicului și
Povestea unui oraș by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9416_a_10741]
-
și prezentase moțiunea despre sindicate), S. Schafferman are amintiri mai ales despre manifestările publice ale acestui activism. Dacă există consemnări în gazetele epocii de unde rezultă că tînărul Istrati (avea 25 de ani în 1909) ținea deseori discursuri mobilizatoare muncitorilor din port, evocarea lui S. Schafferman îl prezintă în acțiune. Oratorul de mase Istrati pare să aibă o strategie a intervențiilor, vorbește de obicei la urmă, începuturile discursurilor sînt reținute, inclusiv ca volum acustic - pe vremea aceea nu existau microfoane pentru amplificarea
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
Schafferman, evocînd manifestațiile sindicaliste din Brăila începutului de secol XX: ŤDupă întrunirile de protest de la sindicat, urma neapărat o manifestație de stradă. [...] în fruntea coloanei înaintau conducătorii locali, încadrînd, cînd era cazul, pe oaspeții veniți din capitala țării și din portul vecin, Galați, de asemenea important centru de trafic maritim, dar cu o mișcare muncitorească la un nivel mai temperat din punct de vedere agitatoric. Conducătorii manifestației pășeau sobri și tăcuți, cu lavalierele fluturînd în vînt, lavaliera fiind luxul nevinovat al
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
fi proiectat în rolul de proto-bolșevic, iar fiindcă școlii superioare de partid i s-a dat numele lui, în perioada post-comunistă acesta a devenit apoape o injurie), i se datorează și venirea lui Panait Istrati în fruntea sindicatului muncitorilor din portul Brăila. Fiindcă Istrati nu a lucrat niciodată în port și nici nu a fost vreodată hamal, cum s-a pretins uneori, el a devenit militant sindical pentru că avea talent gazetăresc. Pe Gheorghiu, dulgher ploieștean autodidact, îl cunoscuse cu prilejul redactării
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
superioare de partid i s-a dat numele lui, în perioada post-comunistă acesta a devenit apoape o injurie), i se datorează și venirea lui Panait Istrati în fruntea sindicatului muncitorilor din portul Brăila. Fiindcă Istrati nu a lucrat niciodată în port și nici nu a fost vreodată hamal, cum s-a pretins uneori, el a devenit militant sindical pentru că avea talent gazetăresc. Pe Gheorghiu, dulgher ploieștean autodidact, îl cunoscuse cu prilejul redactării unui manifest și au rămas apropiați. Cînd, din cauza bolii
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
Gheorghiu. Bolnav, obosit și nevoit să se retragă ca să-și caute sănătatea, șacestaț nu vedea un înlocuitor mai ideal decît pe acest tînăr prieten, legați între ei prin nenumărate afinități sufletești și intelectuale. Era în perioada de mare fermentație a portului, cînd muncitorii fuseseră răscoliți de agitația lui Ștefan Gheorghiu. Trebuia continuată campania de revendicări începută de acesta și Gheorghiu a insistat din toate puterile ca Istrati să preia această sarcină. [...] amîndoi erau situați mai la stînga mișcării, fără o linie
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
1867 când a ajuns la150-200 pe lună reducându-se de Ch.Tell de la 1872 la 50 lei. O parte din învățători au renunțat la profesie datorită acestor reduceri și s-au făcut notari, perceptori sau comercianți. În 1882 este introdus portul obligatoriu pentru învățători care constă din: pălărie neagră, cămașe de pânză de cânepă,în sau borangic, lungă până la genunchi, purtată fără ițari, chimir, brâu de lână ori bețe, pieptar fără mâneci sau pânză, până la brâu cu nasturi de găetan, haina
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
cisme lungi până la genunchi. Pentru iarnă căciula albă sau neagră, cojocel cu bundița, cu cusaturi de mătase sau lana, fără maneci, scurt până la brâu, purtat pe sub suman, cojoc cu mâneci, manta lungă de lână groasă cu glugă. Și învățătoarele aveau portul lor : vara - cămașe de pânză de în sau cânepă, cu cusături cu arnici, fără fluturi, pieptar fără mâneci țesut din lana fină, haina cu mâneci de siac subțire, bete sau brâu roșu de lână fină, fusta de lână, de pânză
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
mult burghezia turcească, pregătind cu minuțiozitate înlocuirea instituțiilor sultanale de tip medieval, cu insituții moderne, în conformitate cu noua societate. Abdul-Aziz a fost și un iubitor de cultură, comparabil cu Soliman Magnificul, care scrisese poezii, era receptiv la muzica occidentală și la portul din vestul Europei. Având aceste preocupări, sultanul Abdul-Aziz a încurajat dezvoltarea literaturii turcești și a tradițiilor naționale. Ideile reformatoare ale suveranului Imperiului Otoman ia determinat pe cei din Comitetul Central bulgar, ce activa în clandestinătate să propună, în anul 1867
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
date certe care să ateste cu precizie aceste etape. Cu toate acestea, se presupune că oile cu lâna semifină au fost aduse pe meleagurile țării noastre de către negustorii din Milet care făceau comerț între centrele comerciale din Asia Mică și porturile de la Marea Neagră. De asemenea, despre originea oilor țigaie s-au emis diverse ipoteze, însă un lucru este sigur și anume că poporul român a crescut această rasă încă de la formarea sa. Pe durata exploatării, oile acestei rase au fost înmulțite
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
ați fărâmat cu luna. când drojdiile groase în tihnă se depun, laolaltă cu frigul, în tainițele reci ale minții, nici sarea, nici luna nici lumina de zi nu-și mai pot da măsura. amuleta vedenia tăcerii, melodioasă și tulbure, o port în vis la gât ca amuletă. e grea și rece și alte vedenii secretă. împodobită mă simt și totodată golită, tingire în soare lucind, de toată lumea ocolită. o, dar visul e lung, niciodată nu se termină astfel încât cineva milostiv să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
este un oraș din județul Caraș -Severin. Acest oraș este situat în partea de sud a județului,în partea de vest a Defileului Dunării, la poalele sud-estice ale Munților Locvei, la o altitudine de 270m fiind în același timp și port la Dunăre. Se învecinează la vest cu comuna Pojejena, la est cu comuna Coronini( Pescari), la nord cu comuna Gârnic și Cărbunari, iar la sud pe toată lungimea teritoriului cu fluviul Dunărea, ce formează granița naturală cu Serbia. Moldova-Nouă are
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
cele mai importante orașe ale județului. Este atestat prima dată în jurul anului 1600. Din 1956 primește statutul de oraș și are 3 localități în subordine administrativă( Măcești, Moldova- Veche și Moldovița). Moldova- Veche este localitate componentă a orașului Moldova-Nouă cu port la Dunăre. Aici s-a aflat cetatea dacică Mudava, lângă care romanii au construit un castru, peste care în 1427-1428 se ridică o cetate ce a fost, apoi, distrusă de turci în secolul al XVII-lea. Pescari(Coronini) este o
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
înălțimi nu depășesc 300m, atitudinea zonei oscilând între 110-130m. Măceștiul este o altă localitate din Clisura Dunării așezată tot pe malul stâng al Dunării. Este o localitate vecină cu orașul Moldova-Veche. Moldova-Veche este o localitate componentă a orașului Moldova-Nouă, considerat port la Dunăre. Aici s-a aflat cetatea dacică Mudava, lângă care romanii au construit un castru, dar peste care în anul 1427-1428 se ridica o cetate ce a fost, apoi, distrusă de turci în secolul alXVIIlea. Descrierea stemei orașului Moldova
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
cu zidărie de argint, broșată de două ciocane minerești încrucișate, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Brâul undat reprezintă fluviul Dunărea, iar ancora semnifică faptul că localitatea este port. Peștele reprezintă bogăția piscicolă a zonei și una dintre ocupațiile tradiționale ale locuitorilor. Gura de mină relevă ponderea activității miniere în economia localității, predominantă fiind exploatarea de cupru. Câmpul zidit simbolizează trecutul istoric al localității, încă de pe vremea romanilor. Coroana
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
decorațiuni geometrice.Matei Bel(1749) amintește în scrierile lui despre Moldova Nouă că această comună era situată pe lângă pârâul Bosma și că a fost la început populată de nemți. Moldova Veche este o localitate componentă a orașului Moldova Nouă, considerată port la Dunăre. Aici s-a aflat cetatea dacică Mudava, lângă care romanii au construit un castru, peste care în 1427-1428 se ridică o cetate ce a fost, apoi, distrusă de turci în secolul al XVII-lea.S-au găsit cărămizi
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de cuțit, lucrate din cupru în stare nativă. S-au descoperit și așezări din epoca bronzului. Amintim: fortificația și așezarea de la GorneaPazariște și tot aici așezarea din punctul Vodniac; pentru așezările de la Moldova Veche amintim două puncte: unul în zona portului fluvial, al doilea la Moldovița- insula Decebal, Stenca Liubcovei, Pescari- Cula, Sichevița-Cioaca. -zăcăminte cuprifere la Moldova Nouă(o largă răspândire a metalurgiei bronzului); Urme și așezări din epoca fierului au fost semnalate în 41 de localități de pe teritoriul județului Caraș
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]