1,416 matches
-
lui, să-i simtă carnea caldă și sfârcurile. - Te are cu cununie? o întrebă. -Cine? - Dumnealui. Ibovnica rîse: -Nu. Meseriașul se fâstâci. - Adică-i ești țiitoare? - Îhî, îl îngînă ea. Bărbatul prinse curaj. Era lac de apă. Didina îi simți portofelul burdușit cu hârtii, banii meseriașilor. - Și ce-nvîrtești dumneata? îl luă pe departe. - Sânt negustor. N-ai auzit încă de Petrică Cîrcu? -N-am auzit. 203 - Păi eu am casele alea mari, cu etaj, din Calea Victoriei, unde se țin niște magazine... - Ce
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Sandu și Nicu Piele i-au și încălecat pe negustori. Gheorghe cu ucenicul s-au dat lângă ușă. Măr i-a făcut Stăpânul pe meșteri. - Na-vă! Să vă mai uitați la nevestele altora! striga. Didina atunci îl ușurase de portofel pe președinte. Săriseră și nevestele să-și scape bărbații și strigau cu frică. În înghesuială, codoșul s-a apropiat și le-a pus piedică de-au măturat parchetul. Lați i-au lăsat. Se mai amestecară niște chelneri și alți negustori
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
bani grubă pe el. Se vedea că e venit din provincie, după cumpărături. Codoșul a ginit unde ținea tașca și s-au luat după el. Se dichisiseră, că așa trebuia la ocazii d-astea. Paraschiv a pregătit la repezeală alt portofel, -la umplut cu jurnale îndoite și i -la dat lui Gheorghe. Negustorul, ce să știe, mergea liniștit înaintea lor. A luat-o Paraschiv la picior și -la întrecut. Mergea, mergea. În spate, ăl bătrân se uita cu nepăsare în galantare
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și trăgea în piept aerul rece al zilei de iarnă. Manglitorii nu-l slăbeau. Unul înainte, altul pe urma lui. La un colț, o dată s-a oprit Paraschiv, s-a pipăit bine la piept și a început să strige: - Aoleu, portofelul! > Clientul venea agale, nepăsător. Când a ajuns în dreptulzulitorului, acesta -la oprit: - N-ai găsit matale un portofel? - Ce portofel? s-a uluit negustorul. - Așa, unul de piele galbenă. Se mira străinul cu gura căscată. - Zău dac-am văzut ceva
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
urma lui. La un colț, o dată s-a oprit Paraschiv, s-a pipăit bine la piept și a început să strige: - Aoleu, portofelul! > Clientul venea agale, nepăsător. Când a ajuns în dreptulzulitorului, acesta -la oprit: - N-ai găsit matale un portofel? - Ce portofel? s-a uluit negustorul. - Așa, unul de piele galbenă. Se mira străinul cu gura căscată. - Zău dac-am văzut ceva! S-a apropiat și Gheorghe. A întrebat într-o doară, ca trecător: - Da ce s-a întîmplat? Pungașul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
La un colț, o dată s-a oprit Paraschiv, s-a pipăit bine la piept și a început să strige: - Aoleu, portofelul! > Clientul venea agale, nepăsător. Când a ajuns în dreptulzulitorului, acesta -la oprit: - N-ai găsit matale un portofel? - Ce portofel? s-a uluit negustorul. - Așa, unul de piele galbenă. Se mira străinul cu gura căscată. - Zău dac-am văzut ceva! S-a apropiat și Gheorghe. A întrebat într-o doară, ca trecător: - Da ce s-a întîmplat? Pungașul a spus
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mira străinul cu gura căscată. - Zău dac-am văzut ceva! S-a apropiat și Gheorghe. A întrebat într-o doară, ca trecător: - Da ce s-a întîmplat? Pungașul a spus speriat, cu ochii în zăpadă, căutând parcă: - Am pierdut un portofel, și în spate nu venea decât dumnealui. -Lam întrebat dacă nu -la găsit. Provincialul se îngălbenise. Se jura pe copiii lui de-acasă: - Să nu mai văd dacă știu ceva! Sânt om serios. Codoșul îl luă cu binișorul: - Parcă dumnealui
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
bucuros că scapă numai cu atâta. Treanță îl luă ca la poliție. Îl scotoci prin buzunarele pantalonilor, i le întoarse pe dos, trecu apoi la cele ale hainei. Mormăia: - Aicea nu-i, aicea nu-i... Cum ziceai dumneata că e portofelul? - De piele, spuse Paraschiv cu ochii-n patru. Când dădu de tașca omului, se miră: - Ia să vedem, n-o fi ăsta, să nu rămână vorbe... Se uită, îl desfăcu, văzu banii, citi actele cu voce tare și puse la
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
piele, spuse Paraschiv cu ochii-n patru. Când dădu de tașca omului, se miră: - Ia să vedem, n-o fi ăsta, să nu rămână vorbe... Se uită, îl desfăcu, văzu banii, citi actele cu voce tare și puse la loc portofelul lui pregătit, îndopat cu hârtii. -Nu-i! Negustorul râse mulțumit: - Vezi, domnule? Nu simțise. - Iertare, o să-l mai caut, zise Paraschiv. 299 1 Cercul se sparse. Codoșul se prefăcea că râde de el: - N-oi fi avut dumneata portofel! Câți am
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
la loc portofelul lui pregătit, îndopat cu hârtii. -Nu-i! Negustorul râse mulțumit: - Vezi, domnule? Nu simțise. - Iertare, o să-l mai caut, zise Paraschiv. 299 1 Cercul se sparse. Codoșul se prefăcea că râde de el: - N-oi fi avut dumneata portofel! Câți am văzut eu d-ăștia care fac pe nebunii... Trecătorii plecară la treaba lor. Clientul se îndepărtă ușurat și liniștit. În buzunarele ălui bătrân atârnau miile. Au șters-o. Unul într-o parte, altul în alta: - Cărei, că ne-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
politica băncii În ceea ce privește amenzile pentru parcări ilegale. A doua zi, un John Barrier extrem de dezamăgit a intrat În sediul central al băncii și și-a lichidat contul Ă puțin peste două milioane de dolari. Păstrez o copie boțită a articolului În portofel, ca să nu uit că În afaceri micile greșeli pot avea consecințe uriașe. Eu le numesc „capcane”. Adevărata capcană din povestea de mai sus nu a fost cea În care a căzut funcționara, ci aceea În care a căzut echipa managerială
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
3. Un manager răscolește printr-un teanc de documente de pe biroul său, căutând scrisoarea de care șeful lui are nevoie cât mai rapid. 4. Un manager, atunci când i se cere cartea de vizită, scoate o hârtiuță veche și boțită din portofel, unde a stat luni de zile. Primul gând care vă vine-n minte: „Cât de des Îți cere cineva cartea de vizită?”. 5. Un manager vine la serviciu În ziua În care este permisă o ținută mai lejeră arătând mai
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
de nicotină, care seamănă cu o moleculă a naturii creierului ce permite comunicarea între neuroni (neurotransmițători). Din acest motiv, nicotina este un stimulent al creierului, dar consumul regulat produce o stare de dependență, dăunătoare atât pentru organism, cât și pentru... portofel. În plus, este o practică periculoasă, prin faptul că nicotina, precum și alte substanțe conținute de țigară reduc debitul sanguin în creier (micșorând volumul vaselor sanguine) și, prin urmare, „puterea intelectuală”, prin reducerea aprovizionării cu oxigen și substanțe nutritive. La o
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Dar probabil că tocmai de aia dragonii mi-au sărit în ajutor. O să mă mai gândesc la asta, promit... Vru să-și îndese carnetul la loc, dar lucrurile nu se mai așezau ca înainte. Oftă și cotrobăi prin geantă, scoase portofelul, apoi cartea recuperată, ca să le reașeze în ordine. El râse iarăși, luând cartea lui de pe marginea mesei și punând-o alături de-a ei. — Beigbeder ! exclamă ea. — Dragostea durează 3 ani... ! Călărim aceiași dragoni... Citim aceeași carte... Și mai ce
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cu nimic bucuria. După un ceas de așteptare, îl văzu meșterind la ușă. Din cât zărea printre brusturi și oțetari, bătrânul încuia pe îndelete, fără să i se pară ceva de prisos. Încercă ușa, apoi ferestrele, îngrămădi cheile într-un portofel, portofelul îl înveli într-o pungă de plastic și îndesă totul pe fundul unei sacoșe vărgate cu mânere rotunde, de lemn. Abia atunci bătrânul cu mers de nevăstuică și față de viezure ieși, orbecăind, în stradă. În zori, lumina se aprinsese
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nimic bucuria. După un ceas de așteptare, îl văzu meșterind la ușă. Din cât zărea printre brusturi și oțetari, bătrânul încuia pe îndelete, fără să i se pară ceva de prisos. Încercă ușa, apoi ferestrele, îngrămădi cheile într-un portofel, portofelul îl înveli într-o pungă de plastic și îndesă totul pe fundul unei sacoșe vărgate cu mânere rotunde, de lemn. Abia atunci bătrânul cu mers de nevăstuică și față de viezure ieși, orbecăind, în stradă. În zori, lumina se aprinsese mai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nu faci foc" constituie o afirmație sociologicește neîntemeiată. Se poate fabrica fum din nimic, suflând cu putere. Într-o zi, în tramvai, Ioanide asistă la un incident caracteristic. Un borfaș vârâse mâna în buzunarul unui călător și-i trăsese afară portofelul. Vigilent, călătorul apucase mâna hoțului, smucindu-și obiectul și strigând la conductor să oprească, încercă să rețină pe răufăcător, ca să-l dea pe mâna vreunui sergent. Hoțul se smulse țipând că păgubașul e nebun și izbuti a se da jos
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
altfel fericirea de a le găsi admirabile în dezvoltarea lor progresivă. Și din acest motiv repet: Bani blestemați! Bani blestemați! Sunteți deci proudhonian sau proudhonist 38? Ei, haideți! Aveți la îndemână un mijloc simplu de a vă satisface. Aruncați-vă portofelul în Sena, rezervându-vă doar o sută de parale pentru a lua o acțiune la Banca de schimb. Deoarece blestem banii, judecați dacă trebuie să blestem și semnul înșelător! Atunci nu îmi mai rămâne decât o ipoteză. Sunteți un nou
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
creați mai mulți bani." Și cum nu este ușor să fie multiplicate metalele prețioase, mai ales când s-au epuizat pretinsele resurse ale prohibiției, "vom crea numerar fictiv", adaugă ei, "nimic nu e mai ușor, și fiecare cetățean va avea portofelul său plin! Vor fi toți bogați." Într-adevăr, acest procedeu este mai expeditiv decât celălalt și apoi cu el nu se ajunge la război. Nu, ci la război civil. Sunteți destul de pesimist. Grăbiți-vă să tratați chestiunea pe fond. Sunt
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
noastre. El are loc, deci este bun. Dar axioma lui Bacon este adevărată când este vorba de aur și de argint. Dacă se admite că la un moment anume există în lume o cantitate dată, este foarte clar că un portofel nu se poate umple decât dacă un alt portofel se golește. Și dacă se profesează că aurul este bogăția, concluzia este că între oameni există deplasări de avere și niciodată progres general. Exact ceea ce spuneam la început. Dacă, dimpotrivă, vedeți
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
lui Bacon este adevărată când este vorba de aur și de argint. Dacă se admite că la un moment anume există în lume o cantitate dată, este foarte clar că un portofel nu se poate umple decât dacă un alt portofel se golește. Și dacă se profesează că aurul este bogăția, concluzia este că între oameni există deplasări de avere și niciodată progres general. Exact ceea ce spuneam la început. Dacă, dimpotrivă, vedeți adevărata bogăție în abundența lucrurilor utile capabile să ne
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
adevărat că fiecare luat în mod individual va fi cu atât mai bogat cu cât deține o cantitate mai mare de monedă, nu se poate deduce generalizarea pe care o făceați mai înainte, deoarece o monedă în plus într-un portofel implică prin necesitate o monedă în minus în alt portofel. Lucrurile stau la fel ca în comparația dumneavoastră cu talia medie. Dacă fiecare dintre noi nu crește decât în detrimentul celuilalt, va fi desigur adevărat pentru fiecare luat în mod individual
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
atât mai bogat cu cât deține o cantitate mai mare de monedă, nu se poate deduce generalizarea pe care o făceați mai înainte, deoarece o monedă în plus într-un portofel implică prin necesitate o monedă în minus în alt portofel. Lucrurile stau la fel ca în comparația dumneavoastră cu talia medie. Dacă fiecare dintre noi nu crește decât în detrimentul celuilalt, va fi desigur adevărat pentru fiecare luat în mod individual că va fi un bărbat mai vajnic, dacă are noroc
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
important pe care acest Comitet l-a jucat în Adunarea Constituantă. A acceptat misiunea chinuitoare de a salva finanțele publice de mașinațiile cotidiene din Adunare ale socialiștilor declarați și ale celor care erau socialiști fără să o știe. A apărat portofelul Franței, acest portofel din care toată lumea dorea să extragă ceva și pe care nimeni nu se gândea să-l umple la loc. Bastiat a fost unul dintre cei care au contribuit cel mai eficace la menținerea bunelor doctrine în sânul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
acest Comitet l-a jucat în Adunarea Constituantă. A acceptat misiunea chinuitoare de a salva finanțele publice de mașinațiile cotidiene din Adunare ale socialiștilor declarați și ale celor care erau socialiști fără să o știe. A apărat portofelul Franței, acest portofel din care toată lumea dorea să extragă ceva și pe care nimeni nu se gândea să-l umple la loc. Bastiat a fost unul dintre cei care au contribuit cel mai eficace la menținerea bunelor doctrine în sânul Comitetului. Vocea sa
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]