7,887 matches
-
să-l spânzure pe Castelan. Cum să-l ucidă cu pietre pe Romancier. Cum să-i dea foc Filozofului, cu iepurii lui cu tot. SĂ NU PREACURVEȘTI: măcar în gând, mai toți bărbații Stațiunii s-au culcat cu Caravella. Trei Porunci de căpătâi, toate urmate pe dos. Nu respecți nimic, nici chiar propriile-ți hotărâri. După ce ai decis să-l îndepărtezi, definitiv, pe Castelan din Stațiune, acesta reapare în CRONICA INFAMĂ! E altă carte! Nu e alta; cititorul nu va ști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
stelele și desenele lor de pe bolta cerească. Straniu fel de a-și Începe mandatul În fruntea Comunei. Semnele rele Îl nelinișteau. Se scutură, ridicându-și fruntea dintr-o dată, și apucă sceptrul aurit pe care Îl lăsase pe cufăr. — Să mergem, porunci, luând-o Înaintea lui Bargello peste prag. Străbătură lungul portic, unde dădeau ușile chiliilor. Dante se gândi la ceilalți cinci priori, cu siguranță cufundați În somnul tulbure al minților slabe, somn populat cu fantasmele preacurviei și ale lăcomiei. Apoi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
jur, absorbit. Durerea de cap se Întețea la loc. Junghiurile dinapoia ochiului erau străpungătoare. Amețelile reîncepuseră și ele să se facă simțite. Avea nevoie de aer și de odihnă. Nu mai era nimic de făcut acolo, Înăuntru, Își zise. Dă poruncă oamenilor dumitale să aibă grijă să desprindă trupul și să Îl transporte În camera celor morți În singurătate, de la Ospedale della Misericordia. Folosește carul cu care am venit. Eu mă voi Întoarce pe jos. Lăsați la poartă dispoziție să pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cu putință, pentru tine, dacă vrei să rămâi sănătos, șuieră el, lipindu-i un șut În timp ce omul se rotea pentru a scăpa de mânia lui. Străjerul se grăbi să facă semn din cap că da, Încă năucit. — Firește... firește... la porunca dumitale. — Cheamă doi polițai ca să mă Însoțească de Îndată la Santa Croce. Bărbatul Încuviință din nou din cap, În timp ce Își freca obrazul. Poetul Îl văzu alergând spre camerele de gardă. Dar mai Înainte Îi simți privirea asupra gâtlejului, tăioasă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
moment. Să Îi oferim lui Bonifaciu ar Însemna să renunțăm la forța noastră de apărare și să Îi expunem pe oamenii noștri posibilității de a fi cumpărați și preluați de Caetani, care ni-i va Înapoia ca șerpi aflați la porunca lui, gata să ne muște mâna. Sau ne va sili să căutăm alții. Gândiți-vă la muntele de florini pe care va trebui să Îi scoatem din sipetele noastre ca să angajăm soldați mercenari de la Genova. Această observație deschise probabil breșa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
zarul. Dante Îl țintui cu o privire Înghețată, pe care celălalt o susținu impasibil. — Zarul e bărbătesc, Îi replică. — Câtă vreme nu Îl corijezi cu ceva plumb. După aceea, devine femeiesc și el și, ca o femeie, se pleacă dinaintea poruncilor stăpânului ei. Știi, Cecco, ce m-am Întrebat de cum te-am văzut? — Nu, ce? — Cu care dintre bestii te asemeni, din câte prevede știința fiziognomică. — În ultima vreme ți s-a Întâmplat să Întâlnești multe asemenea bestii, În calea dumitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
mâinile cu sânge creștin. Regele trimite În toată Franța ordine de arestare sigilate, pe care destinatarii - oamenii săi de Încredere - nu au voie să le deschidă decât, simultan, În ziua de 12 octombrie 1307. Ceea ce se și Întâmplă. În conformitate cu augusta poruncă, În noaptea următoare, circa cincisprezece mii de Templieri sunt ridicați din așternuturi și aruncați În temnițe. Vor fi torturați, siliți să recunoască veridicitatea tuturor acuzațiilor care li se aduc, condamnați la moarte și executați. Unul dintre ei, Înainte de a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cu o banală afirmație - corectă sau eronată, adevărată sau falsă, nu ne interesează. Acel semn al exclamării modifică radical datele problemei. El transformă enunțul Într-un imperativ. Nu ne mai aflăm În fața unei afirmații, ci a unui ordin, a unei porunci strecurate printre cuvinte. Sau, de ce nu?, a unei indicații subtile oferite celui căruia Îi este destinat mesajul: a bon entendeur, salut! Cele patru vocabule nu conțin o informație, cum sugerează aparențele; ele impun o cale de urmat, comunică o procedură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
prin traistă și, oarecum încurcat, mai scoase două scrumbii. Episodul 44 FRAȚII STĂNCIULESCU Văzând puținele lucruri scoase de cei doi călugări din traistă, frații Stănciulescu ridicară a mirare din sprâncene. — Nestor! - strigă unul din ei. Calul înălță deștept capul așteptând poruncă. Omul fluieră într-un chip ciudat, ca o mierlă rănită. Calul se uită la stăpân, se uită la călugări și din nou la stăpân. — Hai, hai, lasă vorba! - spuse omul și mai fluieră o dată. Calul lăsă capul supus, își întinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
destrămată. — Dormi, ai? - făcu Sima-Vodă. Vasâle se uită tâmp la Vodă, apoi își descleștă cu greutate buzele: — Boruncă, Băria-Ta! Ce zici, mă? - nu înțelese Sima-Vodă. — Boruncă, Băria-Ta! - repetă Vasâle. Abia acum își dădu seama Sima-Vodă că feciorul e beat mort. — Poruncă, ai? - făcu el și începu să-i care la palme și pumni, dar curând obosi și se opri, pentru că Vasâle era cât un munte și nici nu se clintise, ba chiar părea că nici nu se trezise din somn în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
scriu pare un acoperiș bătut de grindină, Într-atît cuvintele se stîrnesc din senin, aduse de necunoscute vînturi, din necunoscute spații - „el se va naște!“ rostesc, cum aș spune „Sesam deschide-te!“, la prima Încleștare a cărnii cu aerul dicteul devine poruncă. Însuși Dumnezeu Îmi acordă În acea clipă sacră grația de a comanda În numele lui. E timpul să le spun mamelor petrecute de mult, alunecînd prin pînze freatice, mîngîind maluri și rădăcini, ivindu-se În Întuneric la geam fără chip, punînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pînă cînd. Un sfîrșit aidoma Începutului, aceeași nerăbdare, aceeași voluptate. Ai vrea să se scrie totul de la sine fără cuvinte cum s-a scris lumea. Ceea ce strică această lucrare, să-i zicem zidire, Înecînd-o În bălării, sînt cuvintele. Nu rostirea poruncii „Să fie lumină“ a născut lumina, ci Însăși lumina. Nu auzul Îndemnului de a smulge vălul de pe oglindă a declanșat emoția descoperirii, ci vederea acelei iviri. Ajungînd cu trudă și silă să văd acest adevăr, Înțeleg acum de ce simt eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Deși Dumnezeu i-a ajutat pe evrei să fugă din Egipt, amintește-ți cât de greu le-a fost după ce au ajuns în deșert. Patruzeci de ani au rătăcit izraeliții până să ajungă pe pământul făgăduit. Pentru că nu au respectat poruncile lui Dumnezeu. I-a pedepsit din această cauză. Da, numai că eu nu aș numi asta o pedeapsă, mai degrabă aș spune că este vorba de o condiție. Îți explic imediat la ce mă refer. Gândește-te că vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
veniți în perioada 17381778, majoritatea fiind veniți după 1770 și s-au așezat cu învoirea autorităților și a proprietarilor în 79 de sate din Bucovina. Cei veniți în perioada 1775-1778 chiar au avut permisiunea autorităților habsburgice de ocupație, care la porunca Curții din Viena, au declanșat o acțiune de colonizare a teritoriului ocupat cu populații aduse din tot imperiul. Numai în satul Botoșana din actualul județ Suceava Conscripția înregistrează 117 capi de familie, care s-au așezat lângă cele 26 de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcut țăranului clăcaș, din perioada 1742-1828, lasă să se întrevadă situația de degradare morală și fizică a locuitorului satelor: „Călcat și smerit în fiecare zi, obișnuit să fie lungit la pământ spre a-și simți carnea sfâșiată cu biciul din porunca celui de pe urmă dregător...pieri întru-însul simțul dreptății omenești ÎDeprins să-și vad dreptatea, oricât de mare și netăgăduită, totdeauna nesocotită, față de samavolnicia sau de trecerea celui mare, el deveni bănuitor, neîncrezător și prefăcut. Iar când evreii veniți din Polonia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
această obligație. Din această cauz nu avem date despre populație, evoluție, stare materială, meserii, căsătorii, cauza morții. Într-adevăr, după introducerea și în Moldova, începânăd cu 1 ianuarie 1832 a legiuirii numită „Regulamentul Organic”, prima constituție pentru șările Române, prin porunca din 10 ianuarie 1832 se introduce serviciul de stare civilă. Preotul era obligat să completeze registrul pentru născuți, cununați și morți. Situația trebuia înaintată lunar isprăvniciei ținutului (prefectura de astăzi). O dovadă clară că preoții nu au răspunsă acestei porunci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
porunca din 10 ianuarie 1832 se introduce serviciul de stare civilă. Preotul era obligat să completeze registrul pentru născuți, cununați și morți. Situația trebuia înaintată lunar isprăvniciei ținutului (prefectura de astăzi). O dovadă clară că preoții nu au răspunsă acestei porunci este hotărârea luată de Alexandru Ioan Cuza, în cadrul noii împărțiri administrative, din 1865, ca starea civilă să fie luată de la biserici și trecută la Primării. În schimb, în Bucovina, de unde au venit bejenarii din Lunca, administrația austriacă a introdusă registrele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai puțin îndepărtat, la priveghi erau organizate de către cei mai îndrăzneți, glumeți și netemători, mai multe jocuri cu nume diferite: Băgatul aței în ac, Boldul, Cusutul Hainelor, Morișca, Vulpea, Calul, Mișca, Ascunsul, Prinsul, Baba-Oarba, Iepurele, Bâza, Inelușînvârtecuș, Paiul, Crai-crai, ce poruncă-mi dai? etc. Unele din aceste jocuri s-au practicat și în satele comunei Filipeni, le-am cunoscut în copilărie, mi-au fost amintite și descrise de oamenii din satul Slobozia - Filipeni. Unul dintre aceste jocuri, numit „Calul” (nu simulacru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zonă, de regulă dintre mazili, sau chiar dintre răzeși. În epoca modernă, privighetorul de ocol (un fel de subprefect) ordona mazililor să strâng dările pe sferturi, plătite în moneda care circula atunci: galbeni, carboave, sorocoveți, ruble și lei. Printr-o poruncă a isprăvniciei ținutului Tecuci adresată privighetorului ocolului Berheci, Grigore Popa, se face cunoscut ciohodarului răzeșilor Antohești, din satul Oțelești, că a fost numit bumbășir (un fel de perceptor) asupra satelor: Glodurile, Oțelești, Tarnița, Filipeni și Fruntești, poruncindu-i să meargă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și administrator, fecior boieresc, scotea oamenii la muncă, trebuie să fi fost și un vornică al satului, mai mult cu numele. Dacă veneau porunci de la isprăvnicia ținutului, de la cancelaria domnească, de la episcopia de Roman și protoieria din târgul Bacăului, aceste porunci veneau la curtea boierească, unde era și sediul administrativ pentru satele dependente (Slobozia - Filipeni, Lunca și Valea Boțului). Într-o hotărâre din 31 decembrie 1831 a Logofeției cea Mare a Principatului Moldovei, se dispune cu începere de la 1 ianuarie 1832
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mărunte între locuitori. Acestea erau formate din preot și 3 bătrâni aleși de obștea satului (adunarea locuitorilor), câte unul pentru fiecare categorie de țărani (fruntaș, mijlocaș, codaș). Hotărârea este semnată de Costache Conachi, vornic, locțiitor al marelui logofăt.” O altă poruncă, din 10 ianuarie 1832, a episcopului de Roman, Meletie, care, prin protoiereu, era adusă la cunoștința tuturor preoților cu popor, cu parohie, se referă la introducerea registrelor pentru născuți, cununați și morți. De asemenea, trebuiau însemnate pricinile și evenimentele mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
demonstrând din plin că pedepsele a căror sursă atât de darnică a fost cerul în trecut și-au pierdut treptat forța cu trecerea veacurilor, bune și juste vremuri au fost acelea în care, pentru o simplă și întâmplătoare nesupunere față de poruncile divine câteva cetăți biblice erau fulgerate și rase de pe fața pământului cu toți locuitorii din ele. Iată un oraș care a votat în alb împotriva domnului și n-a fost un trăsnet care să cadă peste el și să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
până la temelii, deși despre aceste două cetăți nu se vorbește atât de mult ca despre primele, ale căror nume, poate din pricina muzicalității lor irezistibile, au rămas pentru totdeauna în auzul oamenilor. Astăzi, întrucât au încetat să se mai supună orbește poruncilor domnului, trăsnetele cad numai unde au ele chef și a devenit evident și neîndoielnic faptul că nu se va putea conta pe ele pentru a readuce pe calea cea bună orașul păcătos al votului în alb. Pentru a le ține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
dori ea să știe, Cea a votului în alb, Îmi spuneți că votul în alb e subversiv, ar întreba ea din nou, Dacă e în cantități excesive, da, Și unde scrie asta, în constituție, în legea electorală, în cele zece porunci, în regulamentul de circulație, pe borcanele de sirop, ar insista ea, De scris, nu scrie, dar oricine trebuie să înțeleagă că este vorba de o simplă chestiune de ierarhie a valorilor și de bun-simț comun, mai întâi vin voturile explicite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Dar limba lor de neînțeles, În loc să Îi Îndemne pe oameni să dea fuga, Îi Înspăimântase pe puținii locuitori, terorizați de groaza de năluci. Dante parcă Încă mai auzea urletul care se ridica de pe bănci. I se adresă lui bargello: - Dă poruncă oamenilor dumitale să adune cu grijă toate fragmentele din mașinărie care se găsesc În careu și să fie transportată la Florența cu cea mai mare grijă. Smulgeți o velă și faceți din ea un sac. - Și... cu dânșii? Poetul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]